Page 47 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4853 $ VINERI 14 AUGJST 1970 3

A fi părinte înseamnă

MESAJE D IN M EHEDINŢI EXPEDIŢIILE
90 de copil din Judeţul Mehe­ CUTEZĂTORILOR majoră
dinţi lint, In aceste zile, prietenii
plaiuri Ier hunedorene. Găzduiţi In
tabâro de Io Bretea Strei, purtă­ Alţi cutezători de vlrstă şcolară
torii cravatelor ro|îi, soilfl din o- au pornit să escaladeze munţii şl
proplerea bâl/inulul Donublu, s-au să cutreiere văile. „Corvlneştli*, o-
împrietenit repede cu apele de chlpo|u) co şl-a împrumutat numele
munte co Inftumuieţoazd peiiojul din isteria locului, şl-o alei lilna-
din împrejurimi. Clnd nu pot tl si- ror Valea Cernel. Sub conducerea copiilor
riţl pe plajă, pe malul Stroiulul profesorului loan Davldeseu, col 10
sau la întrecerile „const/uctorllor" pionieri do la Şcoala generală nr. 3
de cestele din nlilp, pot îl înso­ din Hunedoara au pornit ta „cuce*
ţiţi In drumeţii prin neasemuitul de­ rească*, In sece sile, valeo cu re-
cor al naturii, iau chiar in eicunll lonanţă Istorică. Colegii lor, con­
In caro lac cunoştinţă, pe viu, cu duşi da profesorul Nlcolao Flllmen,
geografia |l Istoria Judeţului. De core au doi echipojului numele Mio­
la Castelul Cervlneştllor, la lacul riţei, au plecat să colinde Valea Păm ilia acţionează în p ro ­ d o m iciliu l b u n icilo r săi. Pe tot Inceplnd din anui 1903 şl
prim, la poalele Ruscăl, In brlu de Frumoasei, însoţiţi de O echipe de cesul educativ prin exem plul acest in te rva l de tim p c it m i­ pînă acum, m in orul a comis
beton, de la cetăţile dacico din lllmare, pentru ea poezia drume­
Munţii Oidştlel la bastionul medie- ţiei lor lâ fie SCrito In eolorifut personal al • m em brilor ei, norul a lip s it de la d o m iciliu mai m ulte fu rtu ri prin sparge­
voi ce deschide panorama preientâ viu ol anotimpului. Din Reteiet, e- exemplu« care se im pune aten­ nu s-a interesat nim eni de el. re in tim pul nopţii,
o Devei, de la reiervaţlo cu zim­ chlpajul „Floarea do colţ* trimite ţiei şi vo in ţe i co p ilu lu i în p ri­ Exem plul re la ta t scoate In
bri' plnA la coloşii do toc el Hu­ veşti bune. In curlnd, membrii săi Ne întrebăm tn mod firesc ;
nedoarei, totul le dă Imaglneo de — In frunte cu profesorul locob m ii ani de viaţă, urm at apoi $1 evidentă consecinţa fap tu lui cum au putut să doarmă peste
Imllng - se vor relntoorco Io Şcoa­
Ieri li de aii a Judeţului nostru. la generală nr. 4 din Lupeni cu un de acţiunea alto r factori so­ că acest copil nu a mai sim ţii noapte aceşti pă rin ţi cînd ştiau
Bucuriile, pe caro pionierii din Me­ Jurnal de bord încărcai de peripe­ cia li caro vin in contact cu a­ căldura părintească ce-| era ne­
hedinţi la eoniemneatA In olbumul ţiile drumeţiei şl de frumuseţea pei­ că fiul lor de mal m ulte nopţî
vacanţei petrecute la Bretea Strei, cesta. cesară Io orice pas. Despărţirea nu a venit acasă? Tatăl mlno-'
slnt tot atlteo meeajo adresele fru­ sajului alpin ce-tl mingile tlmplele M in o ru l Ciritpean F lo rin In p ă rin ţilo r prin d ivo rţ şi apoi ru lu i a crezut că ..educaţia"
museţilor plaiurilor noastre hune­ In ogllndo opeler. recăsătorirea i-au făcut pe
dorene. etate de 14 ani din comuna co p ilu lu i se poate face prin
Praf. EMILIAN BOLDOR Inv. MIRCEA PARCAŞI^ C ertej. ju d e ţu l Hunedoara, pro ­ aceştia să uite de calitatea de bătaie, dar aceasta a fost exact
ştfu l comisiei metodice, instnjclor al Consiliului vine din tr-o fam ilie ai cărei pă rin ţi. Ce vor spune fn fata în detrim entul co p ilu lu i deoa­
Consiliul judeţean al judeţean al O rganiraţiei soţi au fost d iv o rţa ţi. Cu ocazia Instanţei de judecată cînd fiul rece. rle frică, nu mal venea
O rganîraţiel pionierilor pionierilor Din frumuseţea alpina a Paringului. Foto i V .ONOIU desfacerii căsătoriei, instanţa lo r Ie va im puta că nu au ştiut noaptea acasă, tim p în care
de judecată a încred in ţa t pe să-l in irin e ze la tim pul p o triv it com itea fu rtu ri.
m inor, spre creştere şi educa­ pentru a nu ajunge delicvent
Problema
educaţiei nu este
re, tatălui său. După un Inter­ Ia 14 ani ? uşoară. Ea cere răbdare m ultă
Cel de al doilea exem plu îl
val re la tiv scurt de la desface­
Programul turului Diviziei C „Amănunte“ rea căsătoriei, atît tata elf şl constituie m inorul Borza loan $i adoptarea m ăsurilor celor
din O răstie. Deşi provine din­
co p ilu lu i s-au recăsă­
mama
mai eficace de Ia caz la caz si
tr-o fam ilie organizată, p ă rin ţii
to rit şi educaţia co p ilu lu i a în ­
a-njArcat care supără ceput să fie încetul cu încetul şi supravegheat. în fun cţie <ie p a rticu la rită ţile
au u ita t că fiu l lor mai trebuie
fiecărui copil. Şi cine mai bine
ne glija ta .
Seria a V-a M a jo rita te a cam erelor de său dar mama vitreg ă a început ori şî în acest an situatîa la în ­ decît părintele poate şl tre ­
A rămas repetent de două
In iţia l, cop ilu l a stat la tatăl
buie să cunoască p a rticu la rită ­
CIŞMEAUA (Numai pentru Minerul Lupeni şi Ştiinţa Petroşani) la h o te lu l „J iu l" din petro­ să se poarte rău cu el şi copi­ văţătură era lo t de repetentie. ţile c o p ilu lu i?
P ărinţii nu au luat nici o mă­
lu l a înţeles că locul lu i
nu
şani slnt destul de p rim i­
A p a riţia co p ilu lu i în fam ilie
repetate rîn d u ri
sură cînd în
maj este aici şi astfel s-a m u­
toare. Dar In cam erele de la
u ltim u l etaj aerul e închis. tat la b u n icii Iui, oameni tn a fost adus acasă noaptea de creează o mare răspundere pă­
Etapa I, 24 august Etapa a IV-a, 20 septembrie Etapa a V III*a, 16 octom brie Cearşeafurlle de bine ce au ju ru l a 65 de ani. organele de m iliţie . Ca şl tn rin ţilo r fată de societate. Edu­
cazul precedent, p ă rin ţii au în ­
Ş tiinţa Petroşani — C.LL. Tg. Ş tiinţa Petroşani — E lectro­ fost spălate slnt maî m ult Mama co p ilu lu i, întem ein- caţia co p ilu lu i este nu numai o
O vreme, adleâ §slâ*lar- M .E.V.A. Tr. Severln — Ş tiin ­ J iu ; C.F.R. Caransebeş — M i­ m otor Tim işoara i M in e ru l albastre decit albe, deşi in , du*$j şi ea un nou cămin la fel ceput să se scuze că au fost problem ă particulară, ci, şl în
nă, nim eni n-a pfctut opri apa ţa Petroşani ; V u ltu rii T e xtila nerul Lupeni, Bocşa — M in erul Lupeni. ziua vizite i noastre veneau ca şi tatăl, a uitat de qrîia co­ ocupaţi şi cu toate că l-au
care curgea cu zl cu noap­ Luqo| — M in e ru l Lupeni. din magazie sau de la spă­ p ilu lu i, ba din contră îi con­ bătut în repetate rîn d u ri (I) nu p rim u l rînd, o problem ă socia­
te dlh cişmeaua ce tace par­ Etapa a V-a, 27 septembrie Etapa a IX -a, 25 octom brie lă to rie (asta se simţea după venea această situaţie, că m i­ mal ştiu cesă-i facă deoarece lă. Cei ce nu tîn seama de ea
te din decorul străzii G eor­ Etapa a II-a, 6 septembrie m irosul de săpun). In ca­ norul se află la bunici, pentru nu-şi m erită num ele de pă rin ţi.
ge Cosbuc, colţ cu strada Steagul roşu Plenita — Ş tiin ­ M in e ru l Lupeni ■— M etalul mera 201 pătura era ruptă că nu o mai deranja pe ea. fuqe de acasă şi nu' m®i vine
Ş tiinţa Petroşani — M in erul ţa P etro şani; M in erul Lupeni Tr. S e v e rin ; M in e ru l M o tru
C lprlan Porumbescu din De­ exact în m ijlo c Iar saltele­ Nesupraveqheal — căci b u n i­ zile întregi, iar noaptea doar­ IOAN DAVIDOI
va. A poi, mal !n prim ăvară, B ocşa; M in e ru l Lupeni — — T u rn iru l Deta. — Ş tiinţa Petroşani. le „La te x" aşezate peste so­ cii nu aveau prea m ulte p o sib ili­ me pe cîmp. procuror
a picurat, Jar acum a-n ţâ r- M etalul Topleţ. Etapa a V l-a, 4 octom brie m ieră Ieşeau cu un lat de tăţi s-o facă — încă în cursul
cat cu lo tu l. A u Încercat M in e ru l Lupeni — V icto ria Etapa a X-a, 1 noiem brie palmă de sub cearşafurile anului 1969. m in orul a comis
oameni de diverse meserii Etapa a l i l a, 13 septembrie Caransebeş ; F u rn iru l Deta — Ş tiinţa Petroşani — C.F.R. prea scurte. maj m ulte fu rtu ri de bani din
s-o repare, dar pace. Şl pom­ C aransebeş; St. roşu Pleniţa
Ş tiinţa Petroşani. H o te lu l o fost dotat cu
pieri, şl electricieni, şl te- — M in erul Lupeni. casele cetăţenilor, precum si
V u ltu rii T e xtila Luqo| — veioze la fiecare pat. Dar
lefonlştl. Num ai apaduderl! Etapa a X l-a, 8 noiem brie ce ve ioze ! C n d v a au avut de la colegii lu i de şcoală, fără întreprinderea poligrafică
de la I.G.C.L. n-au venit, Ş tiinţa Petroşani i M in erul Etapa a V ll-â , II octom brie abajur din plastic. O ri l-a a se lua vreo măsură fată de
deşi nu o dată au fost che­ Lupeni — E lectrom otor T i­ Ş tiinţa Petroşani — M in erul M .E .V .A . Tr. Severin — M i­ to p it căldura de la bec, ori
m aţi. Acum a devenit o- mişoara. Lupeni. ne rul L u p e n i; Ş tiinţa Petro­ s-a to p it singur, fapt e că el. Şcoala a tras sem nalul de
blect de Joacă pentru copil şani — M in e ru l M oldova din presupusele veioze a alarm ă atunci cînd m inorul a
şl ornam ent. In curlnd va Nouă. mal rămas doar suportul fost descoperit cu mal m ulte Hunedoara-Deva
II obiect de muzeu, c i să­ m etalic, un fel de ceva în fu rtu ri comise de Ia colegii Iul,
raca cişmea şt-a făcui da­ Etapa a X !I-a, 15 noiem brie care se înşurubează un bec. dar nu s-a lu at din partea fa­
to ria de pe vremea bunicii. O noua promoţie V ic to ria Caransebeş — Ş tiin ­ La plecare, personalul ho­ m iliei nîci o măsură. A con­ RECRUTEAZĂ ABSOLVENŢI Al SCOLII GENERALE DE
I Cineva a lansat zvonul că ţa Petroşani i M in e ru l Lupeni te lu lu i ne-a rugat... ea pe 8 ANI (BĂIEŢI) PENTRU UCENICIE
— M in e ru l M o tru . şeful se rviciu lu i adm inistra­ tinuat şi în acest an. Forţînd LA LOCUL DE MUNCA
\ I.G.C.L.-ul ar Intenţiona s-o
tiv de la T A.P.L. Petroşani : uşa la casa lu i S. P., a in tra t
schimbe şl s i amplaseze In Etapa a X III-a , 22 noiem brie .fa ce ţi ceva să ne schimbe
de impiegaţi si î-a furat suma de 400 lei pe Informaţii suplimentare ta sediul întreprinderii, te­
loc un robinet. S-ar îace un Ş tiinţa Petroşani — M etalul cearşafurile atea că n£ e
adevărat sacrilegiu la adre- care a che ltuit-o pe dulciu ri, lefon nr. 1 2324 Deva, strada Gh. Barifiu nr. 13.
T o p le ţ; Dunărea Calafat — ruşine să lc mai punem pe bă uturi alcoolice etc. pînă ce
i sa uuel cişmele care are a- M in e ru l Lupeni. pat".
tTţla ani „de s e rv ic iu “ . Ce­ Recent au absolvit c u rs u ri­ nom ică şl socială a lo ca lită ­ I. C. a fost prins în Deva de orqa-
le .şcplll-de calificare un nu ­ ţilo r noastre. Etapa a X IV -a , 20 noiem brie nele de m iliţie şi condus la
tăţenii ar 11 şl el lip s iţi de
măr de 27 de Im piegaţi de A b so lve n ţii, care au sus­ * .
o preocupare ce le-a Intrat mişcare. De-a lungul unul an ţin u t cu bine exam enul de S tiinta Petroşani — M e ta lu l
deja In obişnuinţă, căratul de studiu el au căutat să-şi autorizare, vo r 11 repartizaţi Tr. Severin \ M in e ru l M oldova
apel de Ia sule de m etri, de însuşească tem einic cunoş­ la sta ţiile de cale de pe Nouă — M in e ru l Lupeni.
tinţe le necesare d irijă rii c ir­ LONEA: Betu |l comisarul Sen Întreprinderea minieră
.la alte robinete de pe alte raza Regionalei căilor (era­ Etapa a X V -a, 8 decembrie Antonio („Minerul*}; Riscurile me­
culaţiei pe căile lerate In CINEMA
străzi. N u *l păcat ? te Deva. seriei („7 Noiembrie*); ANlNOA-
co n d iţiile unul tra fic Intens Dunărea Calafat — Ş tiinţa SA: Mina cu briliante („Muncito­ „Harghita“— Miercurea Ciuc
Impus de dezvoltarea eco­ IOAN JURA P e tro şa n i; M in e ru l Lupeni — resc") ; P £ T R I L A ; Râibol şl
C.I.L. Tg. (Jiu. DGVA: Argeman euperdlobollcul pace, seriile 1II—IV („Muncito­
(„Patria*]; SlMERIAi Eiplotio In resc*!; VULCANi Picioare lungi,
munţi („Mureşul0) ; HUNEOOA* degete lungi („Muncitoresc*) | U- ANGAJEAZA IMEDIAT :
RA : Cu dirijabilul spre Polul RlCANI: Familia noastră trăsnită • UN INGINER EL CTROMECANIC In postul
Nord („Constructorul*) ; Petrece­ („7 Noiembrie*) j ORAŞTIE: Recen-
stituirea („Patria*); Winnetou in
Competiţii rea („Sideiurglstul") | CA LAN ! Valea Morţii („Flacăra") i GEOA- de şei de birou mecanie-energetic, cu o vechime de
Stadionul Construc­ Visul d-lul Gentil („11 Iunie“) ; GlU-BAl: Pentru ţora )l rege; HA­ 8 ani in specialitate.
TELIUC : străin In casă („Mine­
ŢEG: Prieteni fără grai („Popu­
PITROŞANI :
rul") :
Aşteap­
dotate tă pinâ le (nlunecâ („7 Noiem­ lar") ; BRAD : Salariul groasei • UN ŞOFER MACARAGIU
(„Steaua r0|IO; GURABARZA :
brie") ; Cedavrul viu, seriile l-ll lovitura puternică („Minerul") ; Salarizarea conlorm H.C.M. nr. 914/1968.
(„Republica"): LUPENI: Freddy |l
tN.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
LA SEDIUL
torul - in refacere cu „Cupa clntecul p/eorlei („Cultural*); I LI A: Ffoţîi Koromaiov, seria a TREPRINDERII (MIERCUREA CIUC. STR. GH. DOJA,
lll-o („lumina").
NR. 6. TELEFON NR. 326, 124. 293) BIROUL PERSO­
eliberării"
Stadionul C onstructorul — nu ri b ilum lnizale de baschet, NAL Şl INVAŢAMINT.
acolo unde cu ani in urmă handbal şi volei pe care se RADIO R ad io ju rn al; 22.20 S p o rii 22,90 Ja rt
eu fo rm a t'!'« Joan lú e Panty «I The-
fotbalul hunedorean a cu­ desfăşoară m ajoritatea com ­ ■ o n io u l M o n t; 29.00 Concert de mu-
C onsiliul orăşenesc pentru 17.00 Căminul;
noscut cea mai bună evoluţie p e tiţiilo r oficiale. La amena­ educaţie fizică şi sport Ha­ 16.00 Jocurile balcanico de oile* sică uşoară; 0,03-9.00 Estrado noc­
din istoria sa — se află In jarea te re n u rilo r şi a trib u ­ tlim - transmisiune do la turnă.
ţeg. In colaborare cu com i­ PROGRAMUL II ¡ 6.00 Progrom mu­
plină renovare. Terenul de nelor, m ii de tine ri $i alţi stadionul Republicii; PROGRAMUL I : 6,0S-$,30 M utică
tetul orăşenesc al U.T.C., a (I o c tu a lîtc ţl; 9,30 A teneu; 10,10 sical de d im in e a ţă ; 7,00 R adiojurnal;
joc va ti reqazonat în în tre - iu b ito ri ai sportului de la în ­ 19,20 1001 de ieri - omisiune pen­ 7.15 Progrom m utlcal de dim ineaţă
organizat, în cinstea zilei de tru col mici; Curs de lim ba sp an io lă ; 10,30 M elo­
qime cu q lii proaspete. Lu­ treprinderea de construcţii d ii în d ră gite ; 11,03 Duete din opere­ (co ntin u a re); 0,10 Tot în a in te; 8.25
23 August, o serie de com­ 19,90 Telelurnolul do isorâ;
crările au început cu puţin siderurqice au participat cu 20.00 Film artistic: ,,Sâ trăim pi­ le ; 11.13 la rg ă de Qeorge Slmonls ; M ori In te rp re ţi; 9.00 M u ilcă popu-
p e tiţii de masă la diverse 11,30 De toate pentru to ţi... tu riş tii; loră ; 9,30 C reaţii contem oorone; 9.45
tim p In urmă. S-a refăcut entuziasm dediclnd m ulte ore discipline sportive, dotate na luni* - producţie o stu­ 11.43 Stalul m edicului; 12,00 Din fo l­ Recital de o pe ră : Ploeldo D om ingo;
drenajul $i urmează să În ­ din tim p u l lo r liber a cţiu n i­ diourilor sovietice, distins cu clorul m u ilco i al popo a relo r; 12,15 10,00 Motm eu te a tro !; 10,50 Piese
cu „Cupa e lib e ră rii1'. Marele Premiu al Festivalu­
ceapă punerea brazdelor care lo r Întreprinse pentru îm bo­ lui internaţional de la Mos­ M e lo d ii de Ionel Ferele; 12.23 Ş tiin ­ Instrumentóle ; 11,10 M utică popu-
La fotbal, volei, înot, te­ lo ro ; 11.30 Jocul netelor... m uilcă u-
vor asiqura con diţii optim e găţirea stadionului lor cu noi cova; ţa la s i; 12,90 M elodii populare: 13.0â
nis de masă şi popice se 21,95 Imn patriei, emisiune de R ad io ju rn al; 13,10 Avanprem ieră co­ jo a ră ; 12,03 Avanprem ieră c o tld lo n â ;
de desfăşurare a jo c u rilo r pe baze sportive. desfăşoară etapele din ca­ versuri; tid ia n ă ; 19.22 C ljilg o io rl ol concursu­ 12.15 Concert de p rins; 12,33 Emisiu­
care echipa C onstructorul le A u fost reluate şi lu cră rile 21.50 Mei aveţi o Intrebore 9 - lui „S teouo fără num e": Cormo Chl- ne lite ra ră ; 13,00 Concert de prins
dru l asociaţiilor, urm ind ca (continuare); 13,30 C orleo ş tiin ţific ă ;
va susţine tn viitoarea ed i­ la tribuna din beton a sălii emisiune de cultură ştiinţi­ rtae, N lcoloe Suelu, A drian lonescu
finalele să se dispute în z i­ )i Dan G heroslm ; 13,45 Orchestra de 13,40 Selecţluhl din operetele Iul N l­
ţie a cam pionatului judeţean. de sport. Iu b ito rii vo le iu lu i, fico, Tema: „Din secretele m utică populară „M io riţa " din Bro- coloe Klrculéscu; 14,00 M e lo d ii popu­
lele de 23 şl 24 August. vieţii*! lare; 14,30 M u ilcă usoo ră ; 14.55 Sil­
O dată term inale şi lu cră ­ baschetului si boxului îşi ex­ 22.50 Telejurnalul de noapte. SOv; 14,00 Caleidoscop m u tica!: 14.40 inţa la î l ; 13,00 Pagini din opere.
14.50 Din înregis­
ra d Io ;
P ublicitate
rile de qazon are'a terenului prim ă speranţa că noua tr i­ NICU SBUCHEA tră rile to ra g o tlitu lu l loslf MMu; 15.00 „C ontele O ry“ de Rosslnl; 15.30 Zece A N U N Ţ A
de fotbal, stadionul Construc­ bună se va term ina în acest Roze vîn tu rllo r ; 15,25 C om poillorul m inute eu Ooby Novoc; 15,40 P ubli­
cita te ro d ia ; 16,00 R odlo|urnal. Bule­
torul va fi una dintre cele an astfel ca în sezonul rece sâptâm înil : Jâieph H oydn; l i , 00 Ra­ tin m e te o -ru llir; 16.20 M u ilcă uşoa­
d io ju rn a l; 13,20 La vlooră Nieu Stă­
mai moderne şi mai bine do­ să poată urm ări partidele, ri eseu; 16.30 M elodii lonsote pe e- ră ; 16,30 Tribuna ra d io ; 16,45 M u­ OCUPAREA URMĂTOARELOR POSTURI :
instalaţi comod în noua tr i­ zică; 16,30 Pe teme m edicóle; 17.C0
tate baze sportive din ţară. potrivit din nord »1 nerd-ve»t. Tem­ cro n; 16.45 M u ilcă de promenadă ; Cavalcada ritm u rilo r; 10.30 Curs de 9 La ITA : şef serviciu organizarea producţiei şî
Această afirm aţie poate fi bună. VREMEA peratura va fi cuprinşi ilua In­ 17.05 Pentru p o trle ; 17,35 Interpreţi limbo spaniolă; 18,30 363 de «Inte-
tre 22 yi 26 grade, ¡or noopteo
de m utică poputaro; 16,00 Recital de
s p rijin ită cu nenum ărate fap­ Cu noile sale obiective, a­ Intre 6 |l 14 grode. Ppfcretă Peter A n d ert: 10,10 Revista ce; 19.00 Reviste « la g ă relo r; 19,30 a muncii — studii superioare, tehnice sau economice;
te. A ic i au fost construite flate In curs de finalizare, economică ; 10.30 D iscurile onulul Dezbateri cu ltu ra le i 19,50 N aopte bu­ Q economist sau economist principal ;
stadionul C onstructorul va 1970: 19,00 G a ieto ra d io ; 19,20 Cln­ nă, c o p il; 20,00 Opereta „Lăsoţl-m â
cinci terenuri de tenis cu PENTRU URMĂTOARELE să c in l" da Qherose D andrlnol 21.05 & consilier juridic.
deveni un ve rita b il centru al PENTRU 24 ORE tecul e pretu tind e ni; 19,35 Din le-
zgură, dintre care două dis­ 2 ZILE ta u ru l fo lclo ru lu i nostru m u tlc a l; 20.05 M e lo d ii liric e ; 21,30 Sulta (n re pen­ O La autobaza Deva - economist sau economist
a c tiv ită ţii sportive pentru tru clavecin de Rameou; 22.00 Con­
pun şi de in sta la ţii pentru a Vreme In 1nc61t!re ujoorâ, cu Tablete do sooră; 20,10 M lcrorecHal
m ulţi tin e ri hunedorenl, un Vreme c&lduroasd, cu cerul — Serglo Endrlge: 20,20 Arghexlono 1 certul nr. 2 pentru vlooră s! orches­ principal
fi amenajate în patinoare. «evul toriobll. Iiolol vor c6d»e a- preferate; 21,00 tră de Carmen Petra (Ştefan R uh o );
adevărat com plex sportiv. veri« d« ploaie Însoţi»« de des- sehimbfilor {1 temperaturo staţio­ 20.25 2eee m elodii 0 La autobaza Brad — economist sau economist
A lă tu ri de terenurile de te­ câreârl electrice. Vlntul va luflo nara. A tenţiune, p ă r in ţii 21,20 Clnl<5 Jullen 22.30 Piese corale; 22,45 De toate
pentru »Oţl... tu riş tii; 23,03 Terra M ú­
Clere; 21,90 Moment poetle: 21.95 So­ principal.
nis, au fost construite tere­ M. N. sica; 24,00-1,00 Muzică de cameră
listul se rii: Constantin D răghlel: 22,00 de D inu llp a ttl. Salarizarea se face conform H.C.M.' 914/1968.
De ce a avut loc cutremurul din Peru (I) care ie provoacă nu sînt con­
stante. Intr-adevăr, otita timp
elt pragul rezistenţei lor meca­
nice nu a fost depăşit, rocile se
©pun. Apoi, deodată, ele ce­
dează. Roca se sparge, dalele teritorială
în străfunduri o lup­ Astfel se nosc într-o bună zl şl sează fn -sens opus cu primele. alunecă brusc şî pămîntul te
Infruntîndu-se
astfel co doi
cresc ulterior, timp de milioane
cutremură. $1, dacă rezistenţa
De la începutul secolului nostru, 770 000 de persoane de secole, cu o viteză medie de berbeci, dalele nu pot decît. fie opusă este slobâ, mişcarea bru-
ou dispâruţ de pe faţa pâm înlului, in urma unor catas­ tă titanică: America 1-10 cm pe on, funduri oceanice sâ alunece una de-a lungul tola $1 de scurtă durată este de
trofa telurice. Toate au avut la origine fenomenul derivei noi, in timp ce continente în­ celeilalte (ceea ce se petrece cîţiva milimetri, ior şocul care
continentelor,, descoperire recenta a geologiei. Intr-o epoca contra Pacificului tregi se îndepărtează unul de în speciol în Colifornio) fie sâ o întovărăşeşte - minim ; sînt de aprovizionare Deva
foarte îndepărtată, Americile şi Eurafrica formau un sin­ oltul, lato de ce s-a putut spu­ se suprapună. Aşa se intîmplă sutele de mii de mici seisme
gur bloc care s-a crăpat, s-a scindat in mai multe frag­ învelişul stîncos ol globului ne. impropriu de altfel, co con­ de-o lungul Anzilor Cordilieri care se înroqîstrează anual de-o
mente. Călătoria (or, începută cu 150 milioane de ani in pămîntese este o enigmă. „Plăci tinentele sînt în „derivă", Există (care au luat, de altfel, noştere lungul morilor centuri nestobile
urmă, provoacă nu numai cutremure de pâmint, ci şl in- tectonice" sferice, groase de un singur loc în lume unde se in urma acestui fenomen*. ; mar­ ale planetei noastre. Dacă re­ str. Cuza Vodă nr. 31
creţirea lanţurilor de munţi, erupţiile vulcanilor şl apariţia zeci de kilometri, ocupînd mi- poate studia sub cerul liber, şi ginea vestică o plăcii „America zistenţa este puternică, depîa-
de noi oceane. lloane de kilometri pătraţi, pur- nu sub mii de metri cubi de de Sud" este ridicată de m argi­ soreo bruscă poote fi de cîţîva LIVREAZĂ DIN STOCURI DISPONIBILE pe bază de ce-
tind continentele în spinarea lor, opă, ceea Ce se intîmplă cu a ­ nea estică a plăcii „Oceonul metri şl seismul devine cata­ manda următoarele produse ;
suportă forţe care le îndepăr­ ceste plăci tectonice : locul se Pocific" core, trecînd pe de­ clism.
Aici o fost cîndvo Yungay, Chile (aproope 10 000 de tează unele de oiţele, sau. dim ­ numeşte Afar şi este sltuot Io desubt, se înfundă În âdîneurile Aşa s-a întîmpîat în Peru.' $ încărcătura de vară A -f B pentru incendiu
morţi), se înscrie în inevitabila potrivă, le opun unele altera. nord de Djibouti. magmei. Deasupra ©rasului Vungay.
oraş cu 23 000 de locuitori, ras & Burlane şi coturî da fum
logică o forţelor core, de mi­ Ele se îndeporteoză de-o lungul o limbă alaciará s-o desprins
in citevo secunde de pe faţa La 200 km adîncime, Martori oculari au © Jgheaburi şj burlane din tablă zincată pentru scurge­
lioane de milenii şi pentru alte axei mediane a Atlonticului, o d ir înăltîmeo muntelui Huas-
pom întjlui. Este un bilanţ tra ­ milioane, modelează încă supra­ M ării Roşii, o Oceanului In­ caran (6 768 m) prăbwşîndu-se re, cu inele şi brăţări de susţinere aferente
gic. In citevo zeci de secunde, faţa planetei noastre. De-a Iun- dian etc. Aici, sub acţiunea for­ curenţi de o putere văzut cum într-o în lacul llonganuco. Groaznica 0 Roabe metalice
Ia 31 mai a.c„ 60 000 de peru- gul unei zone înguste, core se m idabilelor tensiuni pe care le avalanşă avea să distrugă în- 0 Găleţi zîncate
suportă, scoarţa terestră crapă, fantastică răscolesc clipă nivelul apei a treaqa vale o lui Río Santa ca­ 0 Lopeţi diferite
vieni şi-au găsit moartea ; 158 întinde de la coasta estică a
lasă să treacă Iova core a urcot re a urcat dintr-n dată îa 50 m.
de aşezări ou fost pustiite. Un Asiei pînă la Agadir şi a unei DE ASEMENEA, VINDE FARA REPARTIŢIE ;
din străfunduri si core se re­ crescut cu 50 m IJn colonel american eore zburo
milion de sinistraţi din totolui alte zone care merge de-o varsă astfel prin lungile fisuri şi reosfera densuora reniunîlor sinistrate, - Şuruburi pentru prins în lemn (holtzşuruburi) 8x60 mm
de 3 470 000 lo cuito ri; o fost lungul coastei vestice a Ameri- prin miile de cratere ale vulco- Dar, Io celălolt capot al lor, Aceste deplasări se datoreşe o declarat : „Am mai văzut oşo - Broaşte m obilier îngropate - 40 mm.
nilor submorini. Deschizătura a- plăcile tectonice înlilnesc o ohă unor curenţi lenţi, dor fantastic ceva... In H irorim o".
cel mai ucigător cutremur de cilor, se înfruntă şi se încalecă - Corpuri de ilum inat fluorescent tip „Banană"
cestoro. fertilizată prin Iovă. cc- rezistentă pe care trebuie s-o de puternici care răscolesc la HAROUN TAZIEFF - Becuri cu vapori de mercur 250-400 W
pămînt din 1927 încoace. Co* sub scoarţa pămîntului, m argi­ 100-200 km odîncime reosfera.
ţioneazo co un gigantic eleva­ învingă. Este rezistenţa opusă de ,reoroducere duoâ
tastrofa din Peru. care s-a pro­ nile imenselor dale mobile, pro- tor pe plăcile tectonice core sînt alte piese ale jocului core, fie strat foarte fluid. Deplosârlle „Paris M atch")
dus la 10 ani după cea din voeînd seisme îngrozitoare. respinse de o porte şî de alto. câ sînt imobile, fie câ se depla­ sînt constante, dar mişcările pa (Va urma) A " *