Page 48 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 48
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr, 4.53 9 V..MEÍI 14 AUSUST 1S70
i—? «Ml
1 ~
Cercetări de amploare pentru H alted
eliberarea consulului brazilian
M O N TEVID EO 13 (A qer- tiei extrem iste care a reve n
pres). A p ro xim a tiv 12 000 de dicat răpirile. Si reverenzii
p o liţişti Şi soldaţi continuă Justo Marquez şi Em ilio Cas O PUTERNICA SECETA
la M ontevideo cercetările în tro, care ar fi încercat, po IN INDIA
cadrul vastei operaţiuni lan triv it unor surse ale p o litie i,
sate de au torităţi în scopul să acţioneze ca m ediatori în Peste 2,5 m ilioane de
e lib e ră rii consulului brazilian acest caz. persoane sînt afectate de
A lo ysio Dias Gomide şi a Presa uruquavană su b lin ia puternica secetă care a
co n silie ru lu i american Claude ză că preşedintele Jorqe Pa- cuprins regiunile de sud
Fly şî pentru descoperirea eheeo Areeo a rămas ferm ale statului indian Bihar,
persoanelor vinovate de asa în hotărîrca de a nu trata cu
sinarea ce lu ila lt consilier a orqanizatia clandestină elibe In acelaşi timp, în regiu
merican, Daniel M itrio n e . In rarea celor două persoane a nile din nordul aceluiaşi
M O SC O VA 13. - Trirm sul ra bile pentru dezvoltarea ru ţiei internaţionale, convenind ultim ele 24 de orc. au fost stat s-au înregistrat pa
special Aqcrprcs, A. Toth. succes a colaborării paşnice asupra faptului că cstexde do arestaţi alţi 35 de suspecţi, flate încă în viată, in ciuda I <ALIA. )n multe locatît i din Italia au loc acţiuni greviste gube considerabile in
transm ite : In ultim a zi a v i dintre U.R.S.S. şi R.F.G. in d i rit să continue, la nivel cores prin tre cei re ţin u ţi aflindu-se avertism entului că, în cazul generat'? de nemulţumiri de ordin economic. urma inundaţiilor provo
zitei sale la Moscova, cance ferite dom enii. în interesul po punzător, schim bul de păreri Andres Chiribao, considerat descoperirii locului de deten In fo to : O manifestaţie m uncitoreasca (a Trento împotriva cate de ploile musonice
larul federal al R. F. a Ger poarelor celor două |ă ri". Co în probleme care prezintă in a fi unul din lid e rii orqaniza- ţiune. ostaticii vor fi ucişi. concedierilor, pentru condiţii mai bune de munca şi de salarizare. de o violenţă puţin obiş
maniei, W illy Brandt. a c o n ti m unicatul relevă convinqerca teres comun. i nuită.
nuat co n vo rb irile cu pieşedin- celor două părţi că tra la lu l Prem ierul sovietic A le xci
tcle C o nsiliu lui de M in iştri al va contribui la întărirea secu K osîqliin — arată com unicatul FESTIVAL INTERNATIONAL
U.R.S.S., A lcxe i Kosîqhin, în rită ţii în Furopa. la soluţiona — a acceptat cu plăcere in v i VIETNAMUL DE SUD ţ AL FILMULUI
cadrul cărora au fost aborda rea problem elor existente pe taţia cancelarului federal W il Convorbirile cvadripartite de DOCUMENTAR
te problem e de interes re ci continent, la înfăptuirea cola ly Brandt de a face o vizită
proc. bo rării paşnice între toate sta oficială dc răspuns în Repu La '? august se des*
Joi la prînz, aici a fost dat tele europene, indiferent de blica Federală a Germaniei, la Largi acţiuni chide fa Veneţia cel de-al
p u b lic ilă lii com unicatul comun deosebirile dintre sistemele lor o dală rc urmează a fi sivi h i- 31-fea festival internaţi
cu p rivire la v irila oficială a » ria le . G uvernele IJ.R.S.S. si lită u lte rio r pe căi diplo m ati !a Paris în problema vietnameză ofensive ale onal al film ului do
cancelarului federal W îU y R.F.G., se arată în com unica- ce. cumentar şi de scurt
Brandt la Moscova. în cursul lul comun, vor contribui la In aceraşi zi, cancelarul VV'il- metraj. La ediţia din a
lv Brandt a părăsit capitala forţelor
căreia a fost semnat T ra la lu l realizarea nroqreselor care PARIS 13 (Aqerpres) — V o r fară". Ceî zece ani de luptă Luînd cu vîn lu l în încheierea cest an vor fi prezentate
U niun ii Sovielice, îndrepi.in- bind joi la cea de-a 79-a şe 31 de filme din 14 ţări,
in tre Uniunea Sovietică şi R.F, serve.se aceste teluri. du-se spre bonn. la aeroportul ero iră a poporului sud-viel.na- lu cră rilo r, şeful deleqatiei a
dinţă a co n vo rb irilo r cva d ri- mez îm potriva agresorilor a- mericane, David Bruco, a iq- patriotice printre care şi din România,
a Germaniei. ,,Părţile, se ara Cele două părţi an făcut, de Y nu kovn el fiind condus de partil.e in problema vietnam e norat problem ele lundam enlal^ fn afara programului o fi
ta în comunicat. ,sînt con vin asemenea. un aprofundat A le xci Kosiqhin. A ndrei Grn- ză. reprezentantul Republicii nirrican i, a conchis vo rb ito ru l, ale soluţio nării paşnice a pro SAIG O N 13 (Aqerpres). — cial, vor mai fi prezen
demonstrează că el nu va ac
se că tratatul încheiat intre schimb de păreri în lr-o serie m îko $i de alic persoane o fi Democrate Vietnam . Nquyen blemei vietnameze. nhnrdînd Forţele pa triotice au lansat. In tate publicului filmele
M inh V v, a critica t quvernul cepta niciodată un reqim în cursul nopţii de m iercuri spre
ele deschide perspective fovo- de problem e aciuate ale situa ciale sovietice. din nou asa-ziso problem ă a „A rthur Rubinsteín", rea
american, care, a spus el, în robitor. p rizo n ie n lo r de război. jo i. nouă bombardamente cu lizat de Francois Rei-
ciuda protestelor opiniei pu m ortiere şi rachete pe în lre q chnboch (S.U.A.), şi „A -
blice, intensifică acţiunile a- te rito riu l V ie tn am u lui de sud. pollo-12'’.
qresive în Indochina. Pe de al Cel mai im portant a fost sem
Ecouri dupa incbi tă parte, el a anunţai că şe nalat In pro vin cia Quanq Trf, „CONCORDE 002"
ful deJeqatiei tă rii sale la a-
situată la sud dc zona dem i
r.castă conferinţă, m in istrul lita rizată . Baza de a rtile rie a-
Xuan Tlvuy, va reveni in v i in erira nă O 'R e illv continuă să In Marea Bntonie a
ito ru l apropiat la Paris pen Declaraţia Comitetului fie supusă de patru zile bom fost încercat miercuri pro
Tratatu dintre Uniunea ştie că Xuan T huy nu a mai bardam entelor fo rţe lo r pa trio ..Concorde 002", construit
totipul englez a) avionului
tru a participa la tratative. Se
de pasageri
supersonic
tice.
participat la şedinţele confe
Tn cursul nopţii de m iercuri
rin ţe i ca urm are a co b o ririi special al O.N.U. pentru spre joi. bom bardiere ,,B-52" in comun cu Franţa. A
n iv e lu lu i de reprezentare a au efectuat cinci ra id u ri dea- cest zbor este primul din
seria de probe decisive
Sovi i R. F. a G ei dorului Cabot Lorlqe din fru n su.pra provinciei Thua Thîen, nul.
S.U.A.. după demisia ambasa
la care va fi supus avio
la 50 km sud de zona d e m ili
tea deleqatiei americane.
tarizată.
In e u vjn tu l său. deleqatul decolonizare Incepind din luna apri
G uvernului R evoluţionar Pro lie toate zborurile ou fost
încheierea T ra ta tu lu i dintre desfăşurate Intre U.R.S.S. şi la Moscova intre R.F.G. şi vizo riu al R epublicii V ie tn a NEW YORK 13 ( Aqerpres) — C om itetul special al Senatul italian a sistate pentru a se pune
Uniunea Sovietică şi Republica Republica Federală cunosc un U IIS .S , pe de altă parte, ar m ului de Sud N quyen Van O.N.U. pentru decolonizare a dai. p u b lic ită ţii o declaraţie la punct reactoarele a*
Federală a Germ aniei a avut sfirşit pozitiv prin semnarea putea marca ..un nou început" Tien a sublim at din nou că în care cere C o nsiliu lui cţe securitate să ia măsuri efec acordat votul de vîonului de tipul „Rolfs
în opinia publică din Europa unui tratat conform norm elor in re la ţiile dintre cele două acceptarea proqram ului în ze tive peniru a nune capăt ocupării ileqnle de către Repu Royce", Jn vederea atin
şi din alte zone ale lu m ii un dreptului internaţional t.rrbuir. slate qermane El a declarat ce puncte ale F rontu lui N a tio blica S ud-A fricană a te rito riu lu i A fric ii de Sud-Vcsl. De investitură noului gerii de către „Concorde
ecou pozitiv, tratatul fiin d a considerat o veste bună"; zia cîi, o dată cu E rfurt si Kassel, nal dc Eliberare ar crea ..con claraţia condamnă, de asemenea s p rijin u l pc care R.S.A. 002" a unei viteze de
preciat ca un act m enit să ru l opinează că elaborarea si ,.a fost depăşii stadiul specta d iţiile esenţiale pentru ca po îl prim eşte d in ’ partea unor state occidentale. în special guvern două ori mai mari decit
contribuie la îm bunătăţirea re parafarea tra ta tu lu i au putut porul din V ietnam ul do sud prin continuarea unor schim buri com erciale de am cea a sunetului.
la ţiilo r dintre cele două state, avea loc deoarece el cores culos şi că disculiile devin tot ploare.
şi. totodată, ca un im portant punde atît intereselor ambelor mai concrete". să-şi reqlemenleze singur p ro T e rito riu l A fric ii de Sud-Vest. cunoscut sub numele ROM A 13 (Agerpres). — S A DESCOPERIT
pas in ci ¡Tec t i a re zo lvă rii pro părţi, cit şi intereselor destin blemele. fără amestec dina- de N am ibia în docum entele O.N.U., a fost dat spre ad Senatul italian a acordat CORABIA „SANTA
blem elor spinoase ale Europei, derii europene. m inistrare R epublicii S ud-A fricanc la sfîrşitu l prim ulu i jo i seara vo tu l de în MARIA" ?
spre îm bunătăţirea continuă a In articol se subliniază că război m ondial de către Lioa N a ţiu n ilo r. După cel de-al vestitu ră noului quvern
re la ţiilo r dintre toate statele dacă se doreşte intr-adevăr doilea ră2boi m ondial. O.N.U. a anulat m andatul acordat de centru-stînqa con O echipă de specia
co n tine ntului nostru. securitatea europeană, trebuie de Liqa N a ţiu n ilo r Republicii Sud-Afrîcane. dar aceasta dus de Em ilio Colombo. In lişti americani in arheo-
Preşedintele Franţei, G eor- po rnit de la premisa că ţoale Evoluţia situaţiei din urm ă a refuzat să se conform e re z o lu ţiilo r adoptate favoarea g u vern ulu i au votat ■ogie subacvatică, condu
qes Pompidou, a subliniat in statele co n lin e n lu lu i participă de către Adunarea qenerală a O.N.U. si alte oraanisme 174 de senatori, iar contra să de Fred Dickson, se
tr-o convorbire avută cu re* la ea. Este firesc, se spune in ale O.N.U. iqnorlndu-le. 1I3; După cum se ştie, Ca va deplasa în următoarele
prczentanlii presei că ,,Frânt a continuare, că graniţa dintre din Orientul Apropiat mera D e putaţilor a acordat, f ie în H aiti pentru a ve
este satisfăcută de po litica de R.D.G. şi R.F.G. precum şi toa de asemenea, votu l de în rifica dacă epava ► des
destindere pe rare o aiestă în te celelalte qranite, sînt consi vestitu ră no ului quvern. coperită în apropiere de
cheierea T ra ta tu lu i sovicto-vest- derate ca in vio la b ile si nu se Capul haitian, pe coasta
qerm an". Tot în lr-o declaraţii', enunţă pretenţii teritoriale . Du TRIPOLI 13 (Aqerpres). — in iţia tiv e ar putea conduce de nord-vest a insulei, a
fărulă presei, secretând de pă părerea noastră, scrie în în M in is tru l dn externe tunisian. spre o soluţionare d e fin itivă şi parţine faimoasei corăbii
stal. al S.U.A.. W illia m Roqers, cheiere ..Neues D cuischland" Mohamod Masmn-udi. carp se durabilă a situaţiei din aceas „Sonto M aría", |a bordul
şi-a exprim at satisfacţia in le- nu esl.c adm isibil ca un stat allă în lr-o vizită oficială la tă zonă a lum ii. căreia Cristophor Co-
qălură cu semnarea TralaU ilut să-si aroqe dreptul dc a re T rip o li, a avut m iercuri o în it
sovieto-vest-qerm an. adăuqînd prezenta alt stai. trevedere cu colequl său li CAIRO 13 (Aqerpres). — In lumb a Întreprins în 1492
prima călătorie spre lu
că Statele Unite „îm părtăşesc bian, Sfllah Bussir. In lim pul rursu l unei conferinţe de pre mea nouă. Hermán Kit
speranţa că acest traîal va co n vo rb irilo r au fost abordate să care a avut loc m iercuri,
constitui un prim pas într-un in tr-o declaraţie făcută la evoluţia situaţiei din O rien tu l Hassanein H evkal. m in istrul chen, membru al echipei
proces care va duce la îm bu Bonn. m in istrul federal Eqon A propiat, precum şi unele as O rie n tă rii N aţionale al R.A.U,, de arheologi, a declarat
nătăţirea situaţiei din Euro Franke a arătat. între altele, pecte ale re la ţiilo r bilaterale. s-a re fe rit la situaţia din O ca, după aprecierea sa,
pa". - că experienţa acumulată la E xprim indu-şi. în tr-o decla rie ntul A/propiat în urma ac există 95 fa sută dîn şan
în lîln irile la nivel înalt de la se ca epava respectivă să
In tr-u n com entariu pe mar raţie făcută presei, satisfacţia ceptării de către R.A.U. a ..pla aparţină navei fui Columb.
ginea tratatului, zia ru l ,,Neues E rfurt si Kassel dintre repre fată de actuala evoluţie a si nului Roqers" de soluţionare In favoarea acestei jpo.
D eutschland", orqan al P.S.U.G., zentanţii R F C. şi cei ai R D.G., tuaţiei din O rientul A propiat. a crizei în această reqiune. El teze pledează o parte din
a arătat că acest plan c u p rin
scrie î „Faptul că tratative le pe de o parte si tratatul de M asnioudi a arătat că ultim ele de două elemente im portante : obiectele de la bord, care
încetarea focului pe o pe rio a ou fost ridicate de 0 echi
dă de 90 de zile şi reluarea pa de scafandri. Dr. John
m isiunii Jarring In vederea a tta ll, particîpont la ex
p lic ă rii rezoluţiei din noiem pediţie, susţine că aceste
brie 1967 a C o nsiliu lui de Se obiecte de origine iberică
curitate. H evkal a arătat că datează din perioada lui
quvernul cqîptcan a dat in Columb, iar aspectul exte
Luînd c u v în lu l în şedinţa de jo i a C om itetului pen strucţiun i reprezentantului rior al epavei se aseamă
tru dezarmare de la Geneva, reprezentanta Suediei, A lva R.A.U. la O.N.U., Hassan El nă cu descrierile coră
Zayyat. de a avea contacte n u
M yrda l, a relevat necesitatea in te rzice rii exp erienţelor biei „Santo M ario", care
mai cu ambasadorul Jarring.
nucleare subterane. Ea a arătat, jn acelaşi timp, că sis R cferindu-se la problem a pa au ajuns pînă la noi.
temele tehnice moderne de detectare iac v irtu a l im posi lestiniană. H evkal a opinai că VIETNAMUL DE SUD. In ultimele 24 de ore, artileria or patriotice a bombardat nu- Vasul amiral „Santa
bilă trecerea sub tăcere a exp erienţelor şi că ele ar fi deci acceptarea „p la n u lu i Roqers" meroase obiective m ilitare americano-soigoneze. M ario" o trebuit să fie
nu este în contradicţie ru cau In foto : Un atac al F.N.E. în provincia Tuy Hoa. abandonat de Cristophor
suficiente pentru co n tro lu l în d e p lin irii o b liq a tiilo r asu Columb la sfirşituf lunii
za palestiniană.
mate de pu terile nucleare p rin tr-u n acord de interzicere decembrie 1492 în apro
a experienţelor subterane. piere de Haiti, după în
grad. A genţia Tanjuq p re cheierea primei expediţii
cizează că este vorba de o pornite ir; căutarea (n-
vizită de răspuns la cea fă seoră este prins Râul Sendîc, diilor. Epava identificată
cută In Turcia, în anul 1968, ÍIHÍÜHL ZILE DE TENSIUNE unul dintre conducătorii orga este acoperită cu o crustă
de preşedintele de atunci al nizaţiei ilegale core o efec de corali şi se află Io o
Vecei Executive Federale, tuat răpirile, adîncime de numai 4,5
Preşedintele Mao Tze-dun nlm ănul autorizaţie", adău M ika Spiliak, Arestările efectuate de po metri. Din cauza crustei
a p rim it pe Gaaiar El Nu- qînd că norm alizarea re la ţi 0 + 0 Uruguayul trăieşte de citeva săptămîni zile dramatice. Fly, dar unul dintre improvizaţii liţie nu ou fost însă de natură de corali nu s-a putut
m eiry, preşedintele C onsiliu ilo r celorlalte ţări la tino -a- Cel de-al V lîl-le a Congres Pe străzile capitalei şi ale unor oraşe do provincie, m ili agenţi de poliţie îi Interzice să să amelioreze soarta celor ră stabili încă cu certitudine
lu i Com andam entului Revo m ericane cu Cuba ar fi în al Cooperaţiei de Consum din tari cu orma în bandulieră, reţinînd persoane civile, efec- iasă dm birou spunîndu-i tăios : piţi- dacă este sau nu vorba
lu ţie i Sudaneze, care se allă interesul tu tu ro r statelor de U.R.S.S. şl-a încheiat jo i lu tuînd descinde/i (a dom icilii, alcătuiesc un peisaj devenit ..N oi s6 chemi pe nim eni", fo ... Duminică, 9 ougust. Un de legendarul vas al ce
In vizită la Pekin. pe acest continent. crările în capitala U nîunîl cotidian după răpirea, de către membrii unei organizaţii losind co ,,argum ent" un pistol comunicat provenit din pailea lebrului descoperitor al
Cei doi preşedinţi au avut 0 + 0 Sovietice. Tim p de patru zi ilegale, o doî funcţionari americani şi a unui diplom at bra calibrul 38. Doi dintre răpitori autorilor răpirii (ol nouleo lo Americü.
o convorbire cordială, priete Cea de-a doua fază a con le, p a rticip a n ţii au discutat zilian. La cererea preşedintelui Jorge Paeheco Areeo, Par li scot din birou pe consilierul număr) anunţă că, cu o zi îna
nească, anunţă China Nouă. v o rb irilo r sovieto-am erlcane şi au elaborat program ul de lamentul a hotarit suspendarea pe o perioadă de 20 de american, în timp ce ol treilea inte, la ora prînzului, a fost e GIGANTUL APELOR
Au Juat parte Ciu En-lai, pre p rivin d lim itarea cursei îna r dezvoltare a cooperaţiei de zile a tuturor garanţiilor individuale acordate prin consti îl imobilizează pe inginerul Luis, xecutat funcţionarul american, MINERALE
m ierul C o nsiliului de Stat, m ărilor strategice se va în consum în anii care urm ea tuţie. Presa şi radioul ţin la curent opinia publică cu evo Apoi. răpitorii se fac nevăzuţi Daniel Anthony Mitrione. Ca
Huan Iun-şcn, şeful M arelui cheia vin e ri la Vlena. anun ză. luţia situaţiei. într-un autoturism ,,Chevrolet" davrul acestuia o fost qosil n In Gruzia s-a proiectat
Stat M ajor al A rm atei Popu ţă aqentiile de presă, citin d Printre oaspeţii din 48 de împreună cu Cloude Fly. Aver- doua zi intr-o maşină abondo- o uzină de îmbuteiiere a
lare Chineze de Eliberare, şi surse oficiale. ţări in v ita ţi la lu crări a fost Vineri, 31 iulie, oro 8,25. cartierul modern Pocito, Nat- tizotă, poliţia intră imediat in nată pe o stradă într-un cortio/ ope:or minerale cu o ca
alte persoane oficiale chine Ceremonia de închidere, prezentă si o delegaţie a U- Un autocamion de transport tip hon Rosenfeld şi Gordon Jones acţiune, dor nu dă de nici o ol oroşului Montevideo. Acest
care va avea loc la Palatul n lu n ii Centrale a C ooperati urmă pacitate de 220 milioane
ze. ,,International" se pune brusc - otoşotul cultural şi respectiv act o provocat o vie emoţie şi sticle pe an. Cînd com bi
0 + 0 Belvedere din Viena. va fi velor de Consum din Româ • n mişcare şi se năpusteşte o- secretarul doi al ombosodei o- ... Şi totuşi, în cele şopte zile repulsie dm partea populaţiei
Prim ul acord com ercial pe precedată de o şedinţă de lu nia. condusa de D um itru Be- supra unui autoturism oficial de merlcone - tocmoî scoteau din de cercetări, autorităţile intră în foţă de osemeneo metode. Vie natul va intra in produc
term en lunq din istoria re cru (a 32-a) cc se va desfă jan. preşedintele CENTRO* culoare neagră. Patru tineri, pur goroj automobilul. Au fost sur posesia unei inform aţii sigure. ţile celorlalţi doi prizonieri - ţie cu întreaga sa capa
la ţiilo r econom ico-com crciale şura Ia sediul ambasadei a COOP. kind automate, sor din camion prinşi şi somaţi să nu focă nici In mico stoţiune Malvin Beoch, consulul brazilian, Dias Gomi citate, producţia anuală
dintre Dulgaria sl M aurltania mericane. După cum se Ştie, 0 + 0 o mişcare. Dor. Rosenfeld, care situată la aproxlmotiv 5 km de de, şi speciolistul omericon, va fi de 340 milioane de
a fost semnat la Sofia de re şedinţele de lucru s-au tinu-t Comisia Camerei Repre şi împresoară maşina. Unul din încearcă să fugă. primeşte o lo Montevideo, există o cosă sus Cloude Fly, continuă sâ sticle.
prezentanţii celor două târî. alternativ la sediile ambasa zentanţilor a S.U.A. pentru tre ei strigă şoferului : ,,Trîn- vitură în cop şi este trintit la pectă pe strodo Almeria. La 7 fie ameninţate. Asupra pre
Totodată, a fost semnat un delor U.R.S.S. şi S.U.A. din căi şl m ijloace a aprobat, In leşte-te imediat la podea". Apoi, pămînt. Este lăsat acolo în timp august poliţia păt'runde în casă. şedintelui uruguoyan se exer DRAGOSTE IN... STICLA
acord dc colaborare tehnico- Vicna. formă m odificată, proiectul sergentul Manuel Emilio Gonza ce compatriotul său a fost legot Primii capturaţi sînt Asdrubol cită presiuni pentru a e-
ştiinţifică. 0 + 0 de lege cu p rivire la regle los se supune ordinului şî este Io ochi şi urcat într-un camion. Pereira Cabrera şi Edith Moraes l'bera pe cei 150 de deţinuţi in O tandră misivă, adre
0 + 0 Prem ierul turc. Suleyman mentarea re la ţiilo r com ercia dezormot. Persoona oficială Alves de Rodriguez. Grupul de sată de un student cana
Ta Pekin au losl semnale, Derairel. va face, la In ivita ţla le ale Statelor Unite şi im ce se aflo în moşină, funcţiona Din mers, acesto din urmă sare intervenţie îi transportă pe cei schimbul punerii în libertate o dian soţiei sale, a fost
In urma convorbii Hor dintre lui M ilia Riblcicl. preşedin punerea de cote o b liq atorii rul american Daniel Mitrione. din camion si strigă după oju- doi Io corlierul general al poli celor răpiţi. Se exprimă părerea găsită intr-o sticlă ce plu
Ciu En-lal. prem ierul Consi tele Vecei Executive Federa la im p o rtu rile unor ca'teqorii este transferată într-un au to tor. Ajunge in cele din urmă ţiei si aşteaptă apoi sosirea şi că dacă condiţiile puse de ră tea in apele golfului Mont
liu lu i de Stat. şi G aaiar El le, o vizită oficială în Iugo mobil. la un restouront-bar din opro- o altor conspiratori Primul so pitori ar fi fost satisfăcute, s-ar Saint Michel. Alături de
N um eiry, prcşedinlelc C onsi slavia intre I si 5 septem de m ărfuri cum sînt te x tile ... In aceeaşi zi, aproape con piere şl telefonează la am basa fi putut evita executorea func scrisoare se afla un me
liu lu i Com andam entului Re brie a-c., s-a anunţai la Bel le, încălţăm intea şi altele- comitent, are loc o oltă răpire. dă. Cei doi reuşesc astfel să seşte Alicio Rey Moroles. un ţionarului american Mitrione. saj adresat găsitorului sti
vo lu ţie i Sudaneze, un acord Un lucrător ol componiel „U si scape „instructor trăgător". Este ime rare a împănăşit oceeosi soortă clei, în care se menţiona
cu p rivire la colaborarea e- nas y Teléfonos" se prezintă la Urmează zile întregi de diat capturat. Code în cursă şi pe care a avut-o fostul amboso că autorul rindurilor este
ro n om iră şi tehnică şl un a- reşedinţa consulului generol ol căutări la core sînt mobilizaţi un fotograf. pe nume Alberto dor vest-germon în Guatemala, studentul canadian Alian
rord privind colaborarea c iil- Braziliei in Uruguay, Aloisio m!î de poliţişti şi militari. Jorge Candon Acesta, opropiin- von Spreti. Ruffman. Tînărul se afla
c to du-se de cosă î se pare ceva
tura! 3 vl'in t ? îică c O riclegulle a R. D. Germane, condusă de Gerhard Mares Dios Gomide pentru o-i ... Vineri, 7 august, ora 10 ... Marţi, 11 ougust Un ol ze- la bordul unei nave ocea
qit fi in !11' (VI Vi ■ lo r S rhurcr, vicepreşedinte al C o n siliu lu i de M in iştri, pre repara telefonul care nu func Trei tineri intră in biroul consi ciudat şi încearcă să fugă în celeo comunicat ol outorilor n o g ra fie care îndeplinea
rt/*n ă t fi!"' şedintele Com isiei dc Stat a P la nificării a R. D. G er lierului americon Claude Fly din cepe un schimb de focuri. ior răpirilor anunţă că ceîlolţl doi o misiune de cercetare.
A ţiona. In urma sa pătrunde un îuaarul este rănit Io picior şi
0 O mane, a sosit joi la Moscova. clădirea Departamentului pen prizonieri se află în viaţă şi că, La 19 iulie 1968, Ruffman
M i nistrul (!'* i ¡li In aceeaşi zi Gerhard Sehurer $î N iko la i Baibakov, grup de necunoscuţi înarmaţi. tru cercetări agricole. In mod prins. Lo puţin timp, ooreste în în cazul cînd poliţia va desco a aruncat sticla în mare.
lian. C.al-riM * r-lider. c?»rr re vicepreşedinte al C o nsiliu lui dc M in iş tri al U.R.S.S,, pre Cîteva minute moi tirziu, cetă cit se poate de politicos ei se fata cosei un autom obil „Volk- peri locul unde aceştia sînt Scrisoarea, descoperită
allá in vizi! ă in V cncviit'■l*t. şedintele C o m itetului dc Stat al P la nificării, au semnat ţenii din Montevideo sînt şocaţi prezintă drept agenţi de poliţie svoqen". Din el coboară două ascunşi, vor fi executaţi. Cercul de Eugene Jamois, a fost
a d o rla io l ta Caracas că un protocol cu p riv ire la coordonarea p la n u rilo r econo de o ştire nu moi puţin senza- spunînd că ou primit sarcina de persoone. După primii cosi e în jurul răpitorilor se strînge, expediată pe adresa soţiei
..Noi . rh ilie n ii. Ir rbu ie să rc- m iilo r naţionale ale R.F.G. şi U.R.S.S. pe perioada 1971 a-l asigura securitotea Bănuitor, zită si se întorc sore maşină că- dor trebuie evitate noi crime. îndrăgostitului oceanograf
olemenlăm p iob lrm ele noas 1975. ţionolă : consulul brazilian a Inginerul Luis de Leon, core toc utînd scăpareo. Este însă preo Vor putea fi ele evitate ? 1 in devenire.
tre cu Cuba îără să cerem fost răpit. mai se afla in aceloşl birou, se tirziu. Poliţiştii înconjooră maşi l _____
... Puţin înainte de ora 9, în oferă să cheme pe secretarul lui na şî-i fac inofensivi. Abia către ION PUŢINELU
Redacţia şl administraţia ilarului: Deva, itr. Dr. Petru Grata nr. 35. Telefoane t 12317 fl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065