Page 49 - Drumul_socialismului_1970_08

_ !

• ■ t a i WmWpWil De«
SMA DE LECTl’/H PROLETARI DIN T O A T E ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
K
i

PAGINA A IV-A
ţşp Manifestări peste hotare

consacrate aniversării eliberării
României

HVeşti din ţările socialiste

Republica Populară Congo

la a zecea aniversare a
I independenţei

■ Curier, Atlas

LOCUL INTELECTUALULUI ÍN CULTURA Din Centrala electrică de !a Porţile de Fier

AU H M URI PRIMII KILOWAŢI Df ENERGIE
DE MASĂ CONTEMPORANĂ

Către COMITETUL CENTRAL AL

-Să ne luminăm poporul, docó formo artistică, ou rezistot vre­
vrem só fim liberi" - dezidera­ mii, încercărilor aspre de verifi­
D A V ID LA Z A R PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
tul. enunţat la 1848 de înflâcă- care ale timpului. Esenţiol în
ratul revoluţionor }i patriot Ni- secretar al Comitetului judeţean cultura noostră râmîne ideeo,
colae Bălcescu. relevă cu o deo­ Hunedoara al P.C.R. dimensiunea umană a ideii, ode-
sebită putere una din laturi'le ziunea ei la problemele cele mai
definitorii ale intelectualităţii stringente ale epocii, cu condiţio h ra m u lu i NICOLAE CEMSESCII
noastre progresiste din trecut : ca forma artistică să cores­
cît de sumară, ne va sugera tîrzlu.
lupta necontenită pentru ridica­ pundă. Or, nici o orînduire nu
rea nivelului de cultură al po­ înaltul spirit de dăruire patrio­ In acest context, nu putem să facilitează culturii accesul la
porului, proces core continuă tică al intelectualităţii progre­ nu ' subliniem şi rolul deosebit idei oşo cum o face sociolismul Cu înălţătoare sentimente de prim ii k ilo w a ţi dc energie şi nologice. In acest fel se ere*
Si astăzi cu intensitate sporită, siste din România în procesul pe core J-ou ^vut în mişcarea - societatea cea mai dinomică entuziasm şl m indrle p a trio ti­ lum ină o b ţin u ţi prin punerea ează co n d iţii ca pină la s llrş l-
de educare şi culturalizare o po­ de mosă, organizaţiile culturale că, C om itetul judeţean de par­ in valoare a Imenselor poten­ tul anului să se obţină un spor
definit cu termenul atît de uzual porului. Din cele moi vechi ale muncitorilor Io sfîrşitul seco­ din întreaga istorie o omenirii. de energie electrică de peste
nouă — cultură de masă. Cind oare oomenii noştri de tid M ehedinţi raportează Co­ te ale bazinului Danublu. 135 m ilioane kilo w a ţl/o ră .
Noţiunea de cultură de masă timpuri, cărturari patrioţi cum ou lului trecut şi în primo jum ăta­ ştiinţă şi cultură au participat, m ite tu lu i Central al P. C. R. Reallzind şl depăşind dc pe
fost Nicoloe OJohus. cronicarii te o secolului nostru, asociaţiile — personal dv., stim ate tova­ acum sarcinile actu alu lui c in ­ H o tă rite să Intîm plne marea
iţi ore izvorul în concepţia nouă. într-un răstimp de doar cîţiva cinal, întreg ul colectiv de sărbătoare a poporului nostru
atotcuprinzătoare si profund Ureche. Costin, Neculce. Con- culturale şi cluburile acestora. ani, la peste 400 de reuniuni in­ răşe N icolac Ceauşescu. noi şi muncă de la P orţile de Fter cu rem arcabile succese, stim u­
prestigioase realizări
obţinute
Ştiinţifică, elaborată de partidul temir, stolnicul Contacuzino. in- Preluarea creatoare o ocestor ternaţionale culturo l-ştiinţifice de către co n stru cto rii şi raon- se angajează in faţa conduce­ late dc m arile realizări de pe
nostru pentru orientarea clară o văţaţii din trecut, grupaţi in preţioase tradiţii, rîdicorea lor cînd oare s-ou tipărit atîtea (orii celui mai mare şantier rii p a rtid u lu i să nu precupe­ uriaşul şantier, şl alte colecti­
o 1 ivita ţii In acest vast domeniu, „Şcoala ardeleană" ou căutat şi De o treaptă mal înaltă, osiqura- cărţi şi reviste şi cînd oare for­
Ou desluşit lumii întregi temeiu­ *ea tuturor condiţiilor pentru hidroenergetic al ţă rii de la ţească nici un efort pentru a ve de muncă, m obilizate de o r­
care să răspundă intru totul ce­ maţiile noostre. artiştii noştri de
rile ideologice ale dreptului tu ­ culturalizarea întregii populaţii P orţile de Fler şi de alte co­ executa, pină la sfîrşitu l anu­ ganizaţiile de partid — Fabrica
rinţelor contemporane. frunte. pleeoţi peste hotore,
turor românilor Io o vioţă so­ o tării ou fost posibile numoi lective de muncă, in cinstea lui, un volum dc lu cră ri de de confecţii T u rn ii Severtn,
Definind conţinutul spirituol al s-au întors încununaţi de laurii m arii sărbători de la 23 A u ­ co n slru cţit-n io n la j de 424 m i­ Tesăforia „Cazanele" şt în tre ­
epocii în care trăim, tovarăşul cială $i politică liberă. în condiţiile revoluţiei culturale preţuirii unanime ca acum, în.
Păşind în muzeele tării, ne — parte integrontă o revoluţie) gust şi a aniversării unul an lioane lei peste prevederile prinderea de reparaţii nave
Nicolae Ceauşescu sublinîo. în socialiste - condusă de partidul ocesti oni ? de la isto ricu l Congres al perioadei 1966-1970. flu via le O rşova — raportează
cuvîntarea rostită Io adunorea apropiem încărcaţi de respect şi .Secretul" succeselor noastre X-lea al p a rtidu lui. Prin efo r­ Conform angajam entelor co­ îndeplinirea sarcinilor de plan
pioşenie de scrisoarea lui Neoc-
generală a scriitorilor, în noiem­ comunist. Sociolismu! o creat pe plan economic şi culturol- tu ri cu adevărat eroice, fă u ri­ mune ale m on to rllo r, construc­ ale actualului cincinal, ob(l-
brie 1968, câ „om ul societăţii şu, încercăm un sentiment de toate condiţiile pentru co oa­ ştiinţific, „al miracolului româ­ to rii gigantului de Ia „P orţile to rilo r şl beneficiarului. In a­ nind pînă la sfîrşitu l lu n ii Iu ­
puternică emoţie, dor şi de min- menii să pootă face să ţîşneoscă
socialiste doreşte să acţio­ nesc" îsi o fe originea in orîn- L u m in ii" au realizat azi, cu 45 cest an la P orţile de Fler vor lie o producţie suplim entară
drie, privind învăţăturile celui din ce în ce moi bogat toote
neze în deplină cunoş­ zile in a in le de termen, legarea Intra tn funcţiune două qru- de 164,5 m ilioane lei. Pină la
ce a ctitorit falnica mănăstire izvoarele moteriole şt spirituale
tinţă şi in sfera creaţiei în paralel Ia sistemul energe­ purl hidrogeneratoare, Iar cel Unele anului, aceste u n ită tl
spirituale doreşte făurirea unei de Ia Curtea de Argeş către fiul ole patriei noostre. tic naţional a p rim u lu i h id ro ­ de-al treilea în luna decem­ vo r realiza peste plan o p ro ­
«ău Teodosie, cte pravila lui M a­ Toată trudo înaintaşilor în (Continuare in pag. o £-o)
culturi care să fie nu rodul ac­ generator, dind astfel patriei brie a.c. va Intra tn probe leh- ducţie de 281,8 m ilioane tei.
tivităţii întîmplătoare, ci al ne­ tei Bosorab. de înţelepciunea în­ lupta de luminare o poporului Asigurăm conducerea p a rti­
cesităţii înţelese, o cultură nouă, magazinată în „Povestea vorbei" seî conjugo armonios cu cerin­ du lu i şi statului, pe dum nea­
Inspirată din realismul societă­ O lui Anton Ponn, de fermecăto­ ţele ■'rezentului. Socialismul o voastră personal. Iubite to va ­
rul tezaur ol proverbelor popu­ faciii’ nt culturii nebănuite trepte
ţii noi, dîn umanismul socialist, răşe N icolae Ceauşescu. că $1
lare. Privim cu adm iraţie cera­ de afirmare. Intreaqa noastră
închinată poporului şi numai po ­ ïïfïïl în v iito r m u n cito rii, Ing ine rii
mica otit de bogota ş! diversă, vioţă moteriolâ şi spirituală ofe­ ÎN ÎNTIMPINAR DE 23 AUGUST
porului". meşteşugitele încrustări în lemn, ră temeiuri majore de m obiliza­ şi teh nicienii din în tre p rin d e ­
Acestor îndrumări preţioase în os, ţesăturile $1 zugrăvelile pe rile mebedln(ene vor urm ări
avem datoria să le răspundem re o tuturor forţelor intelectuale cu consecvenţă, spirit de dă­
cu fapte, lo core să participe ne­ sticlo, ascultăm cu cea moi mare Io o activitate cultural-educotivâ IN INDUSTRIA JUDEŢULUI HUNEDOARA ruire şl înaltă responsabilitate
m ijlocit toote forţele ¡udetulu*. luare aminte baladele şi doinele •ntensă si permanentă. Cultura Eforturi convergente spre îndeplinirea prevederilor vas­
însumeozâ valorile trecutului şi tu lu i program adoptai de Con­
luind exemplul înaintaşilor noştri strămoşeşti. Această zestre deo­ se constituie, în acest fel, co o C reitareo p ro d u c litîlfiţîl muncii loc de frunta pe ţorA in ce pri- gresul al X -lea al P.C.R. pen­
p ie iln lâ unul din factori! cară da* veţle nivelul productivităţii muncii.
ce! mol de seamă, o căror viată sebită a spiritualităţii noastre permanenţă o valorilor umane, tinere « lactant amplooreo dcivoUA- Pentru colectivele induslriole dm ju­ tru a-şl aduce un în su fleţit sl
o fost organic legotq de acest străbune constituie temelia în­ filtrează -şi transmita -în copte- iil gradul înalt da In ic itro ra l a i ­ deţ constituie un titlu de jutlIUco- ridicarea rentabilităţii substanţial aport la ediiicarea
nică |l de orgo n ita ra luparîoorâ a 16 mlndrie y) îndeplinirea înainte
mare obiectiv : luminarea popo­ tregului nostru tezaur artistic, poroneitote toote oeeJe valori producţiei In industria Judeţului Hu­ de termen a sarcinii de creştere a socialism ului In patria noas­
rului. platforma, filonul întregii noas­ care, prin conţinutul şi forma nedoara. productivităţii muncii. Potrivit eiti- — Ce ne puteţi spune despre re- vani faţă de prevederi cu produc­ tră.
O retrospectivă istorică, fie ea te dezvoltări culturale de mal lor, deci prin bogăţia de idei şi a liid rlle cu care lucrătorII din între­ ţia de corne, sporul de cretteie In
prinderile ogrlcole de stat In llm p l- greutate la porcino, cu reolltorea CO M ITETUL JUDEŢEAN
nă cea de-a 26-0 onlversore a e li­ pionului de lătări |l producţia de M EH ED IN ŢI AL P.C.R,
Prin depăşirea planului cincinal la berării patrie i 9 luraje combinate. De alsmsnea,
Am adresot aceasta întrebare I.A.S. Simeria a încheiat stringe-
Inginerului Dum itru Flntină, d irec­ rea cerealolor pâioose do pe în­
productivitatea muncii — o producţie torul Inspectoratului judeţoan pen­ treaga suprefaţo prevaiulă.
-Core sini obiectivele pe cor« le
tru I.A.S.
- In ap/eclerea eforturilor depu­ oveţi în continuare în atenţie f
se do consiliile de administraţie, - Forţei« ţl mijloacele sini con­ Constructorii
de 4,5 miliarde lei felii fermelor |l c el lai ţ 1 lucratori centrate co întreaga capocitate la
din unjţAţi, o| porni da la rerul* terminorea în cel mult două tile o
totale economice slntetirale in bi­ recoltatului pâioaselor, la slringeroo
lanţul încheiat la (inele primului (oro pierderi o nutreţurilor ţl pre­
semestru ol anului. Pe total între­ gătirea unet bote temeinice pro­
prinderi s-a iniogistrot o depăşire ducţiei anului urmdlor. S-au arat se angajează
Dinamismul eecentuot al acestui mărilor, aeeosto va fi mal mare cu a veniturilor planificate cu peste dejo importante suprafeţe ce ur-
4 200 000 lei, ier le cheltuieli s-a meotă să fie însăminţale în aceoi-
esenţial Indicator economic sa ei­ peste 32 8G0 lei pe soloriat laţA dc (acut o economie de 3 SS6 000 lei. to toamnă cu griu ţi ori, avem a-
prima prin (aptul cA, In primele 7 prevederile stabilite prin planul cin­ De remarcat că toote unităţile s-au figurate seminţele ţi Ingrăţămlnte- M o n to riî şi co n stru ctorii
luni din aceit on. productivitatea cinal |l cu aproape, 47 Io sutA
înscris cu depăşiri s> respectiv re­
le chimico necesare. Totodolă, ur­
muncii pa ansamblul industriei Ju­ faţă de anul 1963. Aceasta înseam­ duceri Io Indicatorii amintiţi. In mărim orgonitorea temeinică o re- de la P orţile de Fier au tră it
deţului este mal mare cu 2 la sutA nă că pe întregul cincinal, In in­ fruntea întrecerii pentru obţinerea coltoluluî inului ţi o eelorlalote cul­ m om entul în fă p tu irii unuia
loţâ de prevederi |) cu 6 645 lei pe dustria judeţului Hunedoara se ob­ unor producţii sporite |l reducerea turi de toamna. Ne preocupă, de d in tre cele mal sem n ifica ti­
soloriat (aţA de perioada coreipun- ţine pe seoma creţterll productivi­
rotoare o anului trecut, depăşire tăţi un volum do producţie Indus­ cheltuielilor se află I A S „Avico­ asemenea, problema redresării pro­ ve evenim ente din Istoria
la" Mintia )l LAS Orâjtie.
ducţiei de lapte, unde eilstă une­
ce corespunde unul ritm de creş­ trialA de peste 4,3 miliarde iei. In D otorlta strădaniei depuse pentru le rămîneri In urmă. construcţiei Sistem ului h i­
tere de 7.2 Io sută, printre cele mod eu totul deosebit ie remorca lîde- organisareo judicioasa a muncii jl Lucrătorii din LA S sini ferm ho- droenergetic şl de navigaţie :
mal ridicate din ţara. De remar­ aplicarea teh n olo giilo r avansate, a tăriţi să facă lot ceea ce este po­
co! cA volumul producţiei Industria­ rurglţtll hunedorenl, caro reoliieaiA (ost posibil ca I.A.S M intia să-|l sibil pentru înlăturarea pierderilor hldroagreqatul nr. l al mă­
le recliiote suplimentar pe aeeosto In acest an a productivitate a mun­ îndeplinească pionul pe 6 luni în ­ provocate de calamităţile naturale, rit centrale electrice a pulsat
baiA s-o ridicat numoi în primul că de la data de 10 august a-c. ţl sA llnaliiere fn condiţii optime prim it k ilo w a tt în sistem ul
semestru al oeostui an la 126 mi­ cii superioorA anului 1963 cu peste
lioane lei. 130 000 lei pe salariat. In cursul Succese de scama ou d e b in d it |l măsurile stobilite în vederea ridi­ energetic naţ onal. Realiza­
cării grodulul de rentabilitate o u-
Sporirea ropIdA a forţei produc­ cincinalului, IlecArul din cel 20 000 colectivele de muncă a le ferm elor nllăţilor, realliind minimum 6 mili­ rea p rim u lu i paralel în tre
tive o muncii determinó ca Indus­ de iiderurgi|li hunedorenl II re­ apa rţin ă to are I.A.S. O ră ţtle |l SI- oane lei beneficii plnA la stirţltul hidrogenerator şi statia e-
tria RunodoreanA %6 se situate In vine o producţie industrială de po­ m erla. Prime unitate se află In o- anului. lectrîcă de transform are, cu
acest ultim an al cincinalului pa un rte 2 milioane lei. 45 de zile înainte de term en,
consemnează m aterializarea
pro ie cte lor comune, elabora­
te de către spe cia liştii din
Mecanicul macaragiu r România $i Iugoslavia, pen­
tru utiliza re a eficientă a
11ie Oniciuc de la între­ Am avut deseori ocazia să scriu despre noianul de p o te n ţia lu lu i energetic de
De ce persistă restanţele la recoltatul
prinderea Energo-utilaj lapte care definesc hărnicia si priceperea siderurgiştilor care dispune Dunărea.
Bucureşti se numără prin­ hunedorenî. Zilele acestea, premergătoore măreţei sărbă­ Ora 8,05... Prin in te rm ed iul
tre harnicii oameni de tori de la 23 August om consemnat din nou un im portant unul com utator se efectuea­
succes realizat de acest colectiv care deţine pentru a ză conectarea grupului. A pa­
pe şantierul Termocentra­ doua oară Steagul roşu de fruntaş In întrecerea socialistă ratele de măsură si control
şi transportul FURAJELOR?
lei de la Mintia. în industria ţării si distins cu „O rdinul M uncii" clasa I încep să lucreze, indietnd că
operaţia se desfăşoară n o r­
pentru contribuţia adusă la creşterea producţiei de metal,
fa opera de industrializare socialistă a patriei. Este mal. Tensiunea de 15 000
vorba de îndeplinirea şi depăşirea angajam entelor la vo lţi, pe care o furnizează
Pînâ la intrarea anim alelor mescu, preşedintele u n ltatli, ne ha. N ici cooperatorii din Roş­ populare com unale împreună principalii indicatori de plan. generatorul, este ridicată,
In perioada de stabulatie a spunea că ,,s-au depozitat abia eam nu se qrăbesc cu reco lta­ cu organele aqricole Judeţene Hotărirea cu care colectivul de siderurgişti participă la prin in term ediul transform a­
mai rămas putină vreme. Bunii 150 tone rle fibroase şi paie, tul, In prezent avînd aproape să-şi îndrepte mal m ult aten­ traducerea in viată a documentelor celui de-al X-lea to ru lu i de forţă, la 220 m ii
Sectorul II Musariu gospodari au făcut insă tem ei­ ceea ce reprezintă mal putîn 200 ha ocupate de iîn u ri ne­ ţia spre m obilizarea tu tu ro r e­ Congres al partidului şi dorinţa de a întîmplna sărbători- v o lţi şi, cu a ju to ru l ei, cu ­
rentul electric porneşte spre
nice p re q ă liri in vederea asi-
de 30 la sută din necesarul pe
f o rturi lor la încheierea g ra bn i­
cosite
q u ră rii fu rajelor necesare ob­ perioada de stabulatie". La a­ Este de neînţeles uşurinţa că a acestor lucrări. Paralel cu consum atori. Toate Instala­
în primele rînduri ţin e rii unor producţii sporite ceastă unitate aproape 100 cu care co n siliile de condu­ strînqerea fîn u rilo r se cer în­ ţiile funcţionează bine, în-
de carne şi lapte. O vizita fă­ heolare cu iin a ju ri naturale aş­ cere ale u n ită ţilo r respective treprinse măsuri deosebite în Siderurgiştii hunedoreni au cununînd e fo rtu rile cu ade­
ale întrecerii cută la fermele zootehnice de teaptă să fie recoltate. Daca privesc urqentarea uneia dîn vederea în d e p lin irii planului vărat eroice depuse dc pe­
la C.A.P. Bada, Orăştie. Foit, mai am intim că nici producţia acţiunile hotăritoare pentru de însilozare a n u tre ţu rilo r, ste 10 000 constructori si
La succesele înregistrate j Sfntandrcî ş.a. evidenţiază realizată din prim a coasă la soarta producţiei animale. Si­ acţiune care pină în prezent, depăşit angajamentele anuale m ontori. care în decurs de
dc întreprinderea m in ie ri I preocuparea susţinuta a consi­ trifo lie n e şi sparcetă nu s-a tuaţia nesalisfăcătoare a re ­ în cooperativele agricole, nu aproape 6- ani au dislocat
Barza în acest an. o con- | liilo r de conducere pentru depozitai în intreqim e avem o colta tulu i şi depozitării n u tre ­ s-e realizat n id in proporţie 11,5 m ilioane mc păm înt si
trib u tle Im portantă revine slrînqcrea şi depozitarea nu­ Imagine concludentă asupra ţu rilo r Impune ca şl co n siliile de 5 la sută. reo eliberării potriei de sub jugul fascist cu realizări deo­ slîncă, au turnat la centrală,
cole ctivu lu i sectorului II tre ţu rilo r. La uoitatMe am intite slabei preocupări a conducerii sebite au condus la obţinerea unor succese importante. ecluză, porturi, barajul de-
M usariu. Depăşirea Indicato­ sîn.t asigurate cantităti apre- cooperativei fata de gospodă­ Prevederile de plan la producţia marfă au fost depăşite versor $1 în zonele căilor de
rilo r de plan cu 24 Ia sută d a b ile de lin u ri naturale şl rirea judicioasă a resurselor în perioada care a trecut din acest an, cu peste 104 m i­ circu la ţie mai m ult de 2,3
la m inereu extras, 20 Ia su­ cultivate, paiele s-au adunat de nu tre ţu ri. De asemenea, cu lioane lei, iar la producţia marfă vindutâ sî încasată s-a m ilioane mc beton $i au m on­
tă la conţinut de metal, cu de pe m ari suprafeţe in baloti toate că echilibrarea balanţei obţinut o depăşire valorică de peste 96 milioane lei. De tat 3” 000 tone u tila je h id ro ­
sau şire, iar la unele din a­ se află pe muche de cutit. In-
21 Ia sută la lu cră rile de menţionat şl faptul câ sporul de producţie am intit s-a mecanice.
deschideri şt pregătiri, ates­ ceste cooperativ© s-au înregis­ qînera M arla Cărbunaru de la realizat in principal pe seama creşterii productivităţii Prim ul hidroagreqat al Cen­
tă din plin calităţile acestui tra t realizări însemnate şj la C.A.P. Nadăştia de Jos ne re ­ muncii unde sarcina planificată a fost depăşită cu 3 837 tralei electrice de la P orţile
colectiv bine sudat, harnic Insilozarea furajelor. lata că „transportul fîn u rilo r lei pe salariat. de Fier este echipat cu o
şi priceput, capabil să facă Exemplele respective con­ naturale este abia In faza de Succesele prezentate mai sus reprezintă strădania în­ turbină do tip Kaplan dc
fafă sarcinilor măreţe ce 1 trastează puternic cu situaţia organizare. Iar coasa a doua tregului colectiv de siderurgişti. Se remarcă totuşi prin 178 MV\f, una dintre cele mai
se încredinţează. întâlnită în numeroase coope­ la trifo lie n e se va începe a­ realizările obţinute colectivele de oţelari care au elaborat mari. cunoscute astăzi în
ra tiv e agricole din judeţ, unde bia după term inarea treîerişu-
Printre brigăzile care au oeste plan mai mult de 15 000 tone de otel M artin şi e­ lume.
co n trib u it întotdeauna la rea* cea mal mare parte din nutre­ lu i V‘ . lectric, cocsarii care şi-au indeplinit angajam entul anual C o nstructorii de la P eriile
Uzările Im portante obţinute ţu ri se afla nerecollatc sî nc- M ostre ve rita b ile de nepăsa­ producind peste plan 8 200 tone de cocs metalurgic, pre­ de Fier se anqajcază ca. fo­
sc numără cele conduse de transportatc de pe cîmp. Exis­ re şi lipsa de răspundere tn cum si colectivele din sectorul de laminoare unde preve­ losind avansul creat în pe­
Petru Graur, Cernean O- tenta a peste 10 000 Hectare cu ceea ce priveşte strlngerea nu ­ rioada construcţiei prim ulu i
prean, M ihal Faur, Ioan im a tu ri naturale pe care Înc3 tre ţu rilo r ne sin i oferite şi de derile de plan au fost depăşite cu 13 000 tone de la ­ hidroagreqat. pină la sfir-
CleJ, Sabin Costina, Petru nu s-a efectuat prim a coasa şl către alte u n îlă li. Spre exem­ minate. SÎI.u] anului să fie nus în
Tod. Lazăr Petrut, M iro n Pe­ a circa 900 ha cu trifo lie n e plu. în ultim ele 9 zile la C.A.P. O semnificaţie aparte a realizărilor de pină acum este funcţiune un alt agregat s i­
tru l, care-şt depăşesc lună necosMe a doua oară, la care Dineu M are s-au recoltat fîna- şl aceea câ producţia suplimentară s-a realizat cu chel­ m ilar. îa*’ un al treilea s3-şi
de lună sarcinile de plan. se adaugă cantităţile de o rd i­ tu rile de pe numai 30 de ha. tuieli mai mici fată de preţui de cost planificat. Prin re­ poată începe probele. Prin
Pentru următoarea perioadă nul m iilo r de tone de Mnuri Paslrînd acest ritm , cooperato­ ducerea cheltuielilor pe 1 000 lei producţie marfă s-a rea­ devansarea term enelor, eco­
din acest an, colectivu l de nelransportale Ia fermele dc rii nu vor term ina prima coa­ lizat în această parte a anului o economie la preţul de nomia naţională va prim i a­
muncă al acestui sector are animale reprezintă suficiente să nici peste o lună dc zilc(?]. cost de peste 27 milioane de lei. In acelaşi timp, bene­ nul acesta în plus. de la
argumente pentru a crea se­ Să nu mal vorbim despre ca­ ficiile suplimentare realizate pe intregul combinat se ri­
i in vedere deschiderea unor P orţile de Fier, 135 m ilioane
rioase m otive de in q rijo ra re în litatea n u tre ţu rilo r care se vor dică ia 47 de milioane de lei, prin aceasta îndeplinin-
I noi zone m ineralizate, orga* leqăilurS cu modul de organi­ obţine tn asemenea condiţii. du-se angajam entul anual. Importante realizări s-au ob­ kW h energie electrică.
I nizarea judicioasă a lo ru - zare şi desfăşurare a a cţiu n i­ Sub orice critică se prezintă si ţinut şl in îndeplinirea planului (a export şl creşterea in ­ Un succes asemănător a
| rllo r de muncă, in vederea lo r de stringere a furajelor. realizările cooperatorilor din Stringereo furajelor constituie una din preocupările de dicilor calitativi ai produselor. fost în reg istrat şi pe cela-
Deşi la cooperativa agricolă Ocolîşu M ic şi Jeledinlî. La le it mal al D unării, în cen­
sp o ririi producţiei de m ine­ sezon ale lucrătorilor din agricultură.
din M a rlin e şti s r estimează un fiecare din aceste u n îlă li au M. NEAGU trala hidroelectrică iugoslavă.
reuri şi metal. deficit de peste 200 tone iin a - mai rămas de cosit fin u rile Foto : N. MOLDOVAN (Agerpres)
tu ri, Inginerul Ioachim A v ra - naturale de pe mai m ult de 200