Page 44 - Drumul_socialismului_1970_08

OBUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4852 * JO- 13 AUGUST 1970
--------- ri— nmn iţii r ai i iiiniiiiiiii i

Ceremonia semnării TOKIO 12 (Agerpres) —

/n preajma aniversării zilei
de 23 August, fn oraşul
Okayama a fost deschisă
expoziţia de fotografii „ Prin
Iratatului ROMA 12 — Corespon­ România de azi”. Sint pre­ A T L A S
diverse
zentate,
totodată,
dentul Agerpres, Kicolae obiecte de artă populară ro­
mânească şi publicaţii,
Puicea, transmite: In ca­ de către asociaţia de priete­ CORĂBII ROMANE
Expoziţia este organizată
drul manifestărilor organi­
sovieto— vest-german piatei aniversări a eliberării nie Japonia—România şi fi­ O echipă de scafandri
zate în Italia în cinstea apro­
liala sa din oraşul Okaya­
României, la „Accademia di
Romania" din capitala ita­ ma, cu sprijinul societăţii a descoperit în apele de
pentru Europa răsăriteană
coastă ale Sicilie» 5 co­
liană a avut loc un specta­ din localitate.
M O S C O V A 12. — T rim isul K rem linu lu i, a avut loc cere­ tre U.R.S.S. şi R. F. a Germ a­ col de gală prezentat de an­ răbii romane încărcate,
Aqorpres, A. Tolh, transm ite ' monia sem nării T r ia lu lu i so­ niei creează p o sib ilită ţi pentru samblul folcloric „Doina” al care s-au păstrat foarte
A doua zi a vizite i cancelaru­ vie to — vest-german. Din partea dezvoltarea continuă a re la ţi­ organizaţiei U.T.C. a muni­ RIO DE JANEIRO 12 — bine in ciuda tim pului
lu i R. F. a Germ aniei, W illy U n iu n ii Sovietice, T ratatul a ilo r d intre cele două târî şi cipiului Bucureşti. In faţa scurs de la scufundarea
Brandi, la M oscova q debutat fost semnat de A lexel Kosî- pentru consolidarea secu rităţii unui public numeros — Corespondentul Agerpres, lor. Descoperirea a fost
cu o con vorb ire cu A le xe i K o- ohin, preşedintele C onsiliu lui în Europa. In cursul con vor­ membrii ansamblului au re­ Vasile Oros, transmite : Cu făcută de membrii unei
sîqbin, preşedintele C o nsiliu lui de M in iştri, şi de A ndrei G ro- b irii, s-a procedat la un schimb purtat un succes excepţional, prilejul apropiatei aniver­ expediţii arheologice in-
sări a eliberării României
de M in iş tri al U n iun ii S ovieti­ m îko, m in istrul afacerilor ex­ de păreri cu p riv ire la v iito a ­ (emoţionale, care urm ă­
ce. terne. iar din partea R. F. a rele măsuri posibile îndrepla- interpretlnd cu deosebită de sub jugul fascist, postul reau să stabilească locul
măiestrie cîntece şi dansuri
de radio al Ministerului E-
In cursul co n vo rb irii, au Germ aniei de W jlly Brandt. te în direcţia de zvo ltă rii cola­ populare din toate regiunile ducaţiei şi Culturii al Bra­ unde era situat portul fe­
fost abordate probleme Jcqale cancelar federal, şi de W aller b o rării dintre U.R.S.S. şi R.F. tării. ziliei a transmis un program nician Mozia, distrus in
de încheierea T ra la tu lu i dintre Scheel, m in istru l a fa re rilo r ex­ a Germ aniei, a destinderii în­ Ansamblul „Doina” între­ muzical,, cuprinzlnd piese urmă cu 2 200 de ani.
Uniunea R epublicilor Sovietice terne. La cerem onie erau de cordării şi în tă ririi păcii în prinde In prezent un tur­ simfonice ale compozitori­ In corăbii se află am­
Socialiste şi Republica Federa­ fată Leonid Brejnev, secretar Europa. Au fost. de asemenea neu tn diferite localităţi din lor George Enescu şi Mi- fore de vin şi dale creta-
lă a G erm aniei. Cei doi şeii qeneral al C .C al P.C.U.S., şi exam inate o serie de alte pro­ Italia continentală şi tn Si­ hail Jora. La începutul pro­ ne.
de quvern au făcut un schimb alţi conducători sovietici, pre­ bleme internaţionale. cilia, făcfnd cunoscută cu gramului s-a făcut o pre­
de păreri cu p riv ire la perspec­ cum şi persoanele care II în­ După cum anunţă aqcntiA mult succes frumuseţea CHARLES MANŞON
tivele de zvo ltă rii re la ţiilo r din­ soţesc pe cancelarul R. F. a TASS. convorbirea s-a desfă­ dansului popular românesc zentare a personalităţii şi FACE GREVA FOAMEI
tre Uniunea Sovietică şi R.F.G.. Germ aniei. şurat în tr-o atmosferă de lu­ şi a cintecului folcloric. operei celor doi compozi­
in clu siv in dom eniile economic In aceeaşi zi, Leonid B rej­ cru şi in tr-u n s p irit de since­ tori români. Charles Manşon, acu­
şi le h n ico -ştiin tific, precum şi nev. secretar qeneral al C. C. ritate. zatul principal in pro­
la problem ele internaţionale al P.C.U.S.. a p rim it pe W illy G uvernul sovietic a ofe rit, cesul asasinilor actriţei
care prezintă interes pentru Brandi, . cancelarul R. F. a in M arele Palat al K re m lin u ­ Sharon Tale, a făcut greva
ambele părţi. Germ aniei. Leonid B rejnev şi lui, un dineu in cinstea cance­
M ie rcu ri la prîn2, in sala Eka­ W jlly Brandt şi-au exprim at la ru lu i R. F. a Germ aniei, W il­ După încetarea foamei în ultim ele 3 zile.
terina din M arele Palat al convinqerea că T ratatul d in- ly Brandt. Scopul acestei acţiuni este
acela de a-l sili pe ap ă­
t R» S. CEHOSLOVACĂ. Două transformatoare gigantice de
rătorul său, Irving Kana-
trei faze fiecare cu o putere de 240 MVA şi un voltaj de
242 15 kV sînt in fază de asamblare la fabrica de maşini elec- focului rek, să inceteze interoga­
Kasabian,
rea
Lindei
tf,'ce ••Skoda1' din Doudlevec, lingă Plxen, destinate centralei martorul principal al a-
electrice de la Brazi, Ploieşti.
jexhil ir a j a iiiiiii în Orientul Apropiat cuzârii.
DACTILOGRAFIERE
CU AER COMPRIMAT
CAIRO 12 (Aqerpres). — batalioane algeriene staţionate
D upă cum an un ţă z ia ru l „A l pe coasta apuseană a C analu­ Specialiştii americani de
A h ra m ", şeful delegaţiei egip­ lu i de Suez să părăsească E gip­ Ia Institutul tehnologic
S E M N A I IA M O SCO VA tene la O.N.U.. M oham ed Has­ tu l. Z ia ru l precizează c& este din Georgia proiectează
san el Zayyat, va reprezenta
vorba de a p ro x im a tiv 2 000
un nou tip de maşină de
R.A.U. in c o n v o rb irile ce v o r
Puternică mişcare fi in iţia te de am basadorul de m ilita ri a lge rien i care au scris, acţionată de aer
fost aduşi aici în tim p u l con­
comprimat. La o astfel de
M O S C O V A 12 (Aqerpres). — A q e n tiile se vor călăuzi în re la ţiile lo r reciproce, pre­ G u n n a r Ja rrin g . Z ia ru l m en­ flic tu lu i ara bo -lsrae lia n din
TASS şi DPA au transm is textul T ra ta tu lu i cum şi in problem ele asigurării secu rităţii eu­ ţionează că M in is te ru l egip­ iu n ie 1967. M in is tru l a p ă ră rii maşină de scris m ateria­
dactilografiate
lele sint
In tre Uniunea R epu blicilo r S ovietice Socialis­ ropene şi internaţionale, după te lu rile şj p rin ­ tean al A fa c e rilo r E xterne a a| R.A.U., generalul M oham ed fără efort fizic, fiind su­
te şi Republica Federală a G erm aniei, semnat c ip iile expuse în Carta N a ţiu n ilo r Unite. Ca adresat o notă în acest sens Faw zj, a o rd o n a t tru p e lo r
m iercuri la M oscova. T ra ta tu l are urm ătorul urmare, ele îsi vo r soluţiona problem ele lit i­ revendicativă m e d ia to ru lu i Ja rrin g , a râ tîn d egiptene să preia im e d ia t po­ ficientă o uşoară atingere
a clapelor, prevăzute cu
con ţinu t : gioase exclusiv prin m ijloace paşnice şi îşf că R .A.U. apreciază că M o­ z iţiile d e ţin u te de m ilita rii a l­ onticii speciale. Construc­
„în a lte le p ă rţi contractante. asumă obligaţia să se abţină, p o triv it a rtico­ hamed Iiassan el Zayyat, fiin d gerieni. ţia şi întreţinerea maşini­
In năzuinţa lo r de a co n trib u i la consolida­ lu lu i 2 din Caria N a ţiu n ilo r U nite, de la a- deja în contact cu reprezen­ ★ lor de scris pneumatice
rea păcii şi e se cu rită ţii 1n Europa şl In în- m enîntarca cu forţa sau de Ia folosirea forţei ta n ţii ţă rilo r interesate, şl-a în ­ N E W Y O R K 12 (Agerpres) necesită cheltuieli cu
treaqa lume, In problem e care afectează securitatea din Eu­ a tararan indiene ceput, de fapt. m isiunea. D in — De la 7 august, ora 22 mult mai mici decit in
ropa şi securitatea Internaţională, precum şi acest m o tiv, se arată în nota
In convinqerea că colaborarea paşnică In­ G .M .T.. cind a fost pro cla m a tă cazul m aşinilor de scris
tre state pe baza te lu rilo r şi p rin c ip iilo r Car­ în r e la tiil^ lo r reciproce. o ficială , R.A.U. consideră că încetarea fo c u lu i de către electrice sau obişnuite.
tei O.N.U. corespunde năzuinţelor popoarelor A rt. X — In concordantă cu te lu rile şi p rin ­ .la rrin g ar tre b u i sâ-şi c o n ti­ R A .U şi Israel nu s-a produs
şi intereselor 'largi ale păcii internaţionale. c ip iile expuse mai sus Uniunea R epublicilor DELH! 12 (Aqerpres) — In m ulte state din India se nue c o n v o rb irile la N ew Y o rk n ici un in cide nt în zona Cana­
A pre ciin d că m ăsurile În făp tu ite anterior de Sovietice Socialiste si Republica Federală a desfăşoară in prezent o Iarnă mişcare a ţă ran ilor pentru ★ lu lu i de Suez,. a a n u n ţa t un
Germ aniei sînt unanim e în a recunoaşte că COMPUTERELE
ele, îndeosebi încheierea tra ta tu lu i din 13 sep­ înfăptuirea reform ei aqraie. Această mişcare pe scară CAIRO 12 lA qerprcs). — p u rtă to r de c u v în t al O.N.U., Şl SECURITATEA
tem brie 1955 asupra s ta b ilirii de re la ţii di­ pacea In Europa poate fi m enţinută numai naţională in ilia tă de către P arlidul Com unist Indian este C o tid ia n u l egiptean r A l A h - refe rin d u -se la datele p rim ite PASAGERILOR
plom atice, au creat co n d iţii favorabile pentru dapă nim eni nu va atenta la graniţele actuale : s p rijin ită de numeroase partide $i orqanlzatii dem ocra­
noi paşi im p ortan t! in vederea d e zvo ltă rii în Ele se obligă să respecte neabătut in te g ri­ tice din India. Sule de m ii de ţărani au organizat de­ ra m ' inform ează că gu ve rn u l d in partea o b se rva to rilo r a- Vor putea fi preintîm-
continuare şi consolidării re la ţiilo r lo r reci­ tatea te rito ria lă a tu tu ro r statelor din Europa m onstraţii. cerînd aplicarea noîntîrziată a pre ved erilor R .A.U. a a u to riza t cele două fla ţl în această regiune. pinate traumatismele su­
proce, în graniţele lo r actuale. reform ei agrare. îm p o triva acestor revendicări ale ţă­
Ele declară că nu au nici un fel de pre­ ferite de pasageri in
In d o rin ţa de a exprim a în lr-o form ă con­ te n ţii te rito ria le fată de cineva şi nu vo r r i­ ră n im ii indiene, a u to rită ţile locale au luat măsuri re ­ tim pul ciocnirii autove­
tractuală h o lă rlrea lo r de a îm bunătăţi Şi a dica asemenea pre te nţii nici pe v iito r ; presive. P o trivit zia ru lu i ..Times of Ind ia" num ărul per­ hiculelor ? Firma japoneză
dezvolta colaborarea dintre ele. Inclu siv rela­ Ele consideră în prezent, ca şi în v iilo r gra­ soanelor arestate se rid ică pină în prezent la peste Uruguay „Tojota U d" susţine că
ţiile economice, precum şi legă tu rile ş tiin ţifi­ niţele tu tu ro r statelor din Europa ca fiin d in ­ (>000. Cele mai m ulte arestări au fost efectuate In sta­ securitatea aiţtom obiliştL
ce, tehnice şi culturale, în in te resu l am belor violab ile; aşa cum există' ele în ziua sem nării tele din sudul tă rii. In acelaşi tim p, zia ru l „H in d it" rela­ lor va puteai«fjo«i isporltă
state, acestui tratat, in clusiv lin ia O der-Neisse, ca­ tează că m arii la tifu n d ia ri organizează detaşamente în ­ S i graţie unui sistem pneu­
A u căzut de acord asupra urm ătoarelor : re constituie qranita vestică a R epublicii Popu­ arm ate pentru a înăbuşi această mişcare. Continuă „diologul matic pus la punct de
A rt. 1. — Uniunea R epublicilor Sovietice lare Polone, şi qranita între Republica Fede­ Cauza principală a m işcărilor ţărăneşti din India o specialiştii săi : Un radar
Socialiste şi Republica Federală a G erm aniei rală a Germ aniei si Republica Democrată Ger­ constituie p o triv it a q e n tiilo r dc presă ritm u l lent de şi un computer determină
consideră drept cel mai im portant te l al po­ mană. înfăp tu ire a reform ei aqrare ale cărei p rin c ip ii au fost distanţa pină la obsta­
litic ii lor să sp rijin e pacea Internaţională şi A rf, 4. — Acest tratat între Uniunea Repu­ enunţate im ediat după proclam area independentei tă rii. dintre guvern şi orga­ col, producind un sem­
să obţină destinderea În co rd ării. b lic ilo r Sovietice Socialiste şi Republica Fe­ Problem ele p rivind actuala mişcare revendicativă nal care declanşea­
Ele îşi exprim ă năzuinţa de a stim ula nor­ derală a Germ aniei nu afectează tratatele şi a ţărăn im ii indiene au făcut obiectul unei şedinţe a co­ ză umplerea cu aer
malizarea situ a ţie i în Europa şi dezvoltarea acordurile bilaterale sî m ultilate ra le încheiate m ite tu lu i parlam entar al p a rtid u lu i de quvernăm int —
re la ţiilo r paşnice între toate statele europene, a n terio r de cele două părţi. Congresul N ational Indian — în cursul căreia num eroşi de­ nizaţia „ Tupamaros“ comprimat a unor
pornind în această năzuinţă de la siluatia rea­ A rt. 5. — Acest tra la t va fi supus ra tific ă ­ pu taţi au cerul punerea în aplicare In lr-u n ritm acce­ saci de salvare a fla ţi in
lă existentă în această regiune. rii şi va in tra tn vigoare în ziua schim bării lerat a reform ei aqrare. faţa persoanelor din ve­
A rt. 2. — Uniunea R e p u b licilo r Sovietice instrum entelor dc ratificare, care urmează să M O N TE V ID E O 12 (A qe r­ nă. P rintre acestea se află şi hicul. fn momentul cioc­
Socialiste şi Republica Federală a G erm anici aibă loc la Bonn". pres). — Preşedintele R epubli­ Andrcs C u lte lli C hiribao, de­ nirii vehiculului de un ob­
c ii U ruquay, Jorqe Pacheco A - spre care a u lo rită tile presupun stacol, sacii se umflă şi
reco. a ordonat fo rţe lo r arm ate că ar face parte din conduce­ preiau asupra lor şocul,
să desfăşoare operaţii de am­ rea ei. ferindu-i pe pasageri de
In Brazilia, guvernul a con­
ploare pe întreg te rito riu l tă­ firm at că a pus fn „stare da s traumatisme.
DIN PRESA STRĂINĂ rii penlru depistarea locului alertă" trupele braziliene de-a \ ANTINARCOTIC
unde au fost ascunşi consulul
brazilian A lo ysio Dias G onii- lu ng ul în tre g ii frontie re cu
de şi co n silie ru l american U ruquavul, pentru a exercita Narcomanii pot fi dez-
Claude Fly, ră p iţi de membri o supraveqhere severă asupra 1 obişnuiţi să se drogheze
„Bomba cu explozie precum şi pentru arestarea tra fic u lu i de frontie ră cu sco­ y cu heroină dacă li se ad ­
ai unei orqanizatii clandestine,
pul de a îm piedica orice tre ­
ministrează metadonâ, un
persoanelor care au particip at cere ilegală pe care ar încer­ derivat sintetic al opiului.
la executarea co n silie ru lu i a- ca-o ră p ito rii. ^ La această concluzie au
merîcan Daniel M itrio n e . Spre . ajuns cercetătorii de la
deosebire de op era ţiunile ante­
intirziată din Atlantic“ rioare, concentrate îndeosebi pres). —* U ltim u l com unicai al Universitatea Columbia,
f A ge r­
12
M O N TEVID EO
care au aplicat cu succes
tn capitală, de data aceasta
sînt controlate toate zonele, organizaţiei clandestine uru - l tratamentul cu metadonâ
efectul
pentru a bloca
im obilele sau lo cu rile suscep­ quayene „Tupam aros", al 10-lea heroinei. Unui narcoman
Com andam entul fo rţe lo r te­ / rea lo r nu mai poale fi rea­ tib ile de a fi u tiliza te drept la num ăr, anunţă că atît con­ nu-i trebuie decit o sin­
restre am ericane a Încheiat lizată în siguranţă, iar arg u­ ascunzători de către organiza­ sulul brazilian Dias Gomide cit
p re g ă tirile în vederea scu­ m entele pentru scufundare ţia respectivă. şi fun cţiona rul nord-am erican i p u ră ' doză de metadonâ
fu n d ă rii in A tla n tic a celor cîntăresc prin urm are greu. M ăsura a fost luată im ediat Claude F ly se află în viaţă, pe zi, in tim p ce nevoia
66 tone de gaze toxice încă Lăsînd operaţiunea debarasă­ ' după adoptarea de către Con­ dar vo r fi re ţin u ţi şi execu­ \ de heroină el o resimte
în urm ă cu doi ani, cind ra ­ rii de rachete pentru u ltim u l gres a propunerii preşedintelui taţi dacă quvernu) U ru qu avu- ţ la f:ecare patru sau şase
chetele cu gaze au fost in ­ moment, com andam entul a r­ de suspendare a g a ra n ţiilo r lu i nu va elibera pe cei 150 ore.
troduse în gru p u ri de cile matei s-a g în d il că nu va constituţionale in dividu ale cu de deţinui». Com unicatul, fă­
30, în b locu ri de beton ar­ mal exista p ra ctic tim p pe n­ scopul de a perm ile p o litie i cut să parvină p o litic i m arţi \ p l o i t o r e n ţ ia l e
m at. Aceasta, pentru ca ga­ tru găsirea vreunei alterna­ să utilizeze orice m ijloace în seara, este Inso tit de scrisori . şi g r in d in a in c e h ia
zele să poată fi păstrate în tive. El a pus astfel A d m i­ vederea salvării v ie ţii celor ale celor ră p iţi către fa m ili­ Şl MORAVIA
co n d iţii de securitate c it tim p nistra ţia (ca şi guvernele doi diplom aţi ră p ili şi a ile lor.
se află în depozite Şi să poa­ Insu lelor Bermude şi Baha­ are stă rii persoanelor im p li­ S-a con firm at, pe de altă \ Ploile torenţiale si grin-
tă fi scufundate apoi în o­ mas) în fata unui fapt îm p li­ cate în executarea lu i M ilr i- parte, că cel de-al treilea ră­ dino care s-au abătut re­
cean. In prezent însă, încă r­ n it. one. pit, am ericanul Daniel M itrio ­ cent asupra unor regiuni
cătura explozivă a rachete­ C hiar şi pentru n e in itia tl. P o triv it p rim elo r in fo rm aţii, ne, a fost găsit asasinat în tr-o din Cehia şî Moravia au
lo r, destinată să disperseze scufundarea gazelor toxice p o litia a arestat numeroase maşină abandonată. Cadavrul i provocat. Dotrivit evaluă­
gazele in 2onele fixate, a în ­ în A tla n tic, o rlrft de adine, Bogată recoltă de bumbac în Republica Africa Centrală. persoane suspecte de aparte­ său va fi transportat în S.U.A., rii specialiştilor, pagube
ceput să se deterioreze, pu­ este o evidentă nebunie. Ex­ nenţă .la .organizaţia clandesti­ la D aylon, statul O hio. de aproximativ 30 de mi-
ţin d exploda în orice m o­ p e rţii M in iste ru lu i A p ă ră rii \ lioone de coroane. Pîer-
ment. In cazul In care s-ar susţin că gazele se vor . derî extrem de grele au
produce, explozia ar putea scurge din rachete suficient suferit cultivatorii de ha-
avea ca efect uciderea unui de lent pe nlru o fi absorbite Preşedintele M ao Tze-dun a p rim ii pe preşedintele Republica A rabă Yemen a depus Instrum entele de \ mei, recolta de pe zeci
mare num ăr de oameni în in ­ în siguranţă şi a se transfo r­ C o n siliu lu i P rezidenţial al R epublicii Populare a Yem enu­ ra tifica re p rivin d aderarea sa la Carta U n iu n ii cultu rale de hectare fiind compro­
dife ren t care punct al călă­ ma. în contact cu apa sărată lu i de Sud, Salem Rabya A lt. care se află în tr-o vizită arabe şi la statutul O rganizaţiei arabe pentru educaţie, misă total. De asemenea,
torie i lente spre ocean a ce­ a oceanului. în tr-u n produs in China. Cu acest p rile j, anunţă agenţia China Nouă. a cultu ră şî şllln tă , a anunţat postul de radio Cairo. Re­ \ diverse instalaţii <i con­
lo r 418 „s ic rie " de beton. cu to tu l ncvălăm ător. Toate publica Arabă Yemen devine astfel cel de-al zecelea strucţii agricole auxiliare
Prima observaţie pe m argi­ acestea, afirm ă ei, sc vo r în- avut loc o con vorb ire desfăşurată în lr-o atmosferă co r­ m em bru care aderă la Carta U n iu n ii. cu fost deteriorate sau
dială, prietenească. Au fost de fată Ciu En-lai, prem ie­
nea a cţiu n ii Pentagonului, tim pla în depresiunile adinei \ distruse in întregime.
exprim ată c it se poale de e- şi Inaccesibile ale oceanului. ru l C o nsiliu lui de Stat, sî alte persoane oficiale chineze. 0 + 0
nerqic de cel ce locuiesc N im eni nu poate ii sigur insă INUNDAJII IN BRAZILIA
de-a lu ng ul traseului fixat, de justeţea acestei te o rii. 0 + 0 c u rie r Preşedintele N ixon a opus din nou m arţi ve to -u l său la
este că dacă. aşa cum co­ Riscul rezidă în sim plul două proiecte de lege adoptate defa de Congres, unul
mandamentul susţine, rachetele fapt că qazele vor fi scufun­ Prem ierul nord-lrlandez C hlchesler-C lark s-a pro­ pentru finanţarea în vă tă m tn tu lu i. iar altu l pentru dez­ t Ploile torenţiale care
pot exploda în prezent in orice date. că această groaznică nunţat pentru m enţinerea autonom iei po litice a Ulsle- voltarea urbană. M o tiv u l expus dc el este că a loca ţiile cad neîncetat cu începe­
moment, atunci ceva trebuia bombă cu explozie întîrzlată ru lu l, îm potriva p re lu ă rii directe a conducerii de către h o tă rîte de Congres penlru aceste două proiecte de leqe re de tuni în regiunea
făcut de m ult pentru a se e­ se va odihni pe fundul A tla n ­ guvernul de la Londra, p o sib ilila te evocată in cursul zi- depăşesc cu aproape un m iliard de dolari pe cele soli­ oraşului Recife din Bra­
vita aceasta. O ricare dintre tic u lu i tim p dc secole de a- jei de luni de către m in istru l de in te rne englez, M aud- citate de A dm inistra ţie. zilia au provocat inunda­
rachete conţine suficiente ga­ cuni înainte. Oceanul este ling, penlru cazul în care p ro te s ta n ţi extrem işti ar In urma creşterii perma­ Faptul ca atare constituie încă un episod al dispu­ ţii soldate cu victime ome-
ze pentru a ucide înlreaqa vast si vor fi necesari ani în ­ dobindi puterea. El a declarat că »asumarea puterii tn nente a apelor D unării, situ ­ tei dintre puterea ad m in istra tivă deţinută de republicani "eşti şi pagube im portan­
populaţie aflată pe o rază dc delungaţi pină ce p rim ii ex­ U lster de către cabinetul de la Londra ar risca să pro­ aţia din estul A u s trie i con­ şi cea le q isla livă în care deţin m ajoritatea congres­ te.
400 m. Există 12 540 de ast­ p lo ra to ri subacvatici vo r pu­ ducă rea cţii toarte vio len te in anum ite sectoare ale tinu ă să iie prim ejdioasă. m enii pa rtid u lu i democrat. In cursul nopţii de
fel de rachete, şi sentim entul tea alinqc depresiunile cele populaţiei din Irlanda de nord". In regiunea Ardagger din marţi, cind nivelul apelor
qeneral. cu totul justificat, mai adinei. O întinsă zonă. 0 + 0 landul A ustria Inferioară, 0 + 0 a depăşit punctul critic,
este că Pcnlaqonul dovedeşte situată la 500 km de coaste­ La Palazzo M o n te d to rlo din Roma (sediul Camerei au fost evacuate numeroase M ăsuri speciale de securitate au fost luate de către si-au pierdut viaţa 123
o a riiă tot aiît dc neînsem­ le F loridei, va trebui însă «­ D eputaţilor) au luat sfirşit m iercuri la amiază dezba­ fa m ilii. In apropierea V ie ne l, fo rţele armate venezuelene pentru a preveni noi ră p iri de persoane, cele mai
nată fata de securitatea popu­ vita lă în viito a re le exp lo rări. te rile asupra declaraţiel-proqram quvernaracntale. După apa s-a revărsat pa rţial, de diplom aţi, a anunţai mart» m in istrul apărării, genera­ multe sub ruinele caselor
laţiei. ca şi pentru puritalea Nu nc mai răm îne acum de- cuvîntarea rostită de p rim ul m inistru. E m ilio Colombo, depăşind cu un m etru cola lu l M artin G arda V illa s m il. prăbuşite.
oceanului cîl să sperăm că omenirea Pe de altă parte, din Rio de Janeiro se relevă că
nu va Irebui să plătească care a abordat o serie dc problem e rid ica le în cursul de in u n d a lil. In T tro l Insă. Conform afirm aţiilor
Cea de-z* doua acuzaţie d iscu ţiilo r şi m otivarea v o iu lu i de către reprezentanţii unde apele rîu rllo r au cu­ a u to rită ţile au dublat paza 1n tu ru l ambasadelor străine unui coordonator al ope­
form ula!-! ip 'o o lriva coman­ nici un alt pret pentru a- g ru p u rilo r parlam entare ale d ife rite lo r partide, Camera noscut de asemenea creşteri din aceleaşi m otive. In q rijo ra re a este determ inată, mai raţiei de salvare, peste
dam entului fo rţelo r terestre ccasiă acţiune şi că anul D e putaţilor a acordat cu 348 de v o tu ri, contra 231 si o însemnate în ultim ele zile, ales. de le q ă lu rile care ar exista în tre organizaţiile 15 000 de persoane au
este că el nu a dai dovadă 1970 va fî u ltim u l în care abţinere, v o iu l de în ve slilu ră noului auvern. situaţia a început să se nor­ clandestine uruguayene, care şi-au asumai răspunderea rămas fără adăpost.
de corectitudine. Deoarece asa ceva să lie înqăduit. In cursul dupS-amiezii aceleiaşi zile au început dez­ malizeze. ră p irilo r recente din U ruquay şi qru pu rîle clandestine
rachetele sînt deja în blo­ baterile pe m arginea decla raţei-p rog ram şi în Senat. din B razilia.
curile de beton, dezamorsa- („The Tim es")
Redoeţio şl administraţia ilarului s Deva, str. Dr, Peţru Grota nr; 33. Telefoane t 12317 şl 11275. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 14069