Page 45 - Drumul_socialismului_1970_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA5 I 5

! PAGINA A IV-A 5

o încheierea vizitei la Moscova
I
a cancelarului federal al R.F. a

Germaniei

I ■ Ecouri după încheierea tratatului
dintre Uniunea Sovietică şi R. F. a
?
Germaniei

Si Declaraţia Comitetului special
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN al O.N.U. pentru decolonizare )

■ Curier, Atlas
I

ANUL XXII. Nr. 4853 VINERI 14 AUOUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Utilizarea fondului de timp de \
ÎN INTÍMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST y

lucru în unităţile C.M.N. Deva y
\
Anul preocupărilor y
»
Exploatările m ini­ calitative IN S TITU TU L DE y
CERCETĂRI
ere sînt dotate an ŞI PROIECTĂRI PENTRU !
de an eu instalaţii DELTA D U N Ă R II
— Faceţi bilanţul f geologice de la I. M. Borze - 70.3
f a Tulcea şl-a început
şi utilaje noi. nate. secretar al Comitatului oră* la sută- activitatea un im portant
Interlocutorul, tovarăşul loan Mâ­
Anul 1970, an de legătură intre
DE CREŞTERE A PRO­ Foto : V. ONOIU 'şenesc de partid firad, aveo. In­ direcţia creşterii productivităţii mun­ de cercetări şi pro ie ctă ri I
cincinole, se
In s titu tu l
for ş tiin ţific :
caracterizează
prin
tr-adevăr, citeva situaţii centrallio-
preocupările şi eforturile lăculc in
toaro In faţă.
pentru
Delta D u nă rii.
cii şi reducerii consumurilor speci­
— Bilanţul I Comitetul nostru 0*
m
răşenesc urmăreşte silnic
tituoR'.a
îndeplinirii planului ia minereu şi fice de materiale- La I. M. Bona, Secţiile, laboratoarele şl y
cea mai imporlonlâ întreprindere a
y
cărbune, semldecadal pionul do des­ oraşului, organizaţiile de partid au atelierele de proiectare
s ta b ilirii
facere In comerţ, decadol stadiul lAcul din problema reducerii con­ sîn| destinate şl metode
sumurilor de lemn de mină, ex­
DUCTIVITĂŢII MUNCII organizaţia orăşenească de partid, tinderii susţinerii prin toreretare - m oderne de va lo rifica re y
lucrărilor de Investiţii, lunar cei­
unor s o lu ţii
lalţi indicatori.
ploziv |i metal un obiectiv central
— Şi care eite bilanţul cu care
al întrecerii socialiste, al muncii
a resurselor naturale ale
polltico-organiiatorice. Datorită ex­
colectivele de muncitori. Ingineri şi
deltei tn dom eniile stu-
tohnidenl din întreprinderi întimpi-
i
;
FAŢA DE PRIMELE 7 LUNI ALE ANULUI TRECUT, IN PERIOADA CORESPUNZA-
nâ cea de-a 26-a aniversare a e­ planul s*a depăp'.t cu 400 m I de Hcol, piscicol, s ilv ic şl y
galerie — şi folosirea mal judici­
| TOARE A ANULUI 1970, INDUSTRIA HUNEDOREANA A REALIZAT. j liberării patriei ? Ce este mai sem- oasă a materialului lemnos, consu­ de vlnătoare. y
: t nilicollv In rexultatele obţinute T mul de lemn o loil redus cu 3
— Realizările însemnate cu ca­ mc/I 000 tone de minereu, la os- PRIMUL TRACTOR I
re se prezintă marea majoritate a ploxiv s-a obţinut o economie de S -l 500 y
I Un spor de 765 milioane lei i noastră ceva deojebit de semnifica* nereu. D in marea uzină bra-
colectivelor reprezintă după părerea
aproape 140 grame, I tonă de mi­
C entrala m in ereu rilor neferoase din Deva a în ­ tiv. I.M. Bono, de pildă, a depăşit — Nu consideraţi că angajamen­ şoveană a ieşit jo i p ri­ \
cheiat Dam ele 7 lu n i de a ctivita te cu un bilanţ ne­ angajamentul anual îmbunătăţit cu tele do întrecere ar trebui in unele m ul tractor S -l 500, mar-
favo ra bil la p rin cip a lii in dicatori. Pe lînqâ influenta ne­ circa 5 milioana da lei la produc­ unităţi aduse „la ti" T cind începutul fabrica­ !
— Biroul comitetului orâşeneic de
gativă a unor factori ob ie ctivi, re a liză rile au fost sub­ | la producţia globala j ţia globală. Atelierele centrale Gu- partid va analiza la slirşitul lunii ţie i de scrie a acestui y
rabarsa faţă de un angajament
stanţial „d ijm u ite * şi de fap tu l' că tim pul afectat pro­ de. 930 000 lei ou realizot deja o august activitatea sindicalelor şi co­ nou produs. Este vorba
ducţiei nu a fost u tiliza t integral şi cu maximă eficientă. In anii construcţiei sociollito, Induiblo Judeţului circuitul productiv a tuturor capacităţilor de produc­ producţie suplimentară de 1 127 000 mitetelor de direcţie privind înde­ despre o variantă îm ­ y
plinirea angajamentelor pe 1970. Es­
La n ive lu l centralei, absentele din producţie atinq I Hunedoaro. ca de oltfel a întregii teri. eunoafte ţie, ridicarea calificării profesionale, eliminarea tlm- 1 lei, cooperativa meşteşugărească te tocmel locul de a pune proble­ bunătăţită a tra cto ru lu i y
„Moţul* şl-« depăşit, de asemenea,
cifre îng rijo ră toare , care dovedesc că exploatările m i­ j ! ritmuri spectaculoase da dexvoltore. Bllonţul Inche­ pilor neproductivi — sînt factorii de boxă care au j j angajamentul anual. ma reevaluării posibilităţilor exis­ greu pe şenile S-l 300,
ridicat rodnicia munci! spre limita superioară a pe-
iot pe primele 7 luni ale acestui an cansemneota o
niere n-au beneficiat ziln ic dfe aportul tu tu ro r angaja­ j producţie globola mai more cu 143,6 milioane lei tenţlalulul de care dispunem. : Pe oraş, planul producţiei globo- tente pentru e stabili obiective ca­ căruia I s-a adus un y
re să mobilizeze organizaţiile de
ţilo r lor, irosindu-şi astfel o bună parte din forţa de ■ decit prevederile |l cu 765 milioane lei mai mult Demn este de remarcot că tn cele 76S de mili- i le industriale a fost depăşit cu a- partid, sindical, ale U.Y.C., colecti­ com plex de pe rfecţionări. y
praope 10 milioane de lei, al pro*
decit s-a produs în aceeaşi perloado a anului Ire-
muncă. O simplă com paraţie demonstrează ¿a prezenta i | cut. Ceea ce carocleriieoia In med deosebit aceas- oano lei producţie in plus faţa da perioada co- j : ducţiei marfă vînduto ş>; încasată cu vele de muncă de a face „o re­ P rincipala perfecţionare
respumfitoare a anului trecut, se regăsesc sute de
la lucru a acestora ar fî putut suplini lipsa de efe ctiv pe ■ t6 creştere do producţie aste faptul ci ea S-a ob- milioane de kWh energie electrică. Importante con- • peste 16 milioane lei, cheltuielile petiţie generală” fructuoasă în ve­ \
care o reclam ă insistent exploatările m iniere. O ra d io ­ ■ (Inul în cea maî maro porte pe seama creftarll pro­ tltaţl de metal, cocs, cărbune, fier In concentrate, * materiale de producţie au fost re* derea Intrării in viitorul cincinal. constă In ridicarea pu­ y
duse cu 7,2 milioane lei. Pinâ ia
)a
te rii m o to ru lu i de
grafie a absentelor dovedeşte că în mare parte ele sînt ; i duclivitotH muncii. minereuri neferoase, produse chimice, materiale de j sfirşitul primei decade din august 130 la 150 CP. N oul trac­ y
Organixarea superioara a proceselor de produc­
consecinţa in discipline i, a lipsei de răspundere cu care I ţie şi de muneO, aprovitîonerea ritmică şl fn struc* construcţii, mobilă otc., produse deosebit de ne- • era roelizat 66 la sulă din planul Interviu consemnat de to r are o ţin u tă estetică
u n ii salariaţi îşi tratează sarcinile de serviciu, a în ­ : tura cerută de tehnologiile de fabricaţie, punereo In cesara economiei noţionalo. j anual de investiţii, iar la lucrările I. MIRZA t
găduinţei cu care conducătorii procesului de producţie superioară şl este. tot­
odată, cel m al puternic
Ic tratează abaterile. Fenomenul este deosebit de preg­ tractor fabricat plnă azi
nant la E.M. Certcj-Săcărîm b unde tn trim e stru l al de Industria noastră con­ y
doilea absentele s-au dublat In com paraţie cu prim ul, y
structoare de m aşini.
reprezentînd maî m ult de 3 la sută din fondul de tim p y
disponibil. Un bilanţ artistic Secerişul s a terminat, dar cînd va ajunge
O scila ţiile în componenta fo rm a ţiilo r de lu cru — în con­ E XAM EN U L DE y
d iţiile cînd aceste form aţii sînt restrînse num eric — de­ lăudabil BAC A LA U R E A T y
reglează procesul de extracţie. îm piedică echipele sâ-si V A A V E A LOC INTRE
îndeplinească ritm ic sarcinile de plan, producînd per­ Şase spectacole tn 20— 31 AUGUST y
tu rb a ţii în activitatea în tre g ii exploatări. Din această nouă zile reprezintă per­ î n t r e a g a r e c o l t a In h a m b a r e ? y
Invătăm ln-
M in is te ru l
cauză, la I.M . Barza, în medie peste 23 la sută din nu­ form anţa pe care a în- tu lu l aduce la cunoştinţă y
m ărul echipelor răm în sub plan iar \6 E.M. Deva, pro­ reglstrat-o ansam blul ar­
centul acestora ajunge la 40-45 la sută. Iată de ce se tis tic de am atori „D oina că exam enul de bacalau­ y
im pune luarea unor măsuri hotărîte pentru a lichida a­ m o ţilo r*, al căm inului In numeroase cooperative a­ neaţă, deşi trecuse de ora 7, ca în lr-o săptâmînă să term i­ sinqur atelaj, ia r transportul reat, sesiunea de toamnă, y
cest fenomen care aduce p re ju d icii a tît u n ilă tilo r m i­ cu ltu ra l din Bala de Criş, gricole din judeţ, re co lta tu l pă- in g in e ru l cooperativei nu sosi­ năm treieratul. cu rem orca este pus deseori se va desfăşura in tre
niere c it si sa la ria ţilo r respectivi. ioaselor s-a încheiat cu 5-10 se încă In unitate, ceea ce de­ Cu nim ic mai bună nu este sub semnul întreb ării, deoare­ 20—31 august a.c. y
Cu tot num ărul mare al absentelor neniotivatc. unele cu spectacolul .C it e sau ch ia r 15 zile în urină. A c ­ notă că luarea unor măsuri e- nici situaţia în tîln ită la C.A.P. ce numai unu) din tractoarele Concursul de adm i­ y
Zaranriu) de m are", pre­ tere pentru ocuparea
cadre dc conducere de ta explo atări dau dovadă de o ţiunea de strîngere a recoltei nerqice pentru evitarea pierde­ Strei-Săcel. La această u n ita­ repartizate cooperativei se a-
,,fila n tro p ic " greşit înţeleasă, aprobînd fără discer- zentat pe scenele căm i­ nu s-a term inat însă pesde tot. rilo r din recoltă a rămas un­ te g riu l de pc circa 50 ha, flâ perm anent aici. el fiin d fo­ lo c u rilo r rămase libere y
nămîm un mare num ăr de în v o iri care. la o p riv ire nelor culturale. SnJr-o serie de u n ită ţi existînd deva la p e rife ria preocupărilor reprezentînd jum ătate din su­ losit la actionatul batozei. B ri­ în anul I la licee de cu l­
aîentă, nu-şi lu stifică tem einicia. La Î.M . Barza s a A de văra ţi mesageri al c a n tită ţi mari de grîu care mai de sezon ale fa cto rilo r răspunză­ prafaţa cu ltivată, se află In gadierul nu se arăta cituşi de tură generală, licee pe­ y
c ln lu lu l şl dansului locat, trebuie treierat. P rintre aceste to ri de soarta producţiei a g ri­ snopi pe cîmp. Dosi produc­ dagogice, licee de spe­
pierdut din acest m otiv o producţie de circa 4 600 tone p u lin în g rijo ra t de stadiul to­
al m uzicii uşoare, aceşti cooperative se situează şi ce­ cole. Preşedintele îşi m anifes­ ţia estim ată este cu peste 20 tal ne m ulţu m ilo r în care se cia lita te şj şcoli pro fe­ y
de m inereu care se adaugă altora nerealizate din cauza mesageri ai frum use ţilo r le din Hăşdat şî Strei-Săcel. tă nem ulţum irea faţă de m odul la sută mai mică decit cca găseşte executarea tre ie rişu lu i, sionale va avea loc in ­
absenţelor nem olivale. artistice şi-au dovedit Acest adevăr este cunoscut, cum conducerea I.M .A. Haţeg planificată, da torită slabei o r­ spunînd că „dacă vom mai p ri­ tre 1— 10 septem brie a.c. y
astfel concludent pasiu­ dar nerespectat de către con­ şi şeful secţiei de mecanizare
S ituaţia este specifică şi altor exploatări. Absentele ganizări a m uncii, pierd erile mi o batoză lu c ru rile vor m er­ C oncursurile pentru li­ y
nea pentru scenă. V lrg il ducerile celor două u n ită ţi co­ din Nădăştia de Jos înţeleg să pot lua p ro p o rţii şi mai mari. ge mai bine“ . Ce se va treie­
de la serviciu. în lirz ie rile de Ia program (din păcale. ceele de artă şi cu pro­
M oga, A uro ra M arîş, Ca- operatiste am intite. Preşedinte­ acorde s p rijin u l necesar coope­ B rigadierul Ion Todosoi ne ra insă cu două batoze dacă gram special de educa­ y
nici acestea n-au fost înlă turate datorită nepunctualită- sandra Faur, N lcu Cea- le C.A.P. Hăşdat. lo sif Nagy. ra to rilo r în vederea urgentării spunea că „dacă tre b u rile transportul snopilor din cîm p ţie fizică, precum şl v i­ y
tij în tre p rin d e rilo r de tra n sp o rtu ri! părăsirea mai de­ nu, Ceclîla Tom a, Ana Riş- ne-a relatat o situa ţie in cred i­ trcie rişu îu i. Pinâ în zilele tre ­ merg ca şi plnă acum, nici noi se desfăşoară în ritm de melc? zita m edicală şi proba y
vrem e a lu c ru lu i constituie robinetele principale, dar cuţa. D ini Harcsas, loan bilă. La această unitate, seceri­ cute s-a lu cra i cu o batoză, nu ştim cînd vom term ina tre - In faţa unor asemenea de a p titu d in i m uzicale la
nu singurele, de iro sire a fondului de tim p. Barbtt slnt nume* cunos­ şul s-a term inat de 2 săptă- care apoi a fost luată şi dusă ie riş u r. Intr-adevăr, datorită situ a ţii se pune fireşte întreba­ liceele pedagogice se vo r y
cute şl îndrăgite. Lor II la altă unitate pe m otiv că nu fa p tu lu i că lu cru l începe tîr- rea : clnd vor Interve ni orga­ susţine in tre 28— 30 au­ y
A L SANDULESCU se adaugă o puternică m lnf Insă şi acum recolta de aparţinea secţiei de mecaniza­ ziu şi se term ină devreme, nele agricole judeţene cu mă­ gust. In fo rm a ţii am ănun­
pe coa 20 la sută din supra­
form aţie de dansuri re care deserveşte C.A.P. Hâş- cantitatea de g rîu treie rată z il­ suri energice şl ho tărîte pen­ ţite pot II o b ţinu te de y
populare, un tara! sl faţa cu ltiva tă cu g rîu se mai dat. nic nu depăşeşte In medie 3 tru ca întreaga recoltă să a­ la secretariatele lice e lo r y
găseşte pe cim p. M ai grav es­
orchestra de muzică u ­ — N i s-a prom is că vin e un tone. Se constată, de aseme­ jungă cit mal repede posibil
(Continuar# în *pog. a 2*o) te faptul că din producţia nea, serioase deficienţe în p ri­ şl şco lilo r profesionale. y
şoară „O rle u 5". transportată la arie s-au tre ie ­ tra cto r de la Boşorod şi îl aş­ In hambare ?
teptăm, ne spunea preşedinte­ vin ţa transp ortului snopilor la y
O N O U A FABR IC A
rat abia 8 600 kg (?). Ieri dim i­ le. Dacă nu mai plouă sperăm arie. U nitatea nu are dectt un N. TlRCOB DE M O B IL A y
y
A Intra t fn funcţiune»
cu o lună de zile m al de­
Noi cadre inginereşti ! vreme, Fabrica de m obilă i y
din localitatea C lm peni. y
P o triv it proiectelor, a ld ,
M inele şl prepa­ cu specialitatea ex­ huila din Petro- j y
ratele din Valea ploa tă ri m iniere, 4 şanj şi-au început • vo r H realizate anual y
J iu lu i au p rim it noi electrom ecanici. 2 activitatea cu do­ 5 000 de g a rn itu ri de m o­
cadre de specia­ de preparare şl un rinţa vie de a se bilă, In prezent, fn halele y
lis t. absolvenţi ai constructor, repar­ integra cu răspun­ ia b riclt se produc g a rn i­ y
in stitu te lo r de in- tizaţi la m inele Lo- dere in noile co­ tu ri dc hol M-319 şl b i­
vătăm lnt superior nea, Pelrila, D îlja, lective, în pro­ blioteca com binată „M U - y
cov 2".
15 tin e ri in gin eri Paroşenl şi V u l­ cesul m uncii. \
din prom oţia 7C can, la preparati- O dată cu re ­ Procesele de prelucra­ \
s-au prezentat la ile Coroeşti şi Lu- partizarea în pro- re a masei lemnoase şl
de finisare sînt aproape
p o s liri în u n ită ţi­ penj şi la In s titu ­ ductie, no ilo r ca­ fn întregim e m ecanizate y
dre Inginereşti
le industriale din tul de cercetări sau autom atizate. Echipa­ y
le-au fost asigura­ Ü É Ü
acest bazin carbo­ pentru proiectarea te co n d iţii optim e m entul tehnic cu care y
i nifer. Opt in gin eri m inelor pentru de muncă şi viată. C.A.P. Strei-Singeorgiu. Pe ogoarele eliberate de recolta de pâioase, tractoarele pregătesc terenul pentru insâminţarea culturilor duble, a fost dotată această m o­ y
dernă un itate Industrială
din Ţara M o ţilo r esle y
furnizat tn proporţie de y
«0 la sută de către uzi­ y
nele constructoare de
maşini din (ară. y
DUPĂ ÎNCLEŞTAREA CU FURIA APELOR avea nevoie de multe luni nelor distruse sau avariate, Unităţi comer­ y
de repaus. Dar după două
statul a plătit unui număr de
săptămini, ea şi-a reluat ac­ 11 000 de familii din judeţul BUCUREŞTI
tivitatea Miracolul — cele Mureş suma de 56,6 milioane ciale moder­ JOCURILE B A L C A N IC * y
Drumeţim prin Valea Mu­ restrişte : „ Apa trece, pietre­ — e dinamismul reconstruc­ margini a întregului popor, 200 de întreprinderi din în­ lei. La Cuci — localitate DE A TLETISM y
reşului şi văile Tirnavelor, le rămf/i'... ţiei. impulsul material al recon­ treaga ţară care au trimis spulberată din vatra ei — con­ nizate y
la două luni după „p o to p “ . Singure, ori îm pinse de Intrăm cu Mureşul în Re­ strucţiei este însuşi statul colectivului de la „ Electro- strucţia de locuinţe pare un Pe stadionul Republi­
E greu să u iţi in citeva săp- oam eni, apele trec, se retrag ghin. Oraşul viorilor şi-a des­ socialist, seînteia acestei ope­ Mureş“ nu mai puţin de 200 microraîon orăşenesc. La cii din Capitală s-a des­ y
tămini o încercare prin care în albii. Reţinem însă. îna­ creţit repede fruntea. Zărim re uriaşe sînt comuniştii, de motoare electrice, 2 000 Ogra, lernut, Cheţani, în A n u l acesta, un nu­ chis Ieri, In tr-u n cadru y
tara trece o dată la citeva inte de toate, sensul figurat din mers case in construc- îndemnul activ — însuşi se­ de aparate de măsurat şi toate satele pe care Mureşul măr de 30 u n ită ţi ale co­ sărbătoresc, cea de-a
secole... al înţeleptului proverb, sens le-a lovit frontal, oamenii îşi m e rţu lu i cu produse a li­ 29-a ediţie a Jo cu rilo r y
închid ochii şi intr-o clipă care dintotdeauna, dar mai construiesc, cu sprijinul sta­ mentare, industriale sau balcanice de atletism . A ­ y
revăd secvenţele zguduitoare cu seamă astăzi, înseamnă tului, cămine mai durabile de alim entaţie publică nul acesta, la tra d iţio n a ­
din mai. Apele curg nebune, reconstrucţie. Ţişnind din şi mai frumoase. Peste o mie din Judeţ sînt In curs de la com petiţie a s p o rtiv i­ y
prin văi, prin lunci. Poduri, străfundul istoriei noastre Oraşele şi satele trăiesc intens de case săteşti se află în m odernizare sau au fost lo r din Balcani — una y
stăvilare, diguri îngenun­ ca un îndemn părintesc la plină construcţie în judeţul m odernizate din fo n d u ri­ dintre cele mal vechi şi y
chează unul cite unul. viaţă, cuvintul acesta se in­ Mureş. le de mică mecanizare. m al populare În tre ce ri
Oraşe, sate, fabrici, cu zi­ terferează cu sarcinile coti­ ★ In Petroşani, numai pe din această parte a con­ y
duri lovite orbeşte de furia diene, constituind un nou Coborim spre Tirnave. Şi centru, se modernizează : tin e n tu lu i nostru — p a r­ y
apelor, ogoare nesfirşite stind examen al maturităţii şi tă­ ritmul viu al RECONSTRUCŢIEI aici. reconstrucţia este cu­ m agazinul de articole e- ticipă peste 260 de a-
sub puterea apăsătoare a riei poporului român in vintul de ordine. Poposim la lectrlce, bu fetul „J iu l* tle ţl şl atlete din Bulga. y
apei ca odinioară sub plnza mersul său ascendent pe ca­ Tîrnăvenl După zile tragice, cele două magazine a li­ rta, Grecia. Iugoslavia, y
Mării S arm atice. Tabloul, zu­ lea edificării orînduirli so­ orăşelul chi mişti lor şi-a re­ m entare. Tot cu aceleaşi Turcia şl România.
grăvind pagube de peste zece cialiste. căpătat iarăşi calmul şl m ijloace financiare s-a a­ ★ y
miliarde lei. este zguduitor ★ ţie, unele ajunse la acoperiş. cretarul general al partidu­ control şi diverse materiale. zlmbetul. Inima sa, combina­ m enajat şl deschis cofe­ Congresul Jo cu rilo r y
chiar şi fn viziunea retro­ Traversăm cimpuri cosite — De unde atita energie, lui, omniprezent în acele zile Miracolul — gestul umanitar tul chimic, răpus aproape în tăria „F a v o rit".. balcanice de atletism în ­
spectivă. Niciodată, ca pînă şi dealuri pe rod, trecem prin de unde atita impuls ? A­ de grea cumpănă, optimist al statului socialist care a întregul lui, produce de mai La Hunedoara a fost tru n it la Bucureşti a ho- y
tn această primăvară nu sate şi oraşe, unele de-a proape instinctiv ne reapar >/ încrezător în oam eni. plătit integral, în perioada bine de o lună cu toate sec­ Intlm iza t restaurantul tă rlt ca viito are a ediţie y
mi-am putut da seama cu dreptul desfigurate. Pretu­ în faţa ochilor munţii dc Poposim la Tg Mureş. Unii dc stag turc a producţiei, sa­ ţiile. Fiecare capacitate• re­ „G am brtnus“ Iar la De­ a balcaniadei să albă loc y
adevărat ce înseamnă forţa tindeni, tractoare şi buldoze­ cărămidă, de ţiglă, de pre­ credeau că sirenele fabrici- larii depăşind 1 550 000 lei. pusă in funcţiune a atins va au fost reutilate ma­ Ia Zagreb tn tre 2-5 sep­
dezlănţuită a apelor... re puternice răstoarnă milul fabricate, de fier şi lemn pe 'or vor răminc aici mute In sfîrşil — rapida normali­ parametrul în 5-6 zile. gazinele de menaj, de tem brie 1971. y
O clipă, o zi. poate o lună şi pietrele, „uitate" de Mu­ care i-am intîlnit prin gări pentru multe luni. Iată insă zare este rodul uriaşelor e­ chim icale, „M o d e rn ", cel Crosul balcanic se va y
ne-a fost greu să m u rm u ră m reş, excavatoarele îşi Implîn- şi tot atit de repede aflăm că după citeva săptăminl via­ nergii cheltuite in comun, zi N. DASCALESCU de încălţăm inte pentru desfăşura la Sllven (B ul­ y
cintecele Mureşului ori pe tă tot mai adine qiturile de răspunsul: Reconstrucţia nu ta reintră in .. ,rmal. Prin şi noapte, de muncitorii ro­ bărbaţi, m agazinul cu garia) la 21 m arile. Iar
cele ale Tirnavelor. In girafe în fundaţiile viitoare­ este numai opera celor ce * ce miracol ? Cazul „ Electro- mâni şi maghiari. artico le pentru nott-năs- concursul balcanic de ju ­ y
schimb repetam cu bărbăţie lor clădiri, în timp ce ca­ minuiesc mistria ori excava­ Mureş" îmi pare semnifica­ Renaşte. de asemenea, o- cuţi, se amenajează un n io ri va avea loc la A ­ y
refrenul rostit de strămoşi, mioanele aleargă pe lingă torul. Dinamismul ei izvo­ tiv. Suferind pagube dc 30,5 rasul, renasc celelalte aşe­ elegant bar la parterul lena tn zilele de 31 Iu ­
de-a lungul veacurilor de noi ca în tr-u n v e rita b il ra liu răşte din solidaritatea fără milioane lei, întreprinderea zări, Pentru refacerea căini- lie şl 1 august. y
ho te lu lu i Dacia ş.a.
y