Page 5 - Drumul_socialismului_1970_08

Y ţrttrfim i/ itrrrT rtfritrtifttim tW fotttrm frrtr/ tn / rrtu ttn tttrrirtn n frrrw ^
4
» ?
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA?

PAGINA A IV-A

1 a Primirea de către premi- |

erui Consiliului de Stat al R.P. |

| Chineze a delegaţiei militare |

¿ î i
i romane i
I |
| B Roma: Au fost reluate |

| consultările premierului Emi- ¡
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN | lio Colombo

$
I b Curier, Atlas

I I
ANUL XXII. Nr. 4843 DUMINICA 2 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Primul an al cincinalului viitor Convenţie încheiatâ

în industria judeţului nostru între R.S. România

COORDONATE SI OPŢIUNI MAJORE şi R.P.D. Coreeanâ 75 DE ANI DE LA

Sîmbălă dimineaţa s-au în­ schimburile (le mărltiri dintre ÎNFIINŢAREA PRIMEI
cheiat la Bucureşti Iralalivele cele două lări pe perioada SOCIETĂŢI DE
între delegaţia guvernamentală 1971-1975.
a Republicii Socialiste Româ­ Lucrările s-au desfăşurat în- NAVIGAŢIE
S-a încheiat in toate întreprinderile 9! planul de stat pe onsomblul economiei na­ nia şi deleqaţia guvernamen­ Ir-o atmosferă prietenească, de ROMANA
organizaţiile economice acţiunea de dezbo- ţionale reflectîndu-se fidel ţl expresiv In tală a Republicii Populare De­ înlelegere reciprocă.
tere a sarcinilor de pion pe primul an al toate capitolele planului pe 1971 ce revin In­ mocrate Coreene. Ca re/.ulla’ Din parlea română documen­
cincinalului viitor. In adunări generale, sa­ dustriei judeţului nostru. al lucrărilor desfăşurate in tele încheiate au lost semna­ Simbătă, la Constanţa,
lariaţii şî reprezentanţii acestora şl-ou exerci- Caracteristica principală a prevederilor o scopul d c /v o llă rii in continua­ le de losif Banc. vicepreşedin­ a avut loc o adunare pri­
tot cu competenţă, auloritole şi răspundere constituie in primul rînd continuitatea dezvol­ re a colaborării economice şi te al Consiliului de M iniştri, lejuită de aniversarea a
prerogativele de proprietari ai m ijloacelor de tării in ritm susţinut a potenţialului industriat tehnico-ştiinţilice dintre cele conducătorul delegaţiei guver­ 80 de ani de Io începe­
producţie şi făuritori ai bunurilor materiale, al judeţului. In acest sens se prevede a se două ţări s-a încheiat Con­ namentale române, iar din par­ rea lucrărilor de construc­
chibzuind cu deplină maturitate muncito­ executa în anul viitor un volum de investiţii venţia privind înfiinţarea Co­ tea coreeană de Zănq Zun ţie a portului modern şi
rească asupra căilor şi m odalităţilor de mo­ din fondurile centralizate ale statului in va­ misiei inlerquvernamenlale Thek. vicepreşedinte al Cabi­ de 75 de ani de la în­
bilizare maximă a resurselor economice din loare de peste 2,25 m iliarde lei, din care consultative în problemele re­ netului de M iniştri, conducă­ fiinţarea primei societăţi
întreprinderi la pregătirea $1 realizarea exem­ circa 55 la sută reprezintă lucrări de con- la ţiilo r economice şi lehnicn- torul dcleqaliei guvernamenta­ de navigaţie romonâ. In
plară a prevederilor planului pe 1971. strucţii-montaj ce se vor moterioliza în noi şliinţîlice între Republica So­ le a R. P. D. Coreene. cadrul adunării au luat
Trăsătura dominantă, definitorie o acestor obiective energetice, siderurgice, miniere de cialistă România şi R.PD. Co­ La semnare au fost prezenţi cuvintul ing. Petre Iva­
reeană. nov, director al D.N.M.
prevederi o constituie orientarea hotăritâ >i inoltă tehnicitate, productivitate ţi eficienţă. membrii şi experţii celor două „N avrom " - Constanţa,
prioritară a planului spre obţinerea unei Pe bazo punerii în funcţiune a noilor Totodată au avut loc lucră­ delcqatii. care s-a referit la dezvol­
înalte eficienţe economice tn toate sectoarele capacităţi productive ţi în ceo moi mare rile primei sesiuni a comisiei, A u fost de faţă Kanq lănq tarea portului şi a flotei
de activitate, concomitent cu menţinerea u­ parte pe seama creşterii productivităţii mun­ la care au fost examinate pro­ Sap, ambasadorul R.P.D. Core­ maritime române, a tra fi­
nor ritmuri accelerate de dezvoltare ţi diver­ cii cu oproope 6 000 lei pe salariat, volumul bleme de interes reciproc în ene ia Bucureşti şi membri ai cului şi activităţii comer­
sificare a producţiei, de îmbunătăţire a ca li­ producţiei industriale se prevede să sporească diferite domenii de colaborare ambasadei. ciale desfăşurate de p ri­
tăţii ţi creţterii productivităţii muncii. Aceas­ cu peste 660 milioane lei faţă de anul acesta. economică şi tehnico-ştiinţifi- mul port maritim rom â­
tă orientore. dată de recenta plenară o C.C. Ramurile cele mai dinamice ale judeţului că. precum şi în legătură cu (Agcrpres) nesc.
al P.C.R.. este fundamentată pe necesităţi şi continuă să fie energetico, mineritul, side­
raliuni economice majore ţi ore drept scop rurgia. Astfel. întreprinderea electrocentrale La festiv5 ::te du luai, de
asigurarea in toate verigile economiei naţio­ asemenea, cuvînţul repre­
Deva îşi va spori volumul producţiei industria­
nale a unui puternic demaraj In înfăptuirea zentanţi ai m arinarilor,
le cu peste 135 milioane lei, centralele şi
riguroasă a cincinalului viitor, pentru crearea docherilor şi celorlalţi lu ­
tuturor premiselor ţi garantarea certă a fina­ întreprinderile miniere cu circa 100 milioane Rezultate valoroase In cratori din port, ai orga­
lizării optime a vastului program economic lei, iar Combinatul siderurgic Hunedooro cu nelor locale de partid şi
de stat şi ai Ministerului
elaborat de Congresul al X-lea al partidului. 300 milioane lei.
Industria judeţului Hunedoara, ca angrenaj economisirea lemnului Transporturilor.
de bozâ In mecanismul economic naţional, In încheierea adunârii,
se plasează pregnant, din toate punctele de participanţii au adresat
vedere, pe coordonatele majore trasate de (Continuare In pag. a 2*a) înainte ca stilpii hidraulici să fie livraţi exploatărilor m inie­ de mina o telegramă Com i­
partid, opţiunile economice exprimate prin re, controlorul tehnic de calitate Ovidiu Bârbulescu iţi „spune" tetului Central al Par­
ultim ul cuvînt. Foto : V. ONOIU tidului Comunist Ro­
Extinderea şi perfecţionarea continuă a procedeelor de
mân, tovarăşului Nicolae
eitrocţie, in scopul creşterii eficienţei economice în uni­
Ceauşescu, prin care ex­
tăţile miniere din judeţul nostru, constituie o preocupare primă profundul ataşa­
l-am intilnit peste tot, de tn om, tuturor brigadierilor.
¡a Haţeg la N ăla fi,d e la To- _Şe poate vorbi de o perma­ P e ş a n ( i e c e l e d e c o n s t r u c ţ i i permanenţă o cadrelor de ingineri, tehnicieni şi munci* ment faţă de politica in ­
teşti la Densuş, de la Ctr- nentă competiţie Intre e ­ lori. Pe baza analizelor şi studiilor făcute $>au luat mă* ternă şi externă a p a rti­
neşti la Ostrov, de la Simeria chipe, Intre brigăzi. E parcă suri pentru îmbunătăţirea metodelor vechi de exploatare dului şi statului nostru,
Spre Uroi şi Chimindia. mai uşor lucrul clnd în angajam entul lucrătorilor
La Jel de entuziaşti, de preajma ta a poposit pancar­ şi extinderea celor bazate pe mijloace moderne care să portului Constanţa de a-şi
dornici să dea tot ce pot, să ta pe care scrie, sfl vadă toţi Pentru accelerarea ritmului de execuţie osigure creşterea productivităţii muncii în subteran şi re­ consacra întreaga putere
nu rămină în urmă. cei care trec pe acolo „ e- ducerea consumului de lemn de mină. de muncă înfloririi patriei
Cei care-i văd, fragezi, ne­ chipă fruntaşă pe brigadă“ Astfel, la exploatările miniere dîn cadrul Centralei căr­ noastre.
obosiţi, îi privesc cu nostal­ şi alături să filfiie, fn bătaia bunelui Petroşani, producţia extrasă in semestrul I prin Festivitatea s-o încheiat
gia anilor care s-au scurs de vintului steagul brigăzii. E se impune intensmcarea punerii cu un frumos program ar­
cină ei, cei peste care au o mindrie pentru care se folosirea pe scară largă a susţinerii metalice a abatajelor tistic, susţinut de form a­
a fost mai mare cu 25 la sută în comparaţie cu sarcinile ţiile D.N.M. „Navrom " -
Constanţa.
din planul de stal Prin utilizarea ormâturilor metalice,
Efigii tinereşti în cronica in valoare a rezervelor interne consumul de lemn de mină (a exploatările din Valea Jiu­
lui a fost mai mic cu 5 300 mc faţă dc prevederi.
ACŢIUNI PENTRU
Eforturi pentru reducerea consumului de lemn de mină
CERCETAREA FUNDULUI
muncii patriotice zentat in fata reprezentanţilor montaj In valoare de 7,8 m ili­ semestriale sînl bune. Ceea ce s-au depus şi la întreprinderea minieră Hunedoara, unde, MARII
Bilanţul semestrului I, pre­
oane lei. să predea In folosin­
in mod
trebuie insă reţinut
salariaţilor Truslului de con­ ţă 476 dc apartamente peste deosebii este ritm ul mediu lu­ prin înlocuirea susţinerilor din material lemnos cu toreret,
strucţii Deva, a constituit ba­ sarcinile de plan, să pună in nar de execuţie de numai^7.49 bolţari şi stilpi metalici s-au înregistrat numai la activi­ Grupul de scafandri
tatea de producţie economii de 1 186 mc lemn. Realizări
0 competiţie ciştigotă za unor ample dezbateri p r i­ )a sută in loc dc 8,33 la sută. importante in economisirea m aterialului lemnos au obţinut condus de Constantin
ce se
vind măsurile
impun
De altlel în primele 6 luni şan­
Scarlot,
şeful sectorului
pentru realizarea integrală a
sarcinilor anuale de plan şi adunările generale tierele trustului de construcţii şi minerii din Bana, care pînâ la linele lunii iunie au de cercetări subacvatice,
au realizai numai 47,62 la sulă
preqăiirea producţiei anului din planul anual, mult sub me­ redus consumul de lemn cu 500 mc. Pe ansamblul judeţu­ din cadrul Muzeului M a­
viitor. A tîl din darea de sea­ ALE SALARIAŢILOR dia înregistrată la nivelul ju ­ lui, s-au economisit in prima jum ătate a anului peste rinei Române, căruia i
nins de atunci mai bine de 20 luptă. Se luptă cu dirzenie mă prezentată de tovarăşul 4 000 mc de material lemnos. s-au alăturat, în timpul
de ani, au deschis primele fără teamă de arşiţa soare­ inq. Slelian Popescu. directo­ deţului- Este adevărat că pla­ lor liber, scafandrii de la
şantiere de muncă patriotică lui, de tăria pămlntului Lo- ru l truslului. c il fi din c u vln - nul anual a fost majorat in ______ ________________________________________________________________________________a D.N.M. „N avrom " au în­
lima iunie cu 22 milioane lei
Sint minări de fiii lor. tn peţile şi tlrnăcoapele muşcă 1111 participanţilor s-a desprins funcţiune alte 13 obiective pe­ şi 340 de . aparlamenle dar în treprins in vara acestui
alte condiţii lucrau ci atunci. însetate pămintul şi brigadie­ hărnicia, abnegaţia şi dăruirea ste prevederi, să reducă chel­ comparaţie cu potenţialul u ­ an interesante acţiuni
,.Simţeau greul’ cum Cşt a ­ rii privesc cu ochii înstelaţi cu care au lucrai colectivele tuielile de producţie cu G46 000 man şi tehnic de (are dispun pentru cercetarea fundu­
mintesc unii. Copiilor le-au de emoţie cum de sub mîini- de constructori de pe aproape lei. să economisească peste an­ şantierele rezultatele puteau li lui mării in zona Cazinou­
dat totul Să uite, prin feri­ le lor răsar trepte de în­ gajamentul luat 39 tone de o ­ mai bune. lui. Cu acest prilej au
cirea lor, um bra întunecată frăţire pentru lărgirea şose­ ţoale şantierele truslului. Ele ţel beton. 35 mc rberestea şi fast scoase la suprafaţă
Numeroşi vorbitori,
printre
a v re m u rilo r fără copilărie. lei, se amenajează acosta­ au reuşit să reali/e/e la finele ) 10 tone de ciment. «arc ing. Dumitru Turnă, d i­ ţigle de Kersones, amfore
Sint minări. Şi au de ce. mente, apar şanţuri de prim ului semeslru o producţie Desigur că aceste rezultate rectorul grupului de . şantiere de Rodos şi M illet, ancore
Copiii lor au trecut pe aceste scurgere a apei, ori sînt sti­ suplimentară de construcţii dacă se compară cu sarcinile Valea Jiului, Aurel Padureanu, şi lemn de corăbii, vestigii
şantiere cel mai greu exa­ vuite bordurile drumului directorul I.P S P Deva. lancu care, după aprecierile
men. Al vieţii. Al conştiin­ E tare pămintul ! Dar dîr- Todoroui. şeful serviciului o r­ specialiştilor, atestă că
ţei. Al muncii. Unii au luat zenia proaspeţilor brigadieri ganizarea muncii. Oclavian locul pe care este am pla­
primă dată tirnăcopul >n e şi mai tare. Lupta se da Lucrări de modernizare Tn staţiile C.F.R. sat actualul Cazinou nu
mină. Dar nu i-au s im ţit pentru fiecare metru de Bănoasa, preşedintele comite­ s-or fi aflat la ţărm, ci or
greutatea. H întărea dorinţa şosea, pentru fiecare led In staţiile C.F.R. ale Reqionale! de^ căi leratr* Deva tului dc sindical au fosI una­ fi fost situat în centrul
de a da cit mai mult ţării, peste normă. se execută o serie de lucrări de modernizare şl in lru- nimi in a aprecia că sarcinile Tomisului elenistic. In a-
de a arăta. în aceste zile, că Cei din seria a doua, elevi rauseţare, lucrări prevăzute In planul de acţiune Întoc­ semestrului II sint mult mai ceastâ zonă au fost film a­
grele decît cele din prima ju ­
nn moi sint copii. din Petroşani, şi Lupe ni. au mit in acest scop. mătate a anului. In perioada te, pe fundul mării, diguri
Organizaţia judeţeană realizat o producţie medie de Astfel, tn sta|U C F.R. Orăştic a lost introdus Ilu m i­
V.T.C. a deschis 18 şantiere 27 lei pe cap de brigadier, natul public, fapt ce va contribui la o mai bună deser­ care a mai rămas vor trebui ŞÎ antrepozite, case pră­
buşite, coloane de temple,
ale tineretului — tot atltea faţă de 25 Iei cit era norma. vire a publicului călător. predate I 727 de apartamente,
orizonturi deschise afirmării In prezent au începui lucrările de centralizare a cu 265 peste realizările primu- frinturî de străzi. Toate
entuziasmului tineresc. ILEANA LASCU staţiei C.F.R Bîrcea Mică. mentte să ducă ta scurtarea aceste descoperiri vin in
Pe şantierul reparaţiilor duratei de staţionare şt prelucrare a trenu rilo r ce In tr i A. MOLDOVAN sprijinul presupunerii că
de drumuri, condus de Aurel şl Ies pe porţile Hunedoarei. Aceste lucrări sini exe- Un nou tren cu lingouri fierbinţi o sosit la laminorul b u ­ această porte a anticului
Ţibea, activist al Comitetului, culale de către secţia C.T. 3, sub conducerea şehilul de rning 1 300. Aici oţelul va suferi metamorfoza proceselor de la ­ Tomis a fost înghiţită de
judeţean al IJ T.C., avîntul in (Continuare »» pag « sector, lng. Gheorqhe Truştă. minare câpâtind forme noi. Foto : N. GHENA apele mării în urma unei
muncă s-a transmis, din om (Continuare in pog.. c X-a) catastrofe.
S__________________________________
FLORI DIN MATERIAL
I PLASTIC
IM, VITEZE »[ LUCRU SPORITE IA SECERIŞ ! Creatorii de flori din
material plastic din G a­
laţi au prim it de curind
I comenzi pentru export in
R.F, a Germaniei, Polonia,
Dacă s-ar aprecia scurgerea operalorilor la muncă, acor- iulie a.t:.. nu începuse încă se- mic cu marc. ia strîngerea lără
tim pului calendaristic după dind lolodală o atenţie spori­ (pra lul griulu i de pe cele 113 pierderi a recoltei. R.P. Ungară şî în unele
sladiul în care se nllă elec* tă utilizării judicioase a com­ ha (1). lor la Sălaşu de Jos si La fel de inqrijorăloare esle ţări din Africa. Primul lot
tuarea lucrărilor agricole. în­ binelor, seceralul păîoaselor Cieoagiu a mai rămas de re- şi situaţia semnalată la C.A.P. de flori, circa 50 000 mar-
deosebi recoltatul griului, ar s-a terminat. Cu sprijinul sub­ collat producţia dc pe moi Sălaşu de Jos, unde pînă a­ gcrele, Irarda firi, crengi
trebui să ne găsim undeva pe stanţial prim it din parlea me- mult de 100 ha şi respectiv 179 cum consiliul de conducere de măr, garoafe au si
la m ijlocul lunii iulie şi nu la < an i/alorîlor Viorel Jurca, A - ha. (preşedinte Andrei Stan) nu a fost exoediate. In prezent
începutul lui august. In condiţi­ xenle Neqrilă, N. Nojoqan. Este loarle adevărat că la schiţai nici un qesl mai ener­ se studiază şi unele teme
ile cînd cooperativele agricoli’ Corne! şi Ion llcdea. coope­ C’.A.P. Ocolişu M ic s-a ron- gic in privinţa -m obili/diii co­ maî îndrăzneţe în materie :
mai au de sereral qrîul 'de p ' ratorii din Boz şi Brănişra au Ira d a l recoltarea unei bune operatorilor la recoHal.ul g riu ­ feriga în o ş u le ţ de îm ­
mai mult de 6 000 ba. ceea (•■ încheiat recoltatul păîoaselor. părli din producţie cu ajuto­ lui. Ca urmare, cinrl secerişul pletituri pentru ornamen­
reprezintă pesle 40 de procen­ Tovarăşul Alexandru Olani, rul combinelor, dar dacă aces­ putea să se apropie dc sliişil, tarea holurilor şi în ge­
te din suprafaţa planific a! n. preşedintele Consiliului popu­ tea inljr/.ie $3< sosească, fiind realizările la recoltat nu d r- neral a locurilor mai puţin
este cit se poate de evide.nl lar comunal Urănişca. nc-a in ­ dirijate la alte unităţi, nu în­ Pcjşcau nici 50 dc procenle. însorite ale înterioareloi
faptul că in majoritatea unită­ format că în cursul zilei de Nu s-a adus nici un argument
ţilo r sc scmnalea7.ă serioase azi eforturile sînt concéntrale seamnă să se aştepte cu m u m ­ care să convingă că nu mai şi feriga aplicată, diverse
deficiente privind folosirea n i la Iransportul snopilor la arii. ie in sin intrarea în lanuri a ştiu cooperatorii să lină coa­ flori de podoabă, aplice
randament maxim a timpului la eliberarea terenului şi efec­ m ijloacelor mecanizate. Orice sele şi sccerîlc in mină. O cu fructe şi coşuleţe cu
favorabil, a forţelor şi m ijlo a ­ tuarea arăturilor. motive ar invoca preşedintele asemenea situalic nu apare dc
celor existente, rcali/indu-so Plinire cooperativele agrico­ unităţii. Nislor Rujoi. pentru a loc roză nici pentru consiliile fructe şi alte ornamente
vile/.c zilnice cu mult sub po­ le in care recoltalul păîoaselor ..juslilica" inlirzierca începe­ populare comunale care aşa de acest gen sugerate de
sibilităţi. (să nu mai vorbim dc celelal­ rii recoltatului pe scama ne- cum arală laptele, deocamdată comerţul intern şi de une­
In cooperativele agricole un­ te lucrări din fluxul secerişu­ icspeelăni contractului dc că­ s-au m ulţum it să consemneze le firme străine interesa­
de consiliile de conducere şi lui) sc desfăşoară în ritm de tre l-M.A. Orăşlie, acestea nu te,
cadrele tehnice s-au preocupai melc se siUica/ă şi cele din pot scuti cu nimic de răspun­
cu grijă şi răspundere de o r­ O col¡$11 Mic. Sălaşu dc Jos şi dere conducerea cooperativei,
ganizarea temeinică a muncii, Cicnaqiu In prima unitate a- care are datoria să Iacă totul, (Continuoie in pag. a X*o|
de mobilizarea susţinută a co- minlilâ. pînă la dota de 31 să mobilizeze cooperatorii, cu l _______________________________