Page 42 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4B52 ® J9I 13 AUGUST 1170

M o tiv ă ri se găsesc: spe­ de stat (I ?) a fost m enţinut în responsabilităţi m ateriale foar­ diferenţiate de reîm prospătare
cificu l u n ită ţii ne obligă, oare­ funcţie foan Tal. condam nat te bine precizate şi pentru con­ a cunoştinţelor profesionale cu
are din pag. 1) cum. să angajăm cine vin e şi şi pentru neglijenţă şi pentru ducerile tehnico-adm inislrati- in gin erii, tehnicienii, m aiştrii
să creăm posturi şi pentru soţii delapidare. A lţi delapidatori au ve 1 Trebuie aplicate ad-li- şi m un citorii ca lificaţi, c it şi Lucrări
pentru că altcum pleacă în fost .ca m u fla ţi" pe posturi de teram 1 pentru com pletarea stud iilo r
r ij eu in gin erii, lehnicienll. altă p a rte "; „... noi conside­ m uncitori si folo siţi tot ca de stat. să extindă metoda
m aiştrii, axate Îndeosebi pe răm că In actuala profesiune, „pa znici" ai avu tulu i obstesc. preselecţiei celor care solicită
problem ele organizării supe­ unde om ul arc deja o vechi­ .b u că ta ru l" Ioan Irim ie de la Cîteva direcţii în să ritmeze şcolile tehnice de edilitar—
rio a re a producţiei $1 a m un­ me. îşi qăseşte cel mai bine şantierul LL.H.S. Lupenj. fiind m aiştri şi de subm qineb. pre­
cii. De asemenea, o seama de lo cul* • „... au o vechim e mare folo sii in realitate in funcţia care trebuie cum şi să ia în continuare mă­
cadre de conducere au urm at şi i-au prins no ile scheme si de adm inistrator, a adus . o suri dc raţionalizare a perso­ gospodăreşti
cursurile CEPECA. derogările pe aceste po sturi". paguba de peste 20 000 lei. acţionat mai ferm na lu lui teh nico -adm inistra liv.
Un progres s-a ob ţinu t şi în O întrebare pentru aceşti Grav este faptul că şi după Luînd c u vîn tu l în cadrul
p riv in ţa selecţionării m uncito­ conducători, pentru şefii bi­ intrarea în vigoare a le qjj ca­ consfătuirii, tovarăşul A u re l A ng ajam en tul lu at în In
rilo r nenlrti a urm a cursurile ro u rilo r de personal : dc cînd re reglementează angajarea Problema cadrelor îmbracă Bulgărea, secretar al C om itetu­ trecerea pa triotică de cetă- l
şcolilor tehnice de m aiştri, .ex­ se pot si numai prin „u ce n i­ gestion arilor de bunuri mate­ o arie foarte com plexă de as­ lu i judeţean de partid, arăta ten ii com unei Geoaglu a !
tin d e rii uceniciei la locui de cia la locul de muncă" ocupa riale, un ii conducători au an­ pecte. Se rid ică sî asemenea în tre a lte le : fost realizat. Pînă în pre- j
muncă şi în d ru m ă rii salaria ţi­ la in fin it posturi de conduce­ gajat persoane* cu antecedente aspccle cînd In unele se rvicii zent. in cadrul acestei co- j
lor de a-şî com pleta studiile re de strictă specialitate ? penale. In ap rilie a.c. a fost lucrează întreaga fam ilie (cu — Cînd discutăm problem e munc care num ără 11 sate
pe lin ie de slat. Le C.S H. şi legate de cadre, de oameni, s-au realizat lu c ră ri In va­
avem în perm anenţă în vedere
U .M M R se practica metoda loare de 787 000 lei, fată de
preseleetionării celor care so­ faptul că Intreaqa producţie 710 000 le i cit prevedea an­
m aterială — atît ca volum de
licita sa urmeze şcolile teh­ gajam entul luat In Întrece­
nice de m aiştri, prin ve rifica ­ bunuri cît si din punct de ve­ rea pa triotică pentru buna j
rea în întrep rind ere a cunoş­ dere c a lita tiv — depinde în gospodărire şt înfrum useţare
tin ţe lo r lo r teoretice şi pro­ Alegerea cadrelor, formarea mod h o tă rtto r de oameni. A le ­ a com unelor. P rintre cele
fesionale. gerea oam enilor, creşterea şi mat im portante lu cră ri rea­
Preocuparea mat exigenta prom ovarea lor constituie n lizate prin muncă patriotică
problem ă com plexă de maximă
pentru transpunerea In via tă a se numără construirea a 2
sarcin ilo r sta b ilite do Con- responsabilitate.
aresul al X -lca. de plenara şi promovarea lor M unca cu oam enii are cîteva km de drum , repararea şl
C C . al P.C.R. din m arlîe a.c. la tu ri foarte im portante de ca­ întreţinerea a 80 km d ru ­
re fe rito a re la activita tea de re trebuie să se ţină seama m uri, construirea a 7 000
selecţionare, pregătire şl pro­ în permanentă. In p rim u l rind, m p trotua re şl altele.
m ovare a cadrelor s-a rasfrînt printr-i> preocupare in p e r­
în rezultatele economice pe care spectivă, să se asigure cadre
le obţine marea m a joritate a Pe mîna cui dăm angajat de I.IB .C . Deva. ca d iscu ţiile care le dau naşte­ bune la toate n ive lu rile . In al
co le ctive lo r de munca hune- responsabil la cabana Voevodu. re). cînd raţionalizarea perso­ doilea rînd. cadrele trebuie
dorene în exploatarea mai Conslatin O lteanu cu 5 con­ na lu lui ad m inistrativ nu este ajutate să-şi perfecţioneze ne­
din p lin a n o ilo r obiective şl păstrarea avutului dam nări dintre care una de 5 urm ată de creşterea num ărului încetat cunoştinţele, să-şî r i­ START ÎN CÂLÂT0RIA
capacităţi de producţie. Dar. ani închisoare pentru delapi­ celor care produc (oam enii se dice n ive lu l po litic, profesional
c o n tro lu l a constatat Si fisuri obştesc ? dare, fără ca cineva să se in ­ mută doar d intr-un birou In şi cultu ral. In al treilea rînd.
în angrena|ul m uncii cu ca­ tereseze de antecedentele lui altu l sau d intr-o unitate în viaţa cere reîm prospătarea
drele, precum si stări de li> A u fost qasile In unele u n i­ penale. alta), sau cazuri cînd pur şi continuă a cadrelor, îm pletirea
cru rl anacronice. sim plu creşte ponderea perso­ experienţei cadrelor vîrstn ice SPRE PROPRIUL DESTIN
tăţi cazuri care dovedesc mai Urmarea unor asemenea a­
SInt, în în tre p rin d e ri şi In sti­ nalului teh nico -adm inislrativ. cu elanul, puterea de muncă si
m ult decît superficialitate in titu d in i de tocire a exigenţei
tu ţii, cazuri cînd în anum ite La I.R.E. Deva. ponderea per­ do rin ţa de afirm are 6 celor t i­
cunoaşterea oam enilor. Ele In cunoaşterea oam enilor este
posturi nu lucrează oam enii sonalului teh nico -adm inistra liv nere. Tnainte de a prom ova un
s-au ră rit, ce-i drept, dar mai dim inuarea eficienţei m uncii
cel m al p o triv it! din punct de slnt, de prevenire a daunelor 1n a crescut de Ia 24 la sută în om avem datoria de a-1 cu­ va. Soţia e arhitectă, prom o­ solven ţilor. n n .) nu m-aş fi
vedere el p re g ă tirii profesio­ avutul obştesc, Aceasta penlru 1969 la 26 la sută In trim estrul noaşte bine, m u ltila te ra l, apoi ţia 70. şi lucrează de cîteva dus la m e ta lu rg ie !"
nale. La întreprinderea de La E.M. U ricani a fost an­ că la in fra cto ri şi Înc3 la re- II a.c., la I P.E.G. Hunedoara- după ce l-am prom ovat, de a-l rmore; zile la D.S.A.P.C. Deva. Am Aşadar există deosebiri nu
prospecţiuni si exp lo rări geo­ gajat ca şef ele birou cu m ij­ cid ivişti nu prea „p rin d e " Deva (exp lo ră ri) ponderea este pregăti şi ajuta să-şi va lo rifice ven it am îndoi din Bucureşti.
loacele fixe (o gestiune de a­ numai între..- oraşe.
logice Hunedoara-Deva. de munca de convingere. de 18 la sută (în tim p ce pe ap titudinile, să muncească Am ceru l Hunedoara şi sînt
proape 20 m ilioane de le i) Repartizarea s-a făcut- Cei
pilda, un profesor de Istorie unele şantiere asistenţa teh­ bine. bune. „D in prom oţia anului m ulţum it. Există diferenţe în ­ chem aţi să se ocupe de p rim i­
delapidatorul loan Stoicănescu. — D atorita fap tu lui că ges­
ocupa funcţia do şef al ser­ tiu n ile se dau pe m ina unor nică este foarte precară), la O mal mare g ri|ă trebuie a­ trecut — ne spunea tovarăşul tre Bucureşti şi Hunedoara, rea no ilo r cadre, atît la H u ­
v ic iu lu i co n ta b ilită ţii. Iar ab­ condamnat, tinlnd u-l-se postul cordată c a lific ă rii şl rid ic ă rii Onica — m ajoritatea locuiesc dar nu esenţiale- A id munca nedoara cît şi la exploatările
neocupat pîna la ispăşirea pe­ oameni cu antecedente sau I.P.B. Bircea şl C entrala m i­
solvenţi al lice u lu i pedagogic c a lific ă rii m u n cito rilo r. Să se în apartam ente, iar ncfam iliş- 1(i oferă satisfacţii deosebite m iniere din Valea Jiu lu i, s-au
sac cu şcoala medie ho rticolă depsei. La „M arm u ra" Simeria, slab pregătiţi, cu toată munca n e re u rilo r neferoase Deva — întocmească program e de per­ tii în qarsoniere". şi asta înseamnă foarte m ult. străduit să fie — In acest an
16 la sută, In industria locală
practică desfăşurată de orga­
lucîeaza ca m erceologi, con­ şeful se rviciu lu i aproviziona­ n iza ţiile de partid şi de masă. din Valea J iu lu i — 18 la sută. spectivă pe în tre g u l cincinal, — V -a creat problem e caza­ în p o liclin ică slntem . pur şi — qa/de mai bune. Dar oare
ta b ili sau tehnicieni construc­ re, fostul în vă ţă to r V io re l cu p riv ire la necesarul de ca­ rea ? — ne-am adresat in qin e- sim plu, o fam ilie. cu aceasta a trib u ţiile lo r se
to ri. La şantierul I construcţii, Boborodea. are ani m ulţi de de organele de stat, se m enţin Ţ inînd seama de con clu ziile re lo r M arja Radu şi V alerica încheie ? Cui răm îne răspun­
şeful se rviciu lu i producţfe-or- puşcărie la cazier, iar la şan­ şi uneori chiar cresc p re ju d i­ desprinse din co n tro lu l efectuat d re ; oam enii să fie sfă tu iţi cu Ene. RĂSPUNDEREA DE DINC OLO derea de dincolo de... re p a rti­
ganlzare este de profesie In­ tie ru l 17 construcţii CF.R.. lo­ c iile aduse prin abuzuri. în ­ Si din consfătuirea de lucru s*a insistenţă pentru a-şî com ple­ — M ici. Dar au fost rezol­ DE... REPARTIZARE zare ?
gine r de m ine şl aceeaşi pregă­ tu l Baru Mare, a fost „selec­ şelăciune In avutul obştesc, in dica i ca, sub îndrum area or­ ta stud iile de stat. vate. In cameră erau pa lu ri La C. S. Hunedoara s-au
tire o are şl şeful producţiei de ţion at* ş i' „p ro m o va t" ca şef fu rtu ri şi delapidări — sub­ ganelor şi o rg a n iza ţiilo r de îm bunătăţirea m uncii de se­ de fier. Au (ost înlo cuite cu Există. înlr-a de văr. deosebiri luat unele măsuri ce se anun­
ia întreprinderea de pa nifica­ Ioan Gruia, cu 8 condam nări lin ia tovarăşul V ic to r D um i­ parlid. com itetele de direcţie lecţionare. creştere şi prom o­ recam iere. E puţin neplăcut, între Bucureşti si oraşele ju ­ ţă m e rito rii : se va sta de v o r­
ţie Petroşani. Asemenea exem­ la a ctiv şi fără pregătire. Sau, tru. pro curo rul $ei al Procura­ şi co n siliile de adm inistraţie vare a cadrelor va con tribu i pentru că bala. in sta la ţiile sa­ deţului nostru. Dar — aşa cum bă. organizat cu lin c rii in q i­
ple se Intlln esc sl la M.L. De­ la întreprinderea pentru valo- tu rii ju d e ţu lu i Hunedoara. să analizeze pină la s firş itu l a- în m odul cel mai direct, mai nita re slnt comune, dar avem afirm a m edicul C. Lecca — neri pentru a se cunoaşte felul
va. I.G.C.O. Petroşani, l.M . rilica rca cerealelor Hunedoa­ Legislaţia p rivind gestiona­ ceslui trim estru p o sib ilită ţile n e m ijlo cit la ridicarea n ive lu lu i prom isiuni penlru un alt bloc. dacă vrei să munceşti, să te în care s-au inteqrat în pro­
Hunedoara. ra, ca şef de depozit rezerve rea avu tulu i obştesc prevede de organizare a unor cursuri în tre g ii a ctivită ţi. cu un qrad mai mare de con­ dăruieşti meseriei alese. să cesul de nroduclie a> pro­
fort. culegi roadele ei. deosebirile bleme sociale mai au de re­
Călin Z am fir M . Chiser, de­ dintre Capitală şi oraşul în zolvai : se va a.orda alentie
canul de vîrstă a! n o ilo r ve n iţi care lucrezi nu sînt. esenţiale. in s tru irii lor profesionale t se
în com binat, repartizat la oje-
La com binatul hunedorean. doi
va trece la înfăptuirea nroqra-
Cooperatorii lăria electrică, m ărturiseşte cu d in lre absolvenţi s-au $i pre­ partid si conducerea com bina­
m ului stab ilit dc com itelui de
zentai la dire cto ru l
direcţie i
satisfacţie :
— Eu am p rim it, penlru m i­ personal să ceară dezlegare tu lu i p rivin d însuşirea cunoş­
ne şi fam ilie, un apartam ent pentru a putea pleca si a se tin ţe lo r de specialitate ale ti­
din S Bncrai cu trei camere- Sîntem trei oraşe de unde au venit. Cerere vea ecou faptic vom putea
anqaja în Bucureşti Şi C lu j —
ne rilo r absolvenţi...
Cînd aceste măsuri vor a­
absolvenţi care am beneficiat
contrară pre ved erilor
legale,
de un asemenea confort
Aş
vrea să precizez : la ora 9 d i­ care n-a fosl satisfăcută. La vorb i despre adevărata răspun­
mineaţa am sosit în com binat întrebarea d ire cto ru lu i : „De ce dere a acelora care şi-au luat
Lenghel faţă de organizarea ati urm at o fa ru lia le de me­ ca sarcină — de loc uşoară —
iar la ora 18 aveam cheia a-
a c tiv ită ţii în sectorul legum icol. talu rgie cînd ati sliut că vă inteqrarea in muncă a tin e rilo r
(U rin a re .d in pag>'-1) partam entuluî.
Cine altcineva dacă nu el asleaptă Hunedoara, Reşiţa, specialişti. Si. cum startul în
A flăm şî alte păreri : G hcor-
aveau datoria să asigure a p li­ C a la liu l ?“ răspunsul a venit călătoria spre pro priu l destin
qhe Rădvan, repartizat la
carea întocm ai a lu c ră rilo r prom pt : „D oar Irebuia să fac al n o ilo r specialişti a fost.
M al m ulţ, grădinarul nc spunea O.S.M. II : „In secţie am fost
specifice c u ltu rilo r de legu­ o fa ru lia le 1“ , sau „dacă as fi bun. drum ul va Irebul parcurs
că „n ic i măcar terenul nu este me ? p rim it bine. Am făcut cunoş­ Ştiut că anare decretul (De­ cu răspundere, atît de căîre
pre gă tii pentru plantare". Care tinţă cu oam enii, cu locul de
Este im posibil de presupus cret nr. 158/8 iunie 1970. care eî. cît si de către în so ţito rii
esle alunei perspectiva de a muncă, cu procesul de produc­ reglementează repartizarea ab­
obţine,, c it de c il, . producţii că preşedintele şl in g in e ru l nu ţie. Dc cazare sin i m ulţum ii.“ ,
m ulţum itoare la aceaslă cul­ cunosc cînd trebuie însămân­ fani G rigorovschi (otelăria c-
tură care, după cum se ştie, ţate sau plantate lequm ele şl Iectrică) : „Cazarea, masa sînt
are o perioadă de vegetaţie do executate lu cră rile de în tre ţi­ bune. Dacă s-ar rezolva si
nere. Cu toate acestea, problem a ta cîm u rilo r la can­
m inim um 120 de zile ? Uo
Doinei Frenţonl, Instructor al tină. as spune : excelent". Flo­
calcul sumar ne demonstrează
M atis
rin
si
Emil
0 |o iu
că există ţoale şansele ca p ro ­ UJ.C.A.P., ne relata că prim a (O.S.M. I şi O.S.M. II) îşi ma­
ducţia. in cazul cînd p la n la lu l praşllă la castraveţi s-a început
nu va mal tn tîrzia , să fie re­ cu o în tîrz lc re de peste două nifestă. de asemenea, m u lţu ­
săptăm înl
asemenea
(I). In
coltată prin... 15 decembrie I * co n d iţii e lesne de înţeles de mirea. specialişti $i
Există tin e ri
mu din Slncral am Intîm p ln aţ cele ce din cele 15 vagoane de lequ- dincolo de p o rţile com binatu­
— Cu
cooperativa aqrîcolă
lu i. S ini m edicii
si-au
care
me planificate, unitatea nu a
mai m ari qre utăţi în ceea ce
lu ai în prim ire meseria în u r­
priveşte livrarea legum elor —
decît o cantitate Intim ă de pro­
ne preciza Ion Bozdoq, şeful liv ra t |n contul con tra ctulu i mă cu cîteva lu ni. „Le-au fost
asiquratc. tuturo r, co n d iţii dc
A duse — respectiv încărcătura
cu materiale, lucru ce ne per­ crare în parle. Aşa. de exem­ adjunct al C.L.F. Hunedoara. necesară pentru... un auto­ muncă si via ţă " — ne in fo r­
« m m m ite să luăm măsuri operative. plu. ne-am planificat ca front să preluăm 80 kg castraveţi. camion. Iată de ce Intervenţia mează doctorul A lexandru M a-
In acest an de abia am reuşit
de
rlnescu. d irectoru l
Din cele relatate de in te r­
de lucru centrala term ică
sp ila lu lu i.
C o nsiliu lui
popular oră$enesc
2 200 kq
lo cu to ru l nostru ar reieşi că
m alologul C orneliu l.ecca
—
ora actuală nu dispunem de
la şantierul T.C.M .M , Valea la Călan. dar pentru care Ia spanac. varză şl 1010 kg Călan $1 a organelor a q rirole Pe unul dintre aceştia — slo -
J iu lu i există o preocupare sus­ nici un fel de docum entaţie. Ţoale acestea reflectă ne­ judeţene pentru Ieşirea din l-am în llln it în cabinetul său.
ţin u tă penlru soarta in v e s tiţi­ D« altfel, conducerea în tre p rin ­ păsarea de care dau dovadă Impasul în care se găseşte sec- — Ce să vă s p u n ! N oi
(Urmore din pag. 11 ilo r anului v iilo r. In realitate, de rii noastre, analizind situa­ preşedintele C.A.P. Gheorghc lo ru l legum icol la C.A.P. Sîn- n-am fost p rim iţi. Am fost aş­
conducerea şantierului ..lasă ţia necorespunzătoare a con­ cral. deşi cam tardivă, esle to ­ teptaţi. Acesta e term enul.
pe dinafară" probleme deose­ d iţiilo r dc execuţie în care se Stănculea şl in g in e ru l Toma tuşi foarte necesară. Am p rim it apartam ent în De­
din forţa de muncă la unele bit de im portante pentru rea­ află obiectivele anului 1971, In
obiective cu execuţie In con­ lizarea lu cră rilo r de construc- special a celor noi. a luat mă­
tinuare, obiective care au fosl ţii-m o n ta i. O asemenea pro­ suri penlru asigurarea fro n tu ­
program ate să atingă, la 15 oc­ blemă este aportul pe care o r­ lu i de lucru penlru prim ele
tom brie. sla diile fizice necesa­ ganizaţiile de con stru cţii tre­ luni ale anului la obiectivele
re fro n tu lu i de lucru pentru buie să şi-l aducă la im pulsio­ cu execuţie în continuare. La
tim pul friguros. La in sta la ţiile narea elaborării docum entaţi­ Caransebeş Şi Aiud. m a jo rita ­
de extracţie de la Aninoasa ilor. la prom ovarea unor solu­ tea halelor slnt închise, aşa că ESTE HCEAMAŢIASfSfKIJ
sud. pulul nou Vulcan si pu­ ţii mai eficiente în procesul la aceste obiective vom putea
ţu l nr. III U ricani avem deja de execuţie. Cit. dc dăunătoa­ realiza ritm u ri sporite de lu ­
c o n s lilu it frontu l de lucru pen­ re este această ..izolare" a cru chiar din prim ele zile ale
tru iarnă, ceea ce ne perm ite constructorului o dovedesc ce­ anului. La C. S. Hunedoara, Nu cred că reclam aqlul este limpezească ceea ce este lim ­ mai radicale, m u lţi au văzut, rul trebuie respectate sau de­ rin ta unuia trebuie m ulat, du­
să ne concentrăm forle le pen­ le 14 obiective de in ve stiţii depozitul dc cărbune, hala la­ o creaţie nouă. D im potrivă, pede pentru toată lumea. El au asistat la procesul de de­ fórm ale. pă cea a ce lu ila lt — nu tre ­
lru executarea lu c ră rilo r de m iniere care nu au con diţii de m in orului de 800 şi atelierele l-am în llln it şi altădată p rin ­ şî-a făcut din reclam aţie artă părtare a d ire cto ru lu i de la le­ Ba, in cele mai m ulle situa­ buie m ulat. A ng liei Părău din
închideri, in sta la ţii d e fin itive punere în funcţiune In acest de an ticoro sivi sînt protejate tre noî. Să încercăm să-i de­ de am orul artei. m odalitate qile statului, dar au trecut cu ţii. adevărul si dreptatea tre ­ Deva vrea să divorţeze şi de
si la alte obiective. In acesl an conform planului. de Intem periile atm osferice finim cîteva trăsături de ca­ specifică de exprim are a per­ o laşă înqăduinţă peste qreşe- buie sacrificate pc alta ru l u ­ aici — vorba lu i Topîrceanu
fel. 80 la sulă din forţa noas­ La I.C.S. Hunedoara, docu­ prin Închideri. In aceste zile racter. Dar, să ne înteleqem son alităţii sale. lilc sale. n-au suflat nici o nor do rin ţe meschine, egoiste. — lung p rile j de vorbe şi de
tră de muncă îsl va desfăşura m entaţia pentru obiectivele a­ se poartă o campanie susţinu­ de la început, nu orice om ca­ Pentru a de fini mai bine a­ vorbă. Cînd însă. pe baza se­ II pindeste mereu senzaţia că ipoteze. O m ul acosta, care nu
activitatea pe tim p friguros la nului 1971 este asiqurată nu­ tă pentru refacerea d ru m u ri­ re aduce )a cunoştinţa organe­ ceastă trăsătură a reclam agiu­ siză rilo r care au orien ta t o r- nu I se face dreptate, că este are temei pentru acţiune. a
lucrări interioare. Avem . In ­ mai în proporţie de 50 la su­ lor. închiderea provizorie a lor de parlid sau de stat anu­ lu i vom pune faţă în fată do­ qanete dc partid şi financiare lăsat pe plan secundar. N ico- fost de cel puţin 100 de o ri în
să. cîteva puncte de execuţie lă. B eneficiarii creează astfel s ta ţiilo r de betoane şi a p rovi­ m ite nereguli, abateri de la uă situ a ţii. Pe adresa C om ite­ spre descoperirea adevărului, lae Şlefia din Leaut are dc lu ­ audienţe pentru că arc im pre­
care nu pot să-şi întrerupă mari qreutăţi pentru construc­ zionarea cu m ateriale spe cifi­ leqile si norm ele v ie ţii noas­ tu lu i judeţean de partid a ve­ iar m ăsurile ce se im puneau cru cu zeci şi sule de oameni, sia că cineva nu vrea să-i dea
a clivila ica . indife rent de con­ tor In proqătirca atacării lu ­ ce lu c ru lu i pe tim p de iarnă. tre. esle reclam aqiu. D ezvolta­ nit o scrisoare în care un qrup au devenit realitate, aceştia au dă sim ultane la sute de mese. dreptate. Pentru aceasta îşi
d iţiile atmosferice. Este vorba cră rilo r. lată ce ne declară in C onstructorii bunedorenl au rea $i perfecţionarea m u ltila ­ de cetăţeni semnala că directo­ sărit cu pretenţia de a desco­ Pentru el. ca si penlru m ulţi face praştie din nervi de ani
de prepararea, transportul si acesl sens M ircea C iorapciu. înreqîstrat — este adevărat — terală a societăţii noastre, a ru l I.G.C.L. din Călan şi-a con­ peri noi adevăruri, dovedind a lţi reclam aqii. una din form e­ de zile şi nu-şî pune nici o
turnarea betonului, unde vom inqîner şef coordonator la realizări de seamă In reduce­ person alită ţii umane, are ca o s tru it casă In mod ileqal. C er­ de fapt abia acum cît le sînt le de exprim are este procesul clipa problem a că fşî scurtea­
fotosi apă caldă, basculante a- I.C.S.H. : rea duratei de execuţie a unor im p lica ţie de mare valoare so­ cetările ulte rio are au arătat de şubrede co n vin qerile despre judiciar. T o t ce nu-i convine ză sinqur viaţa şî că creează
copoi i te şi cu pereţi izolaţi, — Pentru unele obiective a­ obiective. Dar Ia fel de ade­ cială adîncirea perm anentă a că, Intr-adevăr, dire cto ru l a cinste, corectitudine şi p rin ci­ dă în judecată, pierde, pentru tensiuni şi zile fripte celor ce-i
cofraje protectoare şl în c h i­ vem doar cifre qlobale, fapt ce vărat este că acestea s-au fă­ dem ocraţiei socialiste, crearea nesocotit leqea, fapt pentru ca­ pialitate. Nu am dat nic! un că susţine o cauză pierdută si dau la nesfîrşit e xp lica ţii.
deri pro vizo rii, cu panouri de nu ne perm ite să cunoaştem în cut cu e fo rtu ri deosebite, care unor co n d iţii tot mai p rie ln i­ re a fosl sancţionat pe lin ie de nume de om aici d in tr-u n m o­ iarăşi dă în judecată. Nu poa­
polietilenă sau s lu fil. O bună am ănunţim e toate co n d iţiile de au avut uneori Im plicaţii nefa­ ce pentru ca oam enii să-si partid si de stituit din funcţia te trăi fără judecătorie, fără Secretarul C o m itetului de
parte din baza tehnleo-m elc- execuţie. O pregătire tem eini­ vora bile asupra la tu rilo r c a li­ poată exprim a deschis qîndu- de director. Fostul d irector lu ­ am bianţa instanţei. p a rlid al comunei Bucureşci
ria lă o avem asigurată dîn a­ că se poale face numai atunci tative ale a c tiv ită ţii I.C.S.H. rile şl sim ţăm intele, părerile crează acum in tr-o altă u n ita ­ Dar un reclam aqiu devenit nc relala că ziln ic cbeltuiesîe
nii precedenţi $i ţn fiecare v i­ cînd ai docum entaţia tehnică S ituaţia In care se află noile şi o p in iile despre ceea ce es­ te economică şi în cu to tu l a l­ CONFRUNTĂRI maestru nu lucrează pe un ore în lre g i pentru a rezolva
neri din săptămînă analizăm asjqurală com plcl. cu desfăşu­ obiective trebuie să dea de te bun sau ceea ce frîneazQ tă funcţie. L u crurile păreau în ­ singur front : cl are capacităţi zeci de divergenţe de arest,
fel. M u lte se soluţionează
în
stadiile fizice si aprovizionarea rători dc detalii pe flecare Iu- qîn dit a tit be ne ficiarului cît st şi încurcă. P artidul nostru dă cheiate. Păreau doar. pentru că ce trebuie valo rifico le . Paralel comună prin comisia dc jude­
con stru ctorului, care au o b li­ o Înaltă apreciere în tă riri) le- la scurtă vrem e pe mai m ulte cu procesele. îsi deschide o li­ cată sau prin alte form e de în ­
i gaţia să la măsuri, de comun q ă tu rilo r sale cu toate p ă tu ri­ adrese, in tre care cele ale Co­ tiv care defineşte pe reclam a­ nie tehnoloqicâ a depeşelor. Şi ţelegere. Tot m ulie însă ies
le şi categoriile de oameni ai
m ite tu lu i judeţean dc partid şi
0 minunată excursie prin (ară acord, pentru înlăturarea e­ m uncii, apleclnd cu atenţie u­ zia rulu i, au început să soseas­ qiu din alt punct de vedere : scrie la loate orqanclc pe care din graniţele com unei, pen’ ru
fectelor acestor neajunsuri.
Esle tenace şi
le cunoaşte.
Intre beneficiar, proiectant şl rechea la păsurile oam enilor, că scrisori noî, de Ia cu to tu l lipsa cu ra ju lu i de răspundere, perseverent pînă la ultim a e x­ că nu -i chip să împaci pe un ii
executant trebuie să existe o m ilitîn d cu consecvenţa pen­ a lţi au tori. M u lţi şi-au m ani­ deqhizarea sau mascarea iden­ presie. N. Ş. a dai in judecată oameni. Intr-un sin gu r an. mai
To dim ineaţa unei se- bă trîn ile , inestim abile co- conlucrare fructuoasă încă din tru rezolvarea prom ptă, sigură festat satisfacţia pentru măsu­ tită ţii. Cameleonizarea aceasta bine de 150 de asemenea s itu a lii
nine zile de vară. ur- m ori de cultu ră şi arlă des- faza de preqătire a In v e s tiţi­ şi eficientă a cererilor, sesiză­ rile luate. A lţii însă au găsit esle o adaptare nu în raport un ocol s ilv ic pentru că a­ au ajuns în judecătorie.
cesta l-a r fi
clinele.
om orît
mind o m erituoasă Ira chid noi o rizo n tu ri m icilo r rilo r şi reclam aţîilo r ce i se că m ăsurile sînt insuficiente. Toate dalele dc care dispu­
ilor. In acest sens este im pe­ cu co n d iţiile , ci cu nişte pre­ M ai exact, cîinole se In im p ­
d ille a şcolii, un grup de tu rişti. rios necesar să se Intocm easră adresează. C om itelui judeţean In consecinţă, cereau ca fostul te n ţii : ea capătă form e care. lase sinqur din otrava pusă nem. prin urm are, nun în re­
pionieri şi şcolari din Păuliş, D rum ul spre casă p rile ­ qrafice coordonatoare, 1n care de partid. C om itetul executiv d irector să fie mai aspru sanc­ în optica reclam aqiului. devin pentru răpitoare. Dar cineva lie f biografia unui nersonaj
1narma|i cii carneţele, hărţi, care se pricepe de m inune să
ju ieşte In liln irc a cu citadela să se stabilească In mod con­ al C o nsiliu lui popular ju d e ­ ţionat- Reacţia — se sim ţea de m iraculos „con vin gătoa re" — Irebuia să fie vinovat. Dc aici
g h id u ri turistice şi cu v o ­ studenţiei — A lina M aler cret sarcinile tu tu ro r la c to rl- ţean. precum şi alte orqane la prim a c itire a scriso rilo r — „un grup de cetă ţe ni", „un a urm at un proces de in ve sti- încurce lumea, să mânînco cu
ioşia caracteristică vîrstci, Napocensis. Se făuresc vise, lo r enqajatl In realizarea in ­ judeţene, m unicipale, orăşe­ nu pornea din dorinţa sinceră grup de m u n cito ri", „un co­ qa tii, expertize, cercetări pen­ lingura mare din tim pu l social
au pornit tn lr-o m inunată se cristalizează h o lă rlrl v e s tiţiilo r. m ăsurile cele mal neşti şl comunale rezolvă z il­ de a sta b ili un ech ilibru în tre le c tiv de..." etc., etc. tru stabilirea cauzelor m orţii Si in d ivid u a l, cljn n e rvii oame­
excursie prin ţară. Lăslnd noi. „A ic i voi fi Şi eu stu­ eficace care să conducă la nic zeci de probleme, semna­ gravitatea faptelor si sancţiu­ cîinelui- Ţoală aceaslă treabă n ilor. Cine ar fî în slarc să
foloseşte
Chestiunea este :
in urmă Deva, O răşlla, A lba dent", afirm ă în iio ra l de scurtarea duratei de e xe rutie late de oamenii m uncii, fac ne. ci din p o rn iri vădit ten­ la ceva ploaia de reclam aţii si a durat ap roxim a tiv un an de socotească cîte ore a pierdui
lu lla şl Blajul, un adevărat em oţie un pionier, citin d si la asiqurarea unei Înalte e- ordine în d ife rite u n ită ti pen­ denţioase. capabile să îm pinqă sesizări după re faptele s-au zile. tim p in care au fost p u r­ Resiga. dc pildă. în 86 dc ani
traseu isto ric plin de ves­ parcă g in d u rlle m ultora. ficîente economice. tru ca lu cru rile să mearqă b i­ pedeapsa pînă dincolo de li- consumat atît sul» aspcciul e- taţi pe d ru m uri zeci de oa­ de judecăţi, oam enii care au
tig ii ale tre cu tu lu i, ex­ Au fost zile de neuitat I Pentru atinqerea param etri­ ne. Tocm ai de aceea, cetăţenii m ilele firescului, ale posib ilu­ lucîdării. cit şi sub cel a! sanc­ meni. sau cărora le-a fost de­ in tra t în v îrfe ju l p re te n ţiilo r
cursion iştii răsfoiesc o filă O spun reqretelc întoarce­ lor prevăzuţi în .planul de stat de toate categoriile se adre­ lui. din care cel sancţionat să ţio n ă rii ? vora i lim p. sale ? Reclamagiul esle în cele
a is to ric i contemporane, rii, o spun cuvintele înscri­ la obiectivele m iniere şi side- sează cu încredere orqanclor nu se mal poată reface m oral. Blăquţ Resiga, dîn Vălişoara. din urmă reprezentantul egois­
ilustrată dc salba celor 12 rurqice din judeţul nostru, se noastre de p a riirf şl de slat. Ei Dar, de fapt. elemente noi n-a Reclamaqiul calificat este se iudccă din 1984 cu un cum ­ m ului Îm pins pînă la ic e le mai
hidrocentrale precum şl de se in ju rn a lu l excursiei, im pune cu o deosebită acuila- aduc m ulţu m iri pentru modul adus nim eni. A tita doar că fie ­ dom inat de o puternică încăr­ nat penlru cîtiva stîn jcn i de absurde forme, lip u l social ca­
Im punătorul baraj de la cuvinte simple dar pline de te ca atît Centrala cărbunelui plin de g rijă şi inţeleqere cu care rînd scris conţine o doză cătură dc eqoism. Şi aceasta păinîni. pe care. de fapt. l-a re încurcă lumea.
coniluenţa Bicazulut cu dragoste şi recunoştinţa fa­ Petroşani. Centrala industrială care sînt soluţionate proble­ mai mare dc venin. uneori cred că este principala sa tră ­ p lă tit cu v lrf şi îndesat prin CORNEL ARMEANU
Bistriţa. ţă de patrie şi popor, (aţă siderurqică Hunedoara, c it şi mele sesizate chiar de calomnie... sătură. Problema care-l fră- ch e ltu ie lile de judecată. Iotă
Urmează popasurile prin Şantierul T.C .M .M . Petroşani T ipu l reclam agiului însă se Reclamaqiul este. între alte­ m întă este cea mai im p ortan­ cum un om îsi poate che ltui P. S. Judecind mai atent a­
M oldova care constituie dc cei ce fac dîn zilele rte şi respectiv. l.C.S.H. să depu­ individualizează în lr-u n mod le, o furtună în tr-o ceaşcă, un ta de pe lume. drept penlru o mare parte din vială penlru supra co n fig u ra ţie i m orale a
tot alitea p rile ju ri de emo­ vacanţă clipe de neşters. nă loate e fo rtu rile pentru ca aparte. El nu arc nim ic comun gălăgios. un lup m oralist, o care si-o fixează in cap cu m ii o nim ica loală. Do cîtiva ani reclam agiului, asupra o p ticii
ţionante evocări lite rare şi aceste obiective să fie realiza­ cu in lo n lia curală de a ajuta, specie care seamănă cu vitea­ de piroane Vrea ca to iu l să Adam Oahor din Haleq s<? ju ­ salo absurde, nu este de loc
istorice. Case m em oriale, Prof. MARIANA CUCUIAN te la term enul stab ilit şi în ba, cel m ult — conştient sau zul de după război, un dema- fie alcătuit după p ro p riile salo decă n i propriul «>ău fiu. ve­ exclus ca si ziarul, care a în­
mănăstiri, cetăţi, zid uri ini- Şcoala generală Pauli* co n d iţii de econom icitate cît inconştient — încurcă, pune qoq. Cum ? D intre cei care au tipare si reprezentări, necon- cin de casă. penlru un slîlp cercat o caracterizare a aces­
tui personaj, să fie în cele dîn
mai superioare. oameni pe drum uri, le cere lă scris, cor lud v«hejD*OJ xxiavxi Lio d Iacă («aiitale» si ft/jAvS- de la poartă, care, după dn- urm ă reclam ai I