Page 46 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4853 • VINERI 14 AUGUST 1970

Excursii prin Biroul
D e l a p i e r d e r i de turism pentru

tineret O + O
l a b e n e f i c i i După o săptămlnS de m un­ care s-a depus pentru în­
Datorită muncii intenta
că Încordată o „evadare* în lăturarea efectelor pro­
m ijlo cu l n a tu rii e aşteptată vocate de năvălirea ape­
cu nerăbdare, e o răsplată În­ lor, parcul dendrologk
T.A.S. S1ntfimărla»Oriea îşi In anul trecut ne-a adus un că la s fîrş itu l p rim u lu i se­ dreptăţită. din Simerla îşi poate eta­
desfăşoară activitatea In 7 fer­ beneficiu de aproape 200 000 mestru al acestui an planul de Num ai dum inica trecută. 9 la din nou frumuseţile
me. din oare 6 au p ro fil m ixt lei. De esemenea, p rin le rb lcl- ve n itu ri s-a depăşit cu 106 000 august 1970, autobuzele vizitatorului cotidian.
— vegetal si zootehnic — , una darea In tre q ii suprafeţe ocu­ lei, iar c h e ltu ie lile au lost re ­ B iro ulu i de turism pentru
zootehnica p e n ii u creşterea pate cu porum b boabe şl In duse cu 2 la sută. tine ret Hunedoara au dus la
va c ilo r cu lapte şi trei sec­ pentru ulei, precum şl a unei A v ln d acum ulată o e xp eri­ Geoaqiu, Cinciş, Gura A pei Foto : I. IEHOCZKY
toare de deservire. Dat fiin d însemnate suprafeţe de cerea­ enţă pozitivă, ne vom strădui ori pe Valea J iu lu i 320 de
faptul că raza de activita te se le păiOQse, a fost po sib il să 1n- să m obilizăm şi să fructificăm tin e ri de la Term ocentrala 0 - 4 - 0
în tin d e pe circa 50 km, avlnd M in tia , de la C om binatul si-
terenul ffijlm lţa t In 50 de tru ­ mai larq toate resursele de derurqic Hunedoara, din De­
puri, au fost necesare e fo rtu ri creştere a producţiei agricole,
susţinute pentru qăslTea de să dezvoltăm succesele de pl- va, Petroşani, ori Băiţa, a-
s o lu ţii e ficien te In vederea u- nă acum. ceşlja din urmă susţinînd pe
scena G eoaqlului $1 un boqat
de co n d iţiile specifice ale te­ Experienţa cu strlnqerea recoltei, ne o­ program artistic.
tlliz â rll cu randam ent sporit a
In perioada actuală, paralel
bazei tehnlco-m aterlale. Aceas­
La sfîrşitu l acestei săptă-
ta necesitate a fost dictata şl
rientăm e fo rtu rile spre preqfl-
m tni, altl 40 de tin e ri de la
renului, care este form at din tlrea unor baze tem einice p ro ­ Term ocentrala M in tia vor Ritmul viu al RECONSTRUCŢIEI
ducţiei anului v iito r. S-a făcut
soluri brune de pădure, negru porni pe un traseu al Apuse­ efin
de fin e ţu ri, lâ c o rlş te şl podzo- deja amplasarea c u ltu rilo r de n ilor, îm blntnd, în cele două
toamnă, oare vor ocupa peste
lurJ aflate 1n d ife rite stadii de 1 100 ha şl continuă a cţiu nile zile de excursie, do rin ţa de ceea ce pure de-a dreptul
a-şl cunnaşle ţin u tu rile
cu
evoluţie, ceea ce reliefează că noastră de pregătire şl fe rtiliza re a te­ odihna Sntr-un cadru natu­ surprinzător, in destăinuirile de stagnare a instalaţiilor. anului planul producţiei ţie ¡a preţuri reduse. Statul
unitatea nu dispune de suipro- ren ului. Totodată avem In ve­ ral, proaspăt şl reconfortant. inginerului Romulus Ctmpea- Şi aici, ca şi la Tg. Mureş, globale şl marfă pe anul In nostru socialist face tot ceea
feţe corespunzătoare o b ţin e rii dere efectuarea de studii de Detunata, Peştera Scărişoara nu, directorul general al ajutorul marilor unităţi chi­ curs al municipiului Mediaş ce-i omeneşte posibil pentru
unul grad rid ica t de re n i a b ili­ re n ta b iliza re a celor două ori M ezladul, Băile Moncasa combinatului, este faptul că mice din Borzeşti, Piteşti, va fi integral realizat. Oraşul ca oamenii să-şi refacă ne-
tata a c u ltu rilo r. ferm e planificate să lucreze In ori m onum entele istorice de marea întreprindere reali­ Rm. Vilcea, Craiova, Fă­ este înţesat de sdhele. Pe tnttrziat căminele şi să-şi
însenineze cit mai repede fe­
După reorganizarea a ctivită ­ acest an ou dotaţii. la Tebea vor înscrie aceste zează astăzi o producţie su­ găraş, Săvineşti, munca ener­ străzile Aurel Vlăicu, Traian ţele după marea încercare.
ţii .pe ferme, co n siliu l de ad­ Oanaltztnd toate e fo rtu rile două zile p rin tre cele mal perioară celei anterioare ca­ gică a oamenilor In schim­ Vuia, Textilelor, Panait Cer-
★
m in istra ţie al în tre p rin d e rii a lăturăm complet lu c ră rile m a­ sp e cia liştilo r şi lu c ră to rilo r — plăcute şi bogate ale unui lamităţilor. Aflăm că una din buri prelungite a făcut ca na, Cronicar Neculce şi alte­ Parcurgtnd Valea Mureşu­
analizat cu răspundere posi­ nuale de În tre ţin e re la c u ltu ­ pe baza îm b u n ă tă ţirii organi­ sfîrşit de sâptămînă. fabrici produce zilnic cu IZ termenele de repunere in le, zidurile noilor case cresc lui şt văile Tirnavelor, acum
b ilită ţile de renlabdll2are a u- rile respective. O g rijă deose­ zării m uncii şl a producţiei — Frum useţile p la iu rilo r hu- tone mai mult carbid, că pro­ funcţiune, împinse către fine­ cu fiecare zi. Circa ZOO de etnd apele s-au domesticit,
le anului, să fie aduse atlt
n lta ţil — pentru că fostele bită a existat la aplicarea În ­ spre folosirea cu maximă e fi­ nedorene atrag tin e ri din ducţia de sulfat de aluminiu de aproape. apartamente au fost reparti­ cînd viaţa renaşte în noi di­
grăşăm intelor, avlnd în vede­ pe luna iulie a depăşit pre­ zate sinistraţilor. Alte 750
gospodări! de stat lucrau cu cienţă a m ijlo a ce lo r m ateriale toate c o ltu rile ţă rii. Tim p de Coborlm mal departe pe vor fl repartizate tn lunile mensiuni, încerci, cu sen ti­
pierd eri — şl a orientat efo r­ re po tenţia lu l terenului, cerin­ şl băneşti aflai© la dispoziţia 5 zile, 43 de elevi din Turnu vederile planului cu 350 to­ următoare. In planul reface­ m en tu l omeniei atlt de carac­
tu rile tu lu ro r lu c ră to rilo r spre ţele p lan te lor cu ltiva te şl gra­ fiecărei ferme, avem co n vin ­ Severin vor fl oaspeţii jude­ ne. Energicul colectiv din ca­ Ttrnave, la Mediaş. Cele trei
dul de fe rtilita te al solului. Tn drul combinatului s-a an­ mart întreprinderi din Me­ rii figurează 1 000 de case. teristic poporului nostru să
m aterializarea a o serie de ac­ ceea ce p rive şte Îm bunătăţirea gerea că întreprinderea va a­ ţu lu i nostru, străbătlnd, In gajat ca ptnă la sfîrşitul anu­ diaş — „Emailul roşu", Ptnă acum au fost inmînate dai uitării puhoaiele nebune
ţiu n i m enite să determ ine un tinge cote to t mal înalte pe cadrul excursiei cu tema „Să familiilor sinistrate 3 392
a c tiv ită ţii sectorului zootehnic, lui să recupereze 70 din cele „Tlrnava" şi „Automecanlca" şi să murmuri refrenul cfn-
salt c a lita tiv substanţial In si­ s-a pus accentul pe Introduce­ treptele re n ta b iliză rii. cunoaştem cetăţile daco-ro- 161 milioane lei, cit reprezin­ — au intrat de mult pe fă­ cecuri fn valoare de
tuaţia econom ico - financiară. mane“ , traseul Haţeg — CSlan gaşul producţiei normale. Se 14 229 000 lei şi mari canti­ tecului străvechi:
rea unor noi tehnologii, care Jng. IDE STANCA — Deva — Sim erla — A u re l tă valoarea producţiei ne­
Roadele nu au In ttrzla t să se constau in prepararea umedă tehnolog şef Io IJV.S. V la lcu — O răştle — Petro­ realizate tn cele 30 de zile apreciază că pfnă la sfîrşitul tăţi de materiale de construc­ Pe Mureş şt pe Tirnave'...
arate. In anul 1968, în tre p rin ­
a fu ra je lo r concentrate cu a­ Sintâm âria-Orlea şani.
derea noastră a redus dotatia daos de uree şl melasă pentru
plan ificată cu aproape 400 000 tin e re tu l bovin aflat la Ingră-
lei, Jar In anul trecut s-a ob­
şare. A stfe l a fost posibil să Ce trebuie făcut la I.M. febea pentru
ţin u t un beneficiu de 1 074 000
tel, M ă de 49 000 lei c it a fost depăşim sporul m ediu zJlnlc de
prevăzut. Totodată, ch e ltu ie lile creştere în greutate a anim a­
le 1 000 lei producţie marfă au le lo r cu 59 de grame fată de
lost reduse de la I 176 lei !n 1968 şi 250 grame faţă de cel RfCUPfRARB R U m ilR
1968, la 924 lei In 1969, iar înreg istrat în 1967. Ca urmare,
productivitatea m uncii (pe am putut să livTăm Ia export
m uncitor) a sporit, în aceeaşi cu 256 tone carne mal m ult De-a lu ng ul anilor, la I. M. şi încasată şi produ ctivitatea tu tu ro r m ăsu rilo r tehnice şi
perioadă, cu 12 585 lei. Dacă decît am avut plan ificat, pe
Ţebea s-au obţinut rezullate m uncii. organizatorice, intensificai ¿a
tn 1968 doar o fermă era re n ­ această cale rea lizîn d un bene­ m ulţum itoare pe lin ia realizăm De ce neajunsurile produc­ la m axim um a e fo rtu rilo r co­
tabilă. în anul trecut au dat ficiu de 640 000 lei. r ii ritm ice a sarcinilor de plnn. ţie i la Ţebea. in loc să se ame­ le c tiv u lu i în vederea no rm ali­
beneficii 5 ferme, cele mai bu­ Paralel cu aceasta s-a pus C hiar şi in prim ele luni ale a- lioreze. tind să la p ro p o rţii ? zării situa ţiei, pentru recupe­
ne rezultate tn re q istrin d u -Ie un mare accent pe organiza­ ceslui an s-a marcat o în v io ­ Trebuie precizat că fa ctorii ca­ rarea ră m în e rilo r în urmă. rea­
ferm ele din Unirea. Riu Băr­ rea judicioasă a m uncii, fo lo ­ rare prom iţătoare a producţiei. re concură ccl mal m ult la e- lizarea Integrală a planului de
bat şl fiintâm ăria-O rlea. Ce Dar la sfîrşitu l lu n ii iu lie , mina xîstcnla acestei stări dc lu ­ producţie şi angajam entelor
sirea cit moi deplină a tim pu­
factori au influe nţat creşterea era datoare econom iei na ţio­ cruri nu trebuie căutaţi în a l­ luale. In atenlia conducerii în ­
lu i efectiv de lucru, pe în tă ­
qradului de renta bilitate al u- rirea o rd in ii şi disciplin ei în nale cu 5 430 tone cărbune tă parte decît in lip su rile în tre p rin d e rii trebuie să stea a-
n ită tii ? In prim ul rînd, pornind nel, lată de planul celor 7 organizarea internă, dispersarea tinqerea în cel mal scurt tim p
de la po tenţia lu l productiv al muncă. Experienţa a demon­ lu ni. din care 4 800 tone re­ cxaqerală a abatajelor, in su fi­ a capacităţii proiectate Ia a­
păm ln tu lui deţinut de fiecare strat că un rol h o tă rllo r In prezintă numai m inusul din lu ­ cienta preocupare pentru asi­ batajul frontal de la mina
na Iulie. Judecind după n iv e ­ Mesteacăn şt găsirea s o lu ţii­
fermă. Au fost analizate cau­ realizarea sarcinilor economice gurarea unei ca lită ţi corespun­
zele câre au făcut ca unele lu l mediu ziln ic al producţiei, zătoare a cărbunelui, slaba a- lo r tehnice care să conducă la
îl au com petenţa şi răspunde­ lichidarea p e rtu rb a ţilo r exis­
produse să nu fie rentatxile, aceasta Înseamnă că În tre p rin ­ sislentă tehnică, lipsa de efec­
stabîl1ndu-se m ăsuri de in tro ­ rea cu care specialiştii se derea cumulează o restantă e - tive şl altele. tente. Pe acelaşi plan de preo­
ducere a unor c u ltu ri de la preocupă de aplicarea in prac­ chivalînd cu producţia pe a­ Nu este cazul să trecem în cupări se im pune reanalizarea
tică a tot ceea ce este nou proape 10 zile. şi re d istribu ire a e le ctivu lu i în
care să obţinem beneficii. A s t­ revistă deficienţele în mod de­
şi înaintat, a cu c e ririlo r ş tiin ­ N erea lizâ rile fizice se râs- cadru) sectoarelor. în aşa lei
fel. s-a redus suprafaţa c u lti­ frin q neqativ asupra in dica to­ taliat. deoarece ele sint bine­
vată cu orz boabe şl s-a In­ ţei agricole. Colectivul de muncă al întreprinderii miniere Hunedoara se înscrie în acest ultim an al In c it efectul lipsei de lo rtă
actualului cincinal pe graficul întrecerii socialiste cu rezultate deosebite. I rilo r tehnico-econom icl şl fi­ cunoscute de cel ce conduc şl de muncă să se dim inueze şi,
trodus Inul pentru ulei, care Demn de a m in lit este faptul organizează procesul de pro­
La obţinerea acestor rezultate o contribuţie deosebită au adus-o şi minerii de la E.M. nanciari. unde restanţele re­ cu po tenţia lu l uman existent,
Teliuc de unde vă prezentăm această imagine. prezintă 2-3,3 la sulă la p ro ­ ducţie. Ceea ce se im pune cu să se asigure randamente su­
ducţia globală, marfă vindută stringenţă acum. este luarea perioare. Este, de asemenea,
'Ş - l - nevoie de m ăşyrl urqente gen-
tru încadrarea în 'c o n s u m u rile
In întrecerea patriotică tu ite In p e rim etru l cotnunel RESURSE BOGATE DE CREŞTERE conom tl suplim entare ta preţul
Toate acesrte re a liză ri înfăp­
specifice şi realftaV ea' u tfflf • * -
Zam 6In i rodul m uncii p lin e de de cost. A tît la n ive lu l com i­
abnegaţie depuse de to ţi cetă­ te tu lu i de direcţie, c it şi la
ţe n ii din toate sa-lele pentru A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII cel a) sectoarelor esle necesar
Angajamentul va fi depăşit mal buna gospodărire şi în fru ­ să se întocmească un program
m u s e ţa i a lo c a lită ţilo r din a­
ceastă parte a ju d e ţu lu i. In concret pentru redresarea si­
tua ţiei la producţie şi Inves­
m aşinilor au însemnat tot a tî- confecţionate In ritm u l cerut,
cadrul „Decadei bunel gospo­ tiţii. Iar m em brii com ite tu lu i
d ă riri şi Înfrum u seţări“ vom (Urmare du*, petq 1) tea stagnări în activita tea pro­ ceea ce provoacă dese staq- de parlîd şl de direcţie să fie
C o n trib u ţia cetăţenilor la mtlertulul executiv, deputat! şl te de 410 500 lei. continua acţiunile de muncă ductivă, reflecttndu-se neqativ nâri în producţie. repartizaţi pe schim buri în
realizarea ob ie ctivelo r cu ca­ org an izaţiile de tin e re l şi te­ La amenajarea, extinderea pa triotică şl vom realiza, aşa în in d ica to rii econom ici şi fi­ V orb in d despre utilizarea cu scopul asiqu rârii unei munci
racter edilltar-qospodăresc ş1 niei. Comisia constituită ia n i­ şi întreţin erea zonelor şi spa­ cum ne-om .propus, lu cră rile D efecţiunile mecanice pro­ nanciari ai unor exploatări. £ - maxim ă eficienţă a fondului de p o litice şi teh nico-organizato-
de Înfrum useţare a com unei, velul com unei pentru u rm ă ri­ ţiilo r verzi, care ocupă o su­ de în tre ţin e re pe drum ul Zam- duc şi ele, deseori, stagnări în iecte sim ilare a avut a p ro v i­ tim p trebuie abordat şi un alt
sta b ilite In planul co n siliu lu i rea În tre ce rii a făcu4 recep­ prafaţă de 3 hectare, lu c ră ri­ producţie. Un exemplu conclu­ zionarea defectuoasă a locu­ aspect ■ „folo sirea tn scopuri rice care să asigure eficienţă
popular pe nlru ©cest an, re ­ ţia tu tu ro r lu c ră rilo r şi a sta­ le s-au făcut îndeosebi de t i­ Tămăşeşti, curăţirea şa n ţu rilo r dent îl oferă . E. M. Deva, un­ rilo r de muncă cu m ateriale, productive a acestuia, lich id a ­ maximă în munca desfăşurată.
prezintă va lo ric 739 032 le i. In b ilit valoarea m uncii p a trio ti­ neri şi femei atît la Zam cit de pe arterele principale ale de, in iulie, la fel ca în prim e­ scule, vaqonete qoale ele. Şi rea sau reducerea la m inim um Din partea conducerii minei
acesl fel angajam entele luate ce prestate de săteni. T o ţi ce­ şi la Pojoga, Sălciva şi Alm aş- şalelor, vâruirea q a rd u rilo r şi le lu n i ale anului, din pricina de data aceasta exem plele cele a tim p ilo r m orţi. Şi In acesl se cere mai m ultă g rijă fată
in întrecerea patriotică, care tăţenii com unei, îm preună cu Sălişte. Plantarea a 700 buc. faţadelor )a case, reparaţii pe d e fecţiun ilo r mecanice, m aşini­ mai elocvente le oferă E. M. dom eniu explo atările m iniere de noii angajaţi, tn scopul sta­
prevăd realizarea unor lucrări deputaţii Ioan Crişan, loan Io- arbori şl pomi fru ctife ri, c it şi unele drum uri, construirea u ­ le de încărcat au fun cţiona l Deva. In tim p ce depozitele deţin rezerve im portante ce b iliz ă rii lor la întreprindere,
în valoare de 610 000 lei, au van, I.riinie Sima, N icolae M o ­ amenajarea peluzelor cu Hori nui podeţ şi alte lucrări. Do­ cu m ari in te rm iten te oa şp* in ­ dispuneau de lemn în can tităţi pot fi valorificate. si mal m ultă solicitud in e faţă
fost realizate. C etăţenii din rar. Sim ion Grecu, M ircea Bu­ s-au făcut tot de către tineret rim din toată inim a să în lîm - sta la ţiile din rampele pu ţulu i, suficiente, unele abataje, de la Prin folosirea judicioasă a de ne voile an ga jaţilor.
toate cele 13 sate ale comunei căţea, Adam M aria s-au achi­ si femei. Valoarea m uncii pinăm ziua de 23 A uqusl cu vaqonetele ele. Repunerea lor M uncel in special, îi duceau fondului de tim p înţelegem în ­ M aterializarea riguroasă a
au p a rticip at )n mod activ la tat cu cinste de sarcini şi au prestate la aceste lu cră ri a noi rea liză ri pe târîm ul m un­ în funcţiune a fost considera­ acut lipsa datorită organizării totdeauna nu numai o irtiliz a - m ăsurilor întreprinse, com ple­
executarea lu c ră rilo r de con­ efectuat lu cră ri edilîtar-qospo- fost evaluată la 105 600 lei. cii patriotice, să depăşim şi tă de conducerea sectorului e- necorespunzâtoare a tra n sp o r­ re extensivă a acestuia ci şl tată de un s p rijin eficient din
strucţie. rep ara ţii şi în tre ţin e ri dăreşti im portante pen-tru v ia ­ T ot prin munca pa triotică a mai m ult angajam entul ce ni tu lu i. Efectul ? C iclul de pro­ una intensivă. Asupra ambe­ partea C entralei cărbunelui
leclrom ecanic ca o sarcină oa­
de dru m uri, străzi, trotuare, a- ţa economica şi socială a co­ cetăţenilor, In salul Pogăneşli l-am )ua4 şi să ocupăm — aşa recare. de aceea nici nu s-a ducţie a fost dereqlat iar. în lor ta lu ri trebuie sâ-şi îndrep­ Petroşani, conduce da con vin­
nienajări, extinderi si în tre ţi­ munei. Pină în prezent s-au s-a con stru it un pod de be­ cum ne-am «propus încă de ta realizai în cel mai scurt tim p. final, nu s-a realizat produc­ te atenlia conducerile şi colec­ gerea că mina Ţebea va în ­
neri de zone Şi spajli verzi, a­ realizat toate obiectivele sta­ ton, lung de 4 meLri şi 6 po­ începutul anului — unul din Deşi m aşinile de încărcat func­ tivita te a planificată La mina tivele din exp lo atările m iniere cheia activitatea acestui an cu
menajarea de peluze cu flori, b ilite în plan. A stfel, la Zam, dele în satele Zam, Tămâşeştî, prim ele lo curi în întrecerea ţionau qreoi iar pricina era Deva lipsesc piesele de schimb subordonate C.M.N. Deva. căci noi succese în muncă, asiqu-
plantarea de arbori şi pomi s-au con stru it 1 000 mp tro ­ Valea, Alm ăşel şi G odineşti. In pa triotică ce se destâşoară în ­ pentru m aşinile de încărcat şi resursele pe care le pot oferi rînd astfel co n d iţii norm ale de
fru ctife ri, construcţia de po­ tuare, iar In satele Braşeu, urma in u n d a ţiilo r s-au făcut tre com unele din judeţul nos­ cunoscută — apa din conduc­ perforatoare (in schimb e xis­ creşterii p ro d u c tiv ită ţii m un­ producţie pentru enul v iilo r
duri şi podeţe, curăţirea de Valea şi Deleni s-ou construit lu crări de construcţii şi repa­ tru. tele de aer — nim eni nu s-a tă supranorm ativ de piese pen­ cii sint la fel de bogate şl de şl 1n perspectivă.
şanţuri şi alte lu crări. 4 km de drum cu o lăţim e a ra ţii pe 1,1 km de drum. s-a EMIL GAŞPAR grăbit să repare prom pt a- tru perforatoare scoase din eficace asupra redresării pro­
m uncii la transportul de mate­ preşedintele Comitetului executiv ducţiei de m inereuri neferoa­ Ing. N. ZÂVOIANU
La reuşita acţiu nilor de qos- Pâr fi i carosabile de 4 m etri. ccastă defecţiune, u z i), toroanele pentru podi-
riale. desfundarea de şanţuri al Consiliului popular comunal se şi a in d ica to rilo r econom i- activist al Com itetului judeţean
podărire Şi înfrum useţare in i­ De asemenea, s-au făcut lu ­ Zam în tre ru p e rile în funcţionarea rea abatajelor care nu sint co-iina nciari.
ţiale şi organizate de co n siliu l crări de între ţin e re pe 35 km şi canale etc. de partid
popular a co n trib u it In p rim ul de drum In raza com unei şi
rînd buna organizare a m un­ reparaţii pe 13 km de drum
cii. Pentru fiecare gen de lu ­ în tre Zam şl Alm aş-Sălişte.
crări s-au sta b ilit încă de la Valoarea m uncii .prestate de
Început sarcini şi răspunderi către cetăţeni la executarea Lăsaţi de capuB lor, împuterniciţii asociaţiilor
concrete, pentru m em brii co- lu cră rilo r am intite mal sus es­
SEARA CULTURALA
Un recital de poezie şl şurile unor poeţi rom âni con­ de locctar! aj ung pe banca acuzaţilor
m ontajul a iid lo -vlzu a l „C fn - tem porani.
tare României socialiste“ au M anifestarea, orqanlzatâ de
constituit temele unei plâcu- Comisia judeţeană pentru După cum se ştie. în anul lexa Laurenţiu din Hunedoara, De ce s-a ajuns Insă la o lor, iar l.G.C.L. nu s-a sesizat sub diverse forme, avutul ob­
| te seri cultu rale ce a avut loc răspindirea cunoştinţelor cul- 1968 au luat fiin ţă asociaţiile fost Îm p u te rn icit al asociaţiei astfel de situaţie. In tr-u n in ­ de faptul că sume a tlt de îm - ştesc. O r, ca organe lócele ale de înd eplinit. La aceasta tre ­
j m iercuri seara la Casa de tu ra l-ş tlln ţlflc e . iace parte de locatari, de finite conform de lo catari a Im o b ilu lu i In ca­ terval de tim p re la tiv scurt ? porlanle nu au in tra t In p a tri­ p u terii de stal, una d in tre sar­ buie să se adauge selecţiona­
j cultu ră din O răşlle. In ca­ din acţiu nile culturale ce vin a rtic o lu lu i 2 din H.C.M. 1678/ re locuia, şÎNi însuşit, din în­ D in tr-o analiză mai alentă se m oniul său din partea unor a- c in ile exprese ale c o n s iliilo r rea aleniă a îm p u te rn icitu lu i.
dru l re cita lu lu i de poezie, fn întlm plnarea anive rsării a 1969 ca „asociaţii c iv ile fără casările pe care le efectua in desprinde pregnant una d intre sociatii de locatari. P ro filîn d populare este sporirea c o n ti­ In raport cu dispo ziţiile legale
s tu d e n ţi A nlca Budlu şl A* 26 dc ani de la eliberarea scop patrim onial şi fără carac­ aceasta calitate, 6 808 lei. Şi cauzele care le-a generat : de lipsa de con tro l a l.G.C.L., nuă şi apărarea fermă a avuţiei şi supunerea, pe nlru aproba­
drlan Splcluc au c itit din ver* patriei noastre. ter de organizaţii obşteşti a- aceasta numai în perioada nesocotirea dispoziţiei 15 lit. unii îm p u te rn iciţi şi-au asu­ obşteşti. Dacă ele şi-ar face rea n u m irii lu i, adunării gene­
rale.
vlndr în tem eiul Legii nr. 10/ septem brie 1969 — ianuarie „d “ din H.C.M. 1678/1969, in mat responsabilitatea gestionă­ sim ţită exigenta şi asupra ac­
1968, personalitate ju rid ic ă " 1970. A fost condamnat de ju ­ sensul că un ii îm p u te rn iciţi ai rii mai m ultor asociaţii de lo ­ tiv ită ţii financiare a asociaţi­ O rganizarea unor controale
cărora le revine răspunderea decătoria Hunedoara la un an unor asociaţii de locatari au catari. Aceasta le-a dat posi­ ilo r de locatari, ar fl preîntâm­ sistematice, periodice de către
penlru întreţin erea şi conser­ închisoare. Aceeaşi inslantă a fost desemnaţi nu de aduna­ bilitate a să lucreze cu „anga­ pinate cazurile penale, d in tre organele specializate ale con­
varea m arii a vu ţii naţionale condam nat pe C ornelia Popa rea qenerală — aşa cum pre­ ja ţi", încasind astfel sume de care doar unele au (ost citate. s iliilo r populare asupra situ a ­
ţiei financiare a tu tu ro r qes-
pe care o reprezintă fondul lo ­ — fostă îm pute rnicită la im o­ vede legea — ci de m em brii hani n cju stifica t de m ari. Acest Reţinînd consecinţele qrave tiu n ilo r îm p u te rn ic iţilo r asocia­
cativ. Dacă o perioada de bilele B l, T l-B v . Traian din com ite tu lu i sau numai dc pre­ cum ul însă nu Je-a permis să ale in fra c ţiu n ilo r comise în ca­ ţiilo r de locatari, ca şi crea­
tim p activitatea acestor aso­ Hunedoara — la 1 an în ch i­ şedinte. fără să se verifice cu se ocupe îndeaproape de re ­ drul aso cia ţiilo r dc locatari, rea unor form e de deservire
c ia ţii a lost îngreunată de lip ­ soare pentru delapidarea, în atenţie persoanele cărora II se zolvarea problem elor com plexe problem a cea mai Im portantă corespunzătoare în cadrul
sa reg le m e ntărilor care să le numai 5 luni. a sumei de 9 529 încredinţează gestionarea u­ pe care le ridică fiecare aso­ răm îne însă aceea a preveni­
stabilească modul şi cadrul le- lei. Din patrim on iul asociaţi­ nor însemnate sume de bani ciaţie de locatari In parte, rii şi com baterii lor. In acest l.G.C.L. — operative, m obile —
qa! do funcţionare. trebuie ilo r de locatari nr. 97, 98. 99 şi valori m ateriale. Aşa se fa­ Aş dori să rid ic o proble­ sens, unele sugestii şi propu­ capabil© să in te rvin ă nu nu­
mai în cazul unor avarii u r­
subliniat faptul că şi după a­ de pe bulevardul C orvinul, ce că au Íost angajaţi unii îm ­ mă care ţine mai degrabă de neri nl se par utile. A r da, qente. ci să şi acţioneze per­
pa riţia S tatutului tip al aso­ 121, 124. 125. strada Georqe E- p u te rn iciţi care nu au o pre­ răspunderea civică, cetăţe­ cred, hune rezultate organiza­ manent pentru prevenirea o ri­
c ia ţiilo r lo catarilor, a H.C.M. nescu, 118, 119. strada Repu­ gă tire corespunzătoare sau au nească a tova ră şilor din cadrul rea trim estria lă a adunărilor căror degradări ale im obilelor,
1678/1969 şi a altor instru c­ b lic ii şi nr. 87, strada Cncsa- antecedente penale. Aşa. bună­ c o n siliilo r populare. S tatutul generale ale asociaţiilor de lo ­
ţiuni, în organizarea şi a cti­ rilor-H unedoara. Petru Păpală oară. V icto r Bîju, avea în an­ aso ciaţiilor de locatari nu sta­ catari, in cadrul cărora com i­ ar duce Ia o mai bună u tili­
vitatea acestora s-au consta­ — îm pute rnicit al acestora — tecedente o condam nare de 8 bileşte în sarcina organelor a- siile de cenzori să prezinte da­ zare şi păstrare a acestei mari
tat unele deficienţe care au a delapidat suma de 95 906,82 lu ni închisoare pentru negli­ 1 la te în subordinea c o n s iliilo r rea de seamă asupra situaţiei va lo ri proprietate obştească —
favorizat com iterea de in fra c ­ lei, fa lsificin d apoi şi unele ac­ jenţă în serviciu, iar Lucrc- populare obliqaţia de a con­ financiare a respectivei asocia­ fondul lo ca tiv — la pre ven i­
ţiuni de către un ii îm p u te rn i­ te fapte pentru care T rib u n a ­ ţîa Lupu avea ra pregătire trola a c tiv ita te a ' acestora, ci ţii ; aceasta ar perm ite fiecă­ rea unor abateri, a in fra cţiu ­
c iţi şi, im p licit, producerea de lul judejean l-a condamnat la profesională doar 7 clase ele­ doar aceea de a le acorda sp ri­ ru i locatar să cunoască proble­ n ilo r producătoare de însem ­
pagube consideraţiile avu tu lu i 8 ani închisoare Şi confiscarea mentare. jin „la cerere". Este însă sur­ mele de bază ale asociaţiei. In nate pagube m ateriale. Reali­
obştesc. parţială a averii. P rintre cauzele care au ge­ prinzător faptul că deşi în al­ zarea în practică a acestor
A apărui astfel, în lr-o fo r­ Pe ro lu l in slan |clo r se află nerat aceasta stare de lapte , te a c tiv ită ţi — cum este cazul acest mod com isiile de cenzori propuneri va co n trib u i la îm ­
în
ar deveni active, sesizînd
mă incipientă, un nou qen de cauza p rivin d pe VictOT Bîju, trebuie scos In evidentă şi fe­ a cţiu n ilo r de muncă patriotică formă incipientă eventualele bunătăţirea a c tiv ită ţii asocia­
in fra cţiu n i: delapidările şi fa l­ fost îm pute rnicit al unor aso­ lul în care îm p u te rn iciţii au — co n siliile populare solicită nereguli in gestiunea îm pute r­ ţiilo r de locatari şi )a pre ven i­
surile săvîrşile de personalul cia ţii dc locatari din H une­ fost co n tro la ţi în activitatea asociaţiile de locatari. în a c ti­ n icitu lu i. Penlru îm bunătăţirea rea in fra c ţiu n ilo r în dauna a-
ceslora asigurîndu-se păstrarea
care ar trebui să concure la doara. trim is în judecată pen­ lor. Evident, această sarcină vitatea de control — cu care a c tiv ită ţii asociaţiilor de loca­ şi buna gospodărire a fondu­
realizarea şcopuluî penlru ca­ tru că ar fi delapidat suma de revenea în prim ul rînd com isi­ sînt in vestite prin lege — nu-l tari, co m isiilo r de cenzori şi lui lo cativ în continuă dezvol­
re asociaţiile de locatari au 151 357,15 Icî şi Lucrcţia Lupu, ilo r dc cenzori ale asociaţiilor acordă decît „la cerere". îm ­ a îm p u te rn iciţilo r acestora este tare.
luat fiin ţă Vom cita In acest tot din Hunedoara, în vin u ită do locatari, apoi I.G .C.L.-ului, p u te rn iciţii sînt lăsaţi să-şi necesară instruirea lo r p e rio­
sens cile va exemple, căutînd că ar fi delapidat suma de care trebuia să încaseze banii. desfăşoare activitatea după dică de către organe speciali­ NICOLAE STlNEA
să reliefăm şi unele dintre 35 304,31 lei. Din păcate, cazu­ Dar aceste com isii nu au con­ bunul lor plac, ojunqînd in ce­ zate ale co n siliilo r populare preşedintele Tribunalului
cauzele care le-au generat. A - rile citate nu sin t unice. trola t activitatea im p u le rn lc iţi- le din urm ă să păgubească, asupra sarcinilor pc care fe au judeţean