Page 50 - Drumul_socialismului_1970_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI ^ Nr. 4854 $ SIMBATA 15 AUGUST 1970

i Cronica filmului
i

calitate !

Satisfacerea ce rin ţe lo r cres- şl Intr-un tim p mal scurt, fn tu ro r sa la ria ţilo r pentru înde­
clnde ale siderurgiei cu m ate­ ate lie rul mecanic a fost con­ p lin ire a ritm ică a in d ica to rilo r
ria le refractare de calitate su­ struită o foarfecă de tăiat plasă de plan se m anifestă încă une­
perioara con stituie ob ie ctivul de sîrmă. Iar pentru produce­ le deficiente, îndeosebi ln ceea
princip al al a c tiv ită ţi Fabricii rea cărăm izilor refractare prîn ce priveşte calitatea. Bunăoară,
de produse refractare Baru. presare semluseată au fost per­ In p rim u l semestru al acestui
— Deşi modest ca num ăr şl fecţionate presele cu fricţiu n e an s-au rebutat 151 tone că­ Pellculale genului p o liţii! la iâ . (n o deveni stdpîno lum ii. Co o p ri­
pondere în Industria jude ţu lui, de 120 tone. răm izi refractare ş| ||,8 tone ultim o vreme, impresia cA produ- ma măsură In acest sons fjl găseş­
co le ctivu l nostru a înregistrat — O preocupare deosebită plăci term olzolante ceea ce în­ câ lo rll încep sâ medUezo osupra te o tllulo tu ra core sund superb in
an de an im portante sucese în atît a conducerii în tre p rin d e rii seamnă pierderi în valoare de (opiului cort' câ publicul occeptâ Itoliand : Jcnobell, la roglna de!
din ce in ce mol greu produsul de
mondo. De olcl )l plnă lo cadrele
muncă — ne relata tovarăşul cit şi a în tre g u lu i colectiv de 208 000 lei. R ebuturile se da- to rlo, stondordul InvoHobll ţl ane­ (m ole. creatura fatala face tot po­
NVicolae Becheru, contabilul şef salariaţi — aşa după cum arăta toresc depăşirii ca p a c ită ţi n o r­ mic, orlenllndu-se câ lie ceva mol sibilul spre a II In inâlflm oa titu ­
la tu rii. Trlumtul, pinâ in urma, ¡1
al u n ită ţii. O dovadă grăitoare tovarăşul Nieolae Băltăreţu, male de încărcare a cam erelor subslonţiol, reprezentat cu ciieva revine tot Iul Argomon. cel super-
decenii in' urmâ de un super-deiec-
in acest sens stnt rea liză rile tehnician principal la con tro lu l de ardere ceea ce duce la a- liv, ca M r. M oto, C harlle Chon, in d io b o lic }l etc. |l respiram uşuraţi,
frumoase obţinute pe 7 luni şl, tehnic de calitate — o consti­ p a rllia deform ărilor, crăpătu­ film e ca ..Fontoma operei*, cu oc- fiindcă in ultim a clipa destinul u-
co
Inegolobilul
flo ri*
m a nită tll este salvol. g ra tie excep­
torl
K arloll,
in mod deosebit, îndeplinirea tuie îm bunătăţirea c a lită ţii că­ rilo r. ş tirb ltu rllo r, precum şi de plldâ De olcl nu rezultâ, bine­ ţio n a le i co n d iţii fizice o Iul Roger
în aceste zile a plan ulu i c in ­ ră m izilo r refractare folosite la so rtă rii rudim entare a argilelor. înţeles, câ de-ocum film ul de o- Browne, protagonistul film ului.
cinal, succese pe care cel 200 căpluşlrea oalelor de turnare C om itetul de direcţie, orga­ venturl vo concura cu jonse egala In cadrul lin iilo r aenerole mal sus
schiţate se pelrec foorte multe. Re­
de salariaţi ai noştri le in- şi a p lă cilo r term oizolante pen­ nizaţia de bază şl com itetul cinem atograful de artâ, dor un lu­ gizorul Terence Hathaway pare Ine-
cru c sigur : începe sâ o p u n i era
chină m ăreţei sărbători de la tru llngo tlerc, u tiliza te în oţe- sindical, cun osrlnd potenţialul I viole n ţe i pe ecran, coo o jcen o rl- p u iio b il în idei. De pilda, A rgo­
23 August. lă rif. Aceasta se reflectă In fabricii, ba/lndu-se pe realiză­ Hor bazate In exclusivitate pe de­ mon I! depotedeoiA de orrrA pe od--
m onstraţii de catch jl. eventual, pe
vorsorul său cu o simpla fulgero-
Intr-adevăr, la finele celor 7 creşterea d u ra b ilită ţii cărăm izi­ rile anterioare şl pe rezervele cltava decolleur! mal mult decll in- ro o p riv irii, cu oceeasl privire o-
lu n i de rodnică activitate, la lor pentru oalele de turnare existente pot asigura, conco­ drâznete. Investigarea In s p ira ţi a preţte o colastrofâ de Iren. obţine
Baru s-au obţinut rezultate ale o te lu lu i cu 5,6 la sută fată m itent cu îndeplinirea înainte lim ite lor oferite de gen, reim câu- in v iio ţll la o recepţie jl o jo mol
noreo fanteziei înnobilate de gust
departe.
m e rito rii. D epăşirile de plan de p rim u l semestru al anului de termen a pre ved erilor de trebuie salutotâ ca un suflu nou jl In fine, toolo acestea slnt facuto
sînt de o rd in ul a 4 la sută -la trecut. In acest an s-a lă rg it plan pe acest an şî pregăllrea neeoiar. care e illeazâ din cinem a­ cu un rom arcabll simt al suspen-
producţia globală. 4,1 la sută structura producţiei de plăci tem einică pentru realizarea sar­ tografe stupidltoteo concentrata. so-ulut. antrenant, m aliţios, sursa
fiind
prim ordiala a amuzomentuUil
Varo clnem ologroflcâ '70 a oforlt
la producţia m arfă şt 2,4 la term olzolante, treclndu-se la c in ilo r sporite din anul urm ă­ clteva film e ln acest sens )1 unul — jl acesl lucru nu e puţin I — re­
sulă la producţia m arfă vln - fabricarea unor noi tip u ri Ri­ tor, şl o calitate pe deplin co­ esie. cu siguranţa. ..Argomon iu- cunoaşterea detaşată o lim itelor ge­
dută şi încasată. Planul fizic dicarea ca lită ţii producţiei a respunzătoare a refracta re lo r p erd io bo licu l". Titlul emonA un vag nului. care se poate face necesar,
persifla)
care continuo,
aer de
a fost de asemenea depăşit cu dus 1« reducerea re b u tu rilo r, destul de consecvent, In tot film ul. dacă e fid el, ina in le de toote, foţA
340 tone la cărăm izi refractare Astfel, tn trim e stru l II s-a în ­ destinate siderurgiei. Aspect de muncâ din secţia freză a Uzinei de reparaţii utilaj minier Petroşani, Aetluneo peliculei se p o la rlie a - de sine însusi.
şi 71 tone la plăci term olzolan- registrat un procent de rebi> Foto : N. MOLDOVAN td fn |urul unei femei fdtole, care
te. tu ri de 1.91 la sută faţă de 2,72 R. SONOC e cn lm cia de a m biţia grozava de AL. COVACI
— La rezultatele consemna­ lo sută ctt e fost In prim ul tr i­
te — ne-a spus tovarăşa M a ri­ mestru al anului.
na M ichels, in g in e r cu p ro ­ Pentru îm bunătăţirea ş! 1n O rganizaţii loz com erciale le
ducţia — au co n trib u it ş( mâ- continuare a ca lită ţii re fra cta ­ re v in «arctnl deosebite în p ri­
surlJe tehntco-organlzatortce relor se acţionează pentru fo­ vin ţa so lu ţio n ă rii cu compe­
care s-au în fă p tu it In această losirea m a te riilo r prim e tn tenta şl operat-lvltate a sesiză­
perioadă. O Im portantă deo­ procesul tehnologic conform rilo r şl pro p u n e rilo r venite de
sebită pentru Îm bunătăţirea re ţete lor de fabricaţie şl s-a 9a publicul cum părător. A stfe l
flu x u lu i tehnologic al produc­ cerut C entralei Industriale Hu* de în d a to riri se înscriu p rin tre
ţie i a avut-o Înlo cuirea unor nedoara înzestrarea cu apara­ a trib u ţiile principale, de prim
In această vară, Ministerul Agriculturi! |l Silviculturii a
u tila je vechi cu altele de cepa- te de măsură Şt con tro l pentru întreprins o largâ acţiune de combotere a dăunătorilor ordin, ale acestor organe. Ele
d ta te mare şl perfecţionate. conducerea procesului de arde­ la cereale. Acţiunea o cuprins pe toţi piloţii aviaţiei utili- au o b llg a ţa ca, ori de cîte ori
li se adresează cum părătorii,
Astfel, pentru asigurarea arm ă­ re, în tărire a co n tro lu lu i ca lita ­ tore, precum şl pe cel al aviaţiei sanitare. Printre aceştia să analizeze cuj sim ţ de răspun­
tu rilo r necesare la confecţio­ tiv pe în tre g u l flu x. ou fost mobilizaţi şl doi piloţi al Aviaţiei sanitare din De­ dere problem ele ridicate, să În­ călcărl ele. troşanl ş| Hunedoara, O.C.L. sancţiune In urm a celor 84. 53
va. Gheorghe Suba o fost trimis sâ lucreze In zonele Fe­
A lim entara ş| T.A.P.L. H une­
La un recent control efectuat
narea plăcilor term olzolante, cu Deşi rezultatele bune o b ţin u ­ treprindă măsuri pentru Justa şi respectiv 43 de sesizări.
teşti şi Borcea, pe suprafeţele întinse ale întreprinderilor lo r rezolvare, să in te rvin ă e- de Inspectoratul com ercial de doara, cooperativa de consum Desigur, organele de control
un număF redus de m un citori te aloi relevă preocuparea tu- agricole de stat şl cooperativelor ogrlcole de producţie stat în 16 o rg a n iz a ţi com ercia­ O răştie şi altele. au aplicat sancţiunile cuve nile
nerglc pentru lichidarea orică­
din comunele Ştefan cel Mare. Grădiştea şl Vlâdenl. In­ ro r practici care lezează in te ­ le s-a p u iu ţ constata că d ia lo ­ Unele conduceri şi organiza­ celor care au m anifestat in ­
tr-o lună, cit a luorat, Gheorghe Suba a tratat 6 000 de resele. dre p tu rile legale ale gul din tre ce| doi parteneri ţii comerciale, m ulţi şefi de dolenţa şi nepăsare faţă ue
hectare de grîu cu peste 24 000 kilograme de substanţe. cetăţenilor. este p u rta i mai m ult de unul u n ită ţi nu m anifestă preocupare felu l de rezolvare a sugestiilor,
In aceostâ perîoodâ, a efectuat 120 ore de zbor, însumînd In tre organ izaţiile com ercia­ singur :.pub!lcul cum părălor. A ­ şi interes în a finaliza sesizări­ sesizărilor, p ro pu nerilo r si
Metodă eficientă de recuperare peste 500 de decolări şl aterizări. le, pe de o parte şl cum pără­ ceasta deoarece unele condu­ le oam enilor. Ne referim la re c la m a ţilo r. Dar aceasta nu
înainte de o trece la această muncă, piloţii staţiilor tori, pe de altă parte, s-a sta­ ceri ale o rg a n iz a ţilo r com er­ obligaţia pe care o au de a înseamnă o s o lu ţe de v iilo r
Avîoson au făcut o pregătire specială pentru condiţii de to rn icit un dialog permanent, ciale nu acordă atenţie spuse­ răspunde celor care sesizează, a problem ei. Aşa cum sub­
zbor la mică înălţime. Pilotul Suba a trecut cu bine otit o legătură reciprocă ce se rea­ lo r cum părătorilor, nu iau* in la adresa indicată de ei. Un liniază docum entele de partid,
a cocsului mărunt examenele cursului de pregătire, cît şl cele ole muncii lizează prin caietele de sesizări seamă şi nu rezolvă operativ aspect n e g lija t este şi cel al in s tru e ţu n ile organiza­
efective la combaterea dăunătorilor. Pentru oceasto, re­ ş! sugestii, aflate în flecare propunerile, sesizările, recla- ţn e riî evidenţei sesizărilor fă­ ţiilo r com erciale, şe lllo r de
cent, pe adresa pilotului o sosit o scrisoare prin care M i­ unitate de desfacere, la dispo­ m a ţile populaţiei cum părătoa­ cute de cum părători. Din 53 de u n ilă ţ le revine o mare o b li­
1 000 şl 1 300 mm Ia C. S. nisterul Agriculturii şl Silviculturii aduce calde mulţumiri ziţia p u b licu lu i cum părător. Se­ re. sesizări prim ite într-o perioadă gaţie de a se ocupa a i sim l de
Recent, la la m ino rul de de tîmp, O.C.L. A lim entara răspundere de rezolvarea pro­
Hunedoara se poate econo­ şl felicitări pilotului pentru contribuţia adusă lo obţinerea sizările, sugestiile şl propune­ Am găsit nenum ărate urvllăti
800 mm al C.S.H. s-a a p li­ mist o cantitate apreciabilă rile înscrise tn aceste calele com erciale care n-au fost nici Hunedoara nu înregistrase de- blem elor rid ica te de publicul
unor recolte bune de cereale In cimpla Bărăganului.
cat n i succes o nouă solu­ de cocs m ărunt. constituie surse preţioase de cel puţin dotate cu caiete de cît 16, iar la T.A.P.L. H une­ cum părător, de a în treţin e viu
cunoaştere a unor re a lită ţi. In­ sugestii $i sesizări, lipseau a fi­ doara, 20 de sesizări nu erau şi neallcrat acest dialog cu
ţie pentru recuperarea coc­
dici de Inform are ş| luare a şele cu num erele de telefon de loc înregistrate ci „tră ia u “ oam enii, ale cărui urm ări în
sului din rinele cuptoarelor unor In iţia tive . Pentru cS, ade­ ale con ducerilor şi- inspectora­ aruncale prin serlare. La se­
adinei. După cum ne rela­ seori. dincolo de necazul unul tulu i com ercial de stat, prin sizările repetate din aceeaşi îm bunătăţirea a c tiv ită ţi co­
tează tovarăşul D u m itru om relatat în tr-o sesizare, d in ­ interm ediul cărora cum părăto­ unitate, toate vizînd servirea m erciale, în ansamblu, au fost
Stroe. m atslni principal, colo de o problem ă personală rii să poala transm ite direct necorespunzătoare, O.C.L. A li­ ve rifica te de atîtea ori în prac­
apare stilu l de muncă defectuos sesizările şi propunerile lor. mentara Deva nu a răspuns în tică.
prin aplicarea noii metode
din tr-o unitate com ercială, se Aşa stau lu c ru rile la O.C.L. nici un fel, T.A.P.L. Hunedoara
se poate recupera în tr-o zl fac propuneri de mere actuali­ Com erţ m ixt şi C.L.F. rtrad, şi Petroşani. O.C.L. A lim entara ION DUŢA
de funcţionare în plin a tate, se com unică nereguli. în- O.C.L. Produse in dustriale Pe- Hunedoara nu- au aplicat nici o Inspector comercial de stat
cuptoarelor o cantitate de
600 kq cocs m ărunt. A slte l,
se vo r econom isi anual c ir­ supune o mai mare preocupare am partea
ca 1000 tone cocs m ărunt, Noi sortimente j
ceea ce reprezintă reduce­
rea cu 30 Ia sută a consu­ consiliilor populare comunale de produse lactatej
m ului la acesl preţios com ­
bustibil In procesul de în ­ O preocupare deosebită a \
treţinere la cald a cuptoa­ înd eplinirea sa rcin ilo r de ale c o n s iliilo r populare com u­ tlie de carne de porc. pasăre, co le ctivu lu i de muncă de )a j
relor. plan p riv in d con tra ctările si nale. A nalizînd cum se prezin­ ovine, ouă şi lapte ach iziţio­ Fabrica de Industrializare a j
ach iziţiile la animale şi produ­ tă această s itu a ţe în com unele nate pînă oaim sînt departe laptelui din Slmeria o con- |
Prin extinderea acestei
se anim aliere, păsări şi ouă Zam şi Geoaqiu constatăm câ de cifrele de plan. stitu le in acesl an Introdu- I
melode şl Ia cuptoarele a- cerea tn fa b rlca ţe şl desfa­
trebuie să stea permanent în rea liză rile nu se rid ică la n i­ Com itetele executive ale con­
d ln ti de la blum ln qn rlle ve lu l p o sib ilită ţilo r. Am îndouă cerea pe piaţă de noi s o rti­
atenţia com itetelor executive s iliilo r populare comunale,
com unele sînt u n ilă ţ adm inis­ p u rlînd răspunderea pentru mente de calitate, solicitate
tra tive m ari. care dispun de realizarea plan ulu i de contrac­ de cum părători.
co n d iţii pentru îndeplinirea Şi tări şi a c h iz iţi, au datoria să Un exemplu elocvent al a-
depăşirea planului la contrac­ ia măsuri corespunzătoare şi ceslel preocupări este pro­
tări şi a e b iz iţi. Comuna Zam ducerea de lnqhe(iilă la pa­
să acţioneze fără In lîrzie re
are 13 sate, iar Geoaqiu II sa­ pentru ca în perioada care a hare confecţionate din ma­
te. Cu toate acestea, re a liză ri­ mal rămas pînă la s firş ilu l a­ se plastice de 130 gr $1 75
le sînt departe de p o sib ilită ţi. nului să se realizeze inleqral gr. Se fabrică sortim ente de
La Geoaqiu, de exem plu, din sarcinile de plan. îndeplinirea îngheţată cu glazură de cio ­
1 H 4 capete animale p la n iîi- acestor sarcini nu trebuie lăsa­ colată. cu lăm île. portocale, j
cale a li contractate s-au rea­ tă numai In seama a ch izito ri­ zahăr ars, rom. astiel In cit j
lizat numai R6G capele. Planul lor şi sa la ria ţilo r cooperaţiei în prezent se o b ţn 15 sor- |
a fost depăşit Ia bovine adulte, de consum, fn această m unră tim ento. Aceasta a fă n it ca
iar la tineret bovin din 520 trebuie antrenaţi to|i s a la ria ţi desfacerea zilnică de înghe­
capete s-au contractai 466. c o n s iliilo r populare şl depu­ ţată să crească de la 1-1.5
M a ri răm înerl tn urmă se în ­ taţii. organizaţiile de masă st tone pe zl cit s-a înregistrat
registrează la porcine, ovine şi obşteşti pentru a desfăşura o în anul trocul >a circa 3-3.5
lapte de vacă. Comuna Zam a muncă perm anentă de lă m u ri­ tone pe zl în acest an.
realizat pla n u l la tine ret bo­ re şi convingere a cetăţenilor De asemenea, cu începere
vin, evlnd încheiate contracte asupra avantajelor şi stim ulen­ de la I Iulie s-au Introdus Pentru lucrătorii m agaziilor şi depozitelor care nu ştiu cum sâ aranjeze şî sâ gospodâ-
pemiru 482 capete. fa(ă' de 480
telor pe care le acordă statul fn ia b rlc a ţe Iaurt exlra la reascâ mărfurile, piesele, produsele pe care le au in grijă şî păstrare venim cu această „m o­
plan. S ituaţia se prezintă sa­ tu tu ro r con tra ctanţilor, despre borcane de 200 q cu 4 la su- . stră“ de la depozitul întreprinderii teritoriale de aprovizionare Deva, din str. Lenîn.
tisfăcător şl în ce priveşte Îndatorirea lor de a con tribu i lă grăsime, sm inlînă de con- \ Priviţi aceste ţevi din prim plan, lăzile, butoaiele etc. din al doilea. Observaţi alinierea
con tra ctările la porcine şi l i ­ la mal buna aprovizionare a sum cu 30 la sută grăsime, j lor perfectă, stivuirea ireproşabilă, totul făcut printr-o grijă deosebită, permanentă pentru buna
nă. dar se stă rău la bovine a­ precum sl lapte de consum ■
Pe drumul de fier care leagă mina de termocentrala Po- dulte, ovine şl lapte de vacă. populaţiei cu produse agToali- depozitare şî păstrare a fondului de marfă I
roşeni se transportă adevăraţi munţi de cărbune care constituie In am îndouă comunele, re a li­ m entare Şl a induslrîel cu ma­ cu 3 |a sută grăsime faţă dc j A spus cineva ceva? C um ? Am greşit explicaţia Ia fotografie? Nu, n-om greşit nimic.
hrana cazonelor de (a termocentrală. 2 Ia sulă cît are cel oblş- ■ Aparatul de fotografiat redă realitatea. Aeesta-i singurul său defect I Celelalte aparţin in
zările Ia a c h lz iţl p rin un ită ţile te rii prim e.
Foto : N. GHENA cooperaţiei de consum slnt cu nult. I exclusivitate conducerii numitei întreprinderi.
to tu l nesatlsfăcătoare. C a nlltă - N. BADIU
este necesor să Insistam nu a- se mal consideră câ programul sitateo desfăşurării permanente — odevârat, puţini Io număr - celor ce s-ou dăruit cu toată in i­ coloanele acestora mal multe tului Judeţean ol U.T.C., celor­
supro formelor de manîfestore a de conferinţe - nu o dată reoli- o procesului cultural-educativ. care rămîn în afara acestui vost ma pe acest front, expllcînd pe nume de Ingineri, medici, profe­ lalte organizaţii de masă şi ob­
acestui proces — ele fiind, de zote la un nivel puţin convingă­ Dacă avem în judeţ cămine cul­ proces cultural-educativ, se larg maselor sarcinile mari Im­ sori şl alţi intelectuali hunedo- şteşti, conducătorilor de între­
altfel, cunoscute şl supuse unei tor - or reuşi să acopere aceas­ turale şl cluburi cu o activitate eschivează, cu un întreg arsenal puse de dezvoltarea contempo­ reni, să inttlnlm mol des şl tn prinderi şl Instituţii, core trebuie
continue îm bunătăţiri şi diversi­ tă sferă, restul activităţilor men- constantă şl diversifîcotă, con­ de motivări, de la nobila înda­ rană a societăţii noastre, nece­ mai multe ziare, reviste, relatări sâ dea dovadă de mal multă
duirea noastră, în lumeo spiri­ ficări — cl asupro cîtorva Unii ţinlndu-se la un nivel mediocru, duse cu pricepere de către co­ torire cetăţeneoscă de propaga­ sitatea revoluţionarii In conti­ privind activitatea osocioţlilor iniţiativă în mobilizarea tuturor
tuală care nu seomânâ nici pe Indicatoare, menlie să confere fără odresă, răspunzînd vag door mitetele de partid, există şi un i­ tori al ştiinţei şi culturii, de edu- nuare a conştiinţei maselor, în profesionale pe core le dorim mal intelectualilor la vioţo culturală
departe cu cea descrisă de este- activităţii noastre culturol-educo- unor criterii de divertisment. Nu tăţi culturale în core activităţile cotorl pe tărîmul dezvoltării per­ raport cu morile cerinţe mereu pline de iniţiative, focore perma­ o oraşelor şi satelor noastre.
tîcionul Lewis Munford — „o tive o finalitate sporită. în con­ este cazul să demonstram oic» cultural-educative se desfăşoară sonalităţii constructorilor socia­ crescînde alo prefacerii noastre nente de râspindlre a noului, de Este de la sire înţeles că forţa
lume în care totul este pus cu cordanţă cu cerinţele actuale, necesltateo permanenţei educa­ cu întreruperi şi se manifesta lismului. Deseori oceşti intelec­ economlco-sociale, trebuie să generalizare a ceea ce este de mobilizore a intelectualilor Io
capul în Jos, o lume jn care ma­ încă din fazo de început a ac­ ţiei politice, cl door să reamin­ tendinţe de delăsare. Comitetele tuali - cadre didactice, medic!. încetăţenim la fiecare din Inte­ înaintat, de dinamizare a tutu­ o activitate bogată va fl sporită,
şinile creează altele osemână- tivităţilor culturol-educatlve, tre­ tim realitateo că sfera conştîîn- de partid de aloi, colectivele de Ingineri, economişti etc. - core lectualii noştri conştiinţa omului ror talentelor, a tuturor capaci­ *n primul rînd, in funcţie de
toore cu ele, îar omul este buie avut in vedere câ procesul tăţilor, o tuturor forţelor Intelec­ exemplul personal ce-l vor oferi
transformat în sclov şi in robot, culturii de masă presupune o tuale. Nu este pentru nimeni un intelectualii comunişti, conducă­
n lume în core stăpine sînt anumită organizare şi finalizare, «ecret că volumul şl nivelul se­ torii de întreprinderi şi instituţii,
obiectele, ior demnitatea uma­ că el se desfăşoară în totollto- lectiv ol octivltăţii fiecărei orga­ care trebuie să se afle în per­
nă este călcată in picioare, o teo so sub semnul unul înălţă­ nizaţii, ol fiecărei asociaţii de­ manenţă în primul rînd al celor
lume core şî-o pierdut valorile tor ideal şl se adresează mase­ termină în fata organelor de chemaţi sâ desfăşoare octivitote
şl ţelurile istorice”. Şi nici cu lor core făuresc, fn mod con­ partid şi de stat prestigiul aces­ cultural-educotivă de masă.
lumea în care apar asemenea ştient, proprio lor Istorie, Iar I­ tora. Ce prestigiu pot oveo Insă Fiecare intelectual al judeţu­
meditaţii co cea a Iul Antoine deile socialismului ştiinţific au unele asociaţii profesionale ale lui nostru ara dotorio de o se
De Saint-Exupery : .M ă simt devenit Idealul lor educativ, Te­ intelectualilor, care luni la rînd integra efectiv în procesul fău ri­
trist privind lo generaţia meo g o li­ nu desfăşoară decit o activitate rii personalităţii socialiste a po­
lul suprem ol societăţii noastre
tă de orice substanţă ome­ - construirea societăţii socialiste sporadică şi fără vreo afirmore porului roman, conştient de sine
nească". m ultilateral dezvoltate, făurirea ţei politice este ea însăşi într-un conducere ole aşezămintelor nu participă efectiv la procesul de cultura. Avem mll de codre lo nivelul posibilităţilor. Pentru şl de ţelurile sale.
Lumea noastră vie priveşte comunismului - trebuie să con­ proces dialectic de dezvoltore, culturale nu antrenează cu culturalizării maselor sînt cel didoctice care-şi rezolvă cu judeţul nostru, care găzduieşte Este un vost şl generos eimp
problema culturii co un puternic suficientă convingere Intelec­ *are pun mal presus de marile succes sarcinile încredlnţote lo o Industrie complexă, activitatea de octivitote, în core contribuţia
stituie firul roşu care sa conducă căruia trebuie să-l răspundem,
factor de progres social, o com­ ansomblul acţiunilor cultural- de fiecare dată şi în fiecare tualii la activităţile culturol- îndatoriri civice ce le revin mă­ catedră. Dor dorim să-l vedem desfăşurată de către ingineri şl intelectualităţii hunedorene tre­
ponenta esenţiolă a v ie ţi spiri­ cducnţve, să dezvolte entuzios- etapă succesiva, cu un arsenal educatlve, acestea fiind lâsote runte preocupări de natură per­ Io fel pe toţi şî pe meterezele tehnicieni pe această linie tre­ buie să se ridice la înălţimea
tuale a generaţiei de ctitori oi adecvat şl convingător de m ij­ pe seama unor grupuri entu­ sonală, uneori chiar şi profesio­ frontului cultural, în postura de buie să concorde In mod firesc succeselor măreţe cu core se
mul luptător şl creator ol între­
«-ociolismului, o tinerel generaţi loace de influenţare tn masă. In ziaste - dar cu posibilităţi lim i­ nala. oameni core cercetează şl sînt cu cea desfăşurată în producţie. mindreşte vîoţa economică şî
gului popor.
aflată în efervescentul proces de Activitatea permanentă In do­ aceeaşi măsură revin muncii po­ tate - de ortlşti amatori. Faţă de osemeneo stări de lu­ entuziaşti popularizatori al ştiin­ Chior şi activitatea pe speciali­ socială a judeţului.
formare 51 o tuturor generaţiilor meniu! educaţiei politice o ma­ litice de masă, culturii, im por­ In legătură cu participorea cruri, organizaţiile de partid, ţei, inimoşi animatori culturali. tăţi a cadrelor didactice poate Pentru oamenii de cultura şî
viitoare, co o condiţie esenţiolă tante sarcini în domeniul răspin- potenţloîulul Intelectual al Jude­ Inginerii, medicii, juriştii, arhi­ şl trebuie să se ridice la în ă lţi­ arta, pentru întreogo noastră
selor constituie o trăsătură de­ de masă şi obşteşti trebuie să
a înfăptuirii morilor idealuri ole finitorie o culturii de mosâ. In dirii cunoştinţelor cultural-ştiin- ţului Io susţinereo activităţilor desfăşoare o Intensă activitate tecţii, cod rele medii de specio- mea chemărilor şt o posibilită­ intelectualitate este o onoare
poporului. întregul nostru sistem general. în unităţile culturale ţifice în rîndul maselor largi o culturale de masă, merită să fie educativă, prin core să se focă •itote obţin rezultate bune lo ţilor reale pe core acestea le ou.
culturol-cducotiv alcătuieşte un publicului, pe o orie largă, de subliniat faptul câ dispunem de locul de muncâ. Dor dincolo de Comitetele municipale, orăşe­ deosebită sa răspundă prin fapte
ale iudetului nostru, ocest dezi- înţeles că o participa *o cultu­
proces unitor şt dinamic de d i­ derot sta 'a baza ocţiunîlor or- ¡a explicarea m orilor descoperiri numeroşi şi neobosiţi activişti ralizarea maselor nu este o ce­ şantiere sau de porţile întreprin­ neşti şi comunale de partid tre­ chemării ce le-a fost adresată
fuzare în mose a ideilor socia­ nanîzate. Dar exista încă si une­ ştiinţifice pînă lo combaterea u­ culturali din rîndul intelectuali­ rinţă facultativă, cl o condiţie de derii, de cabinetele medicale buie să dea dovadă de mal de Io înalta tribună a Congre­
lismului, o valorilor etice şi este­ le cămine culturale si cluburi în nor reminiscenţe în conştiinţă, lor, care se î, ..criu ne linia con­ onoare o intelectualului, o în- «au de Judecătorii, în ce se con­ multă străduinţă şî perseverenţă sului al X-lea ol partidului, de
tice, o cunoştinţelor profesiona­ cârc educaţia politică a publicu­ acţiune în care atît Inginerul, tinuării tradiţiilor progresiste ale dotorire făurită prin tradiţiile cretizează octivitolea de cultură :n antrenarea întregului poten- o se integra organic şi statornic,
le. lui es»e privită izolat. duDă cri­ medicul, juristul cit şi profesorul intelectualităţii româneşti in ope­ înaintaşilor şi ridicată, astăzi, la a unora din aceşti intelectuali ? tío! intelectual la susţinerea ma­
Fste limpede, deci, rolul deo­ nivelul unui înalt imperativ con­ Este una din temerarele noastre nifestărilor cultural-educative. în­ cu toată fiinţa lor, in măreţul
terii de organizare moi comodă, sau învăţătorul pot aduce o ra de culturalizore o maselor,
sebit de Important şl complex temporan. dorinţe, co atunci cînd răsfoim datoriri similare revin în ocest destin al României noî, de o fi
şî nu co o "ondiţle fundamen­ contribuţie deplină, eficienta. răspunzînd cu promptitudine si numeroasele reviste de specia­ cronicari — făptuitori oi morilor
ce revine Intelectualităţii în pro- Folosind exemplul însufleţitor «en$ Comitetului ¡udelor» oen-
r.esul educaţiei m ultilaterale o tală o întregii a ctivită ţi. In une­ Un alt aspect osupra căruia însufleţire tuturor solicitărilor. ol ctitorilor culturii noastre, al litate, presa cotidiană şl oe- tru cultură şi artă, Consiliului valori spirituale ale societăţii
oamenilor muncii. Credem că le din aceste lăcaşuri culturale se cuvine să insistăm este nece- Dor mai există unii intelectuali riodică, sâ găsim in paginile şî judeţean al sindicatelor, Comîte- noastre contemporane.