Page 52 - Drumul_socialismului_1970_08

Miting consacrat celei de-a 25-a M O SC O VA 1 -

aniversări a eliberării Coreei Expoziţia „Grafica de Manifestări peste hotare
carte românească“

PH EN IAN 14 (Agerpres) — R P.D. Coreene, a lţi condură- M O S C O V A N — T rim i­ ATLAS
După cum anunţă agenţia te­ 1 ori de partid şi de stat, oa­ sul Agerpres, A. Toth, trans­ consacrate aniversării
legrafic» a H.P.D. Coreene, Ia meni ai m uncii, membri ai co r­ m ite • In cadrul schim buri­
Phenian a avui loc vin e ri un pului diplom atic. lo r directe d in lrc uniunile
m ilinq consacrat celei d e a La m iting au rostit cuvîn- a rtiş tilo r plastici din U.R.S.S. eliberării României
25-a aniversări a e libe rării
lă ri Pak Sen Cer şi K irill M a­ şi Republica Socialistă Româ­ O GLUMA PENTRU
Coreei. Au participai Kim Jr, zurov. membru al B iro ulu i Po­ nia, la muzeul Puşkln din
membru a] P re zid iu lu Com ite- M oscova s-a deschis vin eri BOBBY MOORE
litic al C C . al P.C.U.S.. prim - R. P. POLONA — Ministrul culturii şi oriei al R, P. Po­
'u lu i P o liiic, secretar al C C . vjceprcşedinle al C o nsiliu lui de expoziţia „G rafica de carie lone, Lucjan Motyko, a inaugurat la Varşovia o interesantâ
al P arlidului M uncii din Coreea, M in iş tri al U R S.S., conducă­ românească*'. Expoziţia cu­ expoziţie de artă decorativă românească. Prilejuită de ani­ Timp de 72 de ore fără
Pak Sen Cer membru al Pre­ prinde lu cră ri de Llqia M a- întrerupere, membri ai
torul deleqatici sovietice care versarea eliberării României, expoziţia prezintă peste 100
zid iu lu i C o m ilcluh i) P olitic al participă la fe stivită ţile p rile ­ coveb M arcel Chirnoaqă, de exponate — covoare, gravuri în metal şi sculpturi în Scotland Yard-ului au pâ*
C.C., al doilea vicepreşedinte ju ite de cea de-a 25-a aniver­ V a le riu M untcanu, M arcela lemn, ceramică şi sticlă, - care permit locuitorilor capita­ zit locuinţa celebrului fot­
Cordescu. Cela Brătescu şl
britanic
Bobby
balist
al C abinetului de M in iş tri al sare a e lib e ră rii Coreei. a lfi graficieni români. lei poloneze să cunoască o parte din tendinţele actuale Moore, pentru a evita o
ale artei grafice din România.
La vernisaj a fost prezent T. Petrescu, ambasadorul eventuală răpire. Bobby
Moore o primit o scrisoare
României în Polonia, Au participat, de asemenea, func­ in care este ameninţat că
Republica Populară Congo la a ţionari superiori din M.A.E. si Ministerul Culturii si Artei, soţia sa va fi răpită şi că
oameni de cultură, ziarişti, reprezentanţi ai Uniunii Artiş­
tilor plastici polonezi, Au fost de faţă şefi ai unor misiuni pentru răscumpărarea ei
diplomatice, membri ai corpului diplom atic acreditat la va trebui să depună suma
zecea aniversare a independenţei Varşovia. ★ de 10 000 lire sterline.
După trei zile de aştep­
ITALIA — In cadrul manifestărilor consacrate zilei de tare zadarnică, detecti­
23 August, in „Pavilionul N aţiunilor" al tirgului internaţio­ vii, care erau ascunşi
La 15 auqust se îm plinesc mică şi socială a na ţiun ii rr- economice conqoleze. El va nal de la Messina a fost amenajat un stand turistic ro­ pentru a-i prinde pe even­
zece ani de la proclamarea vine sectorului de stat. pla­ avea un marc ro l in fa c ilita ­ mânesc. la deschiderea tirgului, standul „Rom ânia" a fost tualii răpitori, au părăsit
independenţei R opublicii sai sub conducerea B iroului rea com erţului intern şi ex­ viritat de ministrul ¡talion al turismului şi spectacolelor, locuinţa lui Moore.
Populare Congo (Brazzaviile). pentru crearea, con tro lu l şi tern al tării. M atleo Matteotti. Se crede că scrisoarea
In aceaslă perioadu, lin ă ru l orientarea în tre p rin d e rilo r de Nu dcnarlc de calea ferată Cu acelaşi prilej, in sala de festivităţi a Bibliotecii a fost expediată de ci­
stat alrican a o b ţin u i succe­ stat (BCCO). Acest orqanism care leagă Conqo (B) de O ­ române din Roma a fost organizată o seara de filme ro­ neva care a vrut să facă
se im portante în dezvoltarea stabileşte şi planurile de p ro ­ ceanul A tla n tic la 45 km mâneşti. Au fost prezentate două filme documentare, pre­ o glumă.
sa economică in d ive rsifica ­ ducţie ale în tre p rin d e rilo r. nord-est de Poinle Noire. se cum şi film ul artistic „Valurile Dunării".
rea producţiei 5> in ridicarea P olitica guvernului conqo- află mica locali late H olle. u n ­ ★ CREŞTE NUMĂRUL
n ive lu lu i de trai al popu­ lez in dom eniul in d u stria liză ­ de a in tra t în funcţiune un AUSTRALIA - Cu prilejul apropiatei aniversări a e li­
laţiei. rii vizează reducerea discre­ mare complex m inier de ex­ berării României, Consulatul general român la Sydney ACTELOR CRIMINALE
Preşedintele C o nsiliu lui de pantei dintre reqiGnile n o rd i­ ploatare a polasiului. Zăcă­ a organizat o gală de filme. Au fost prezentate filmele IN S.U.A.
Stat şi şclul guvernului Re­ ce şi sudice, prin crearea de m intele de potasiu de aici „Excursie in nordul M oldovei", „N îcolae Grigorescu" şi
p u b licii Populare Congo, M a ­ noi obiective economice şi sînl considerate p rin tre cele „M oara cu noroc". Numărul actelor crim i­
rian N 'G ouabi, arată că anul prin dezvoltarea in fra stru ctu ­ mai bogate din lume. Ele au R. P. POLONA. Fabrica oe vagoane „Pafawag" din Vroclaw, nale a crescut in dece­
1970 constituie „an ul dezvol­ rii. R egiunile din nordul tă­ o concentraţie de 39 la su­ îşi sărbătoreşte aniversarea de „a rg in t". Producţia acestei fa ­ niul trecut in Statele U ni­
tă rii economice intensive a rii dispun de im portante po­ tă. şi apropierea lor de su­ brici acoperă o treime din totalul de vagoane produse in ţară, te cu 148 la sută, in timp
tă r ii“ . In vederea alinqern o- sib ilită ţi, in special in dome­ prafaţă face posibilă e xtra ­ aliţ vagoane pentru pasageri cît şi j entru mărfuri, platforme, ce populaţia {arii a cres­
ceslui obiectiv, in v e s tiţiile niile agricol şi forestier. gerea a 2 000 de tone pe zi V IIT » III SUI) precum şi locomotive electrice. cut cu numai 13 la sută,
do capilal in economia na­ Prin dezvoltarea căilor de Pe plan extern. Republica In foto ; Asamblarea unei locomotive electrice la fabrica se arată ¡n raportul anual
ţională s-au rid ica t in acest com unicaţie se prevede p u ­ Populară Conqo duce o p o li­ al Biroului Federal de In­
an la 1.5 m iliarde franci a* nerea în valoare a celor cin ci tică de pace şi colaborare cu „Pafaw ag". vestigaţii al S.U.A. (F.B.I.).
Iricani. fată de 700 m ilioane m ilioane de hectare de pă­ alte naţiuni Intre România Raportul care, potrivit
in 1969. duri din zona nordică a tă­ rare urm ăreşte cu sim patie Puternice atacuri ale forjelor unei precizări exprese,
O atentie deosebită a fost rii, care cuprind esenţe rare e fo rtu rile de dezvoltare eco­ nu consemnează decit cri­
acordată în u ltim ii ani indus­ Imahon, tec, abanos) deose­ nomică şi socială ale tin e re ­ patriotice Criza de guvern din Irlanda de nord mele comunicate F.B.I. >
tria liz ă rii tă rii. Im portantele bii de apreciate pe piaţa lor state africane şi Conqo de către organele do p o ­
rezerve mineralie.ro. cup rln - mondială. Lemnul rep rezin­ (B) s-au sta b ilit re la ţii de co­ i
7.înd zăcăminte de fier, cu­ tă. de altfel. 80 la sută din laborare prieteneşti, pe baza SAIG O N 14 (Agerpres). — drum ul naţional nr. 7, în a­ a fost deocamdată înlăturată liţie locole, relevă faptul
pru. zinc, aur, cositor şi po­ exp o rtu rile sta lu lu i conqolez. p rin c ip iilo r su ve ra n ită ţii şi In cea mai mare parte a propiere de fosta capitală că numai anul trecut, cînd
tasiu. au con stitu it obiectul D rum ul national Pointe independentei naţionale, oqa- V ietnam ului de sud co n ti­ im perială, Hue. De aseme­ s-a înregistrat o uşoară
a numeroase studii şi pros­ N oirc-O uesso (prin Brazza­ lită tii in drepturi, neameste­ nuă să fie semnalate lupte nea. baza de a rtile rie BELFAST 14 (Aqerprcs |. — reia M arca B ritanic va instau­ tendinţă de reducere a
pecţiuni dintre care unele ville). a cărui construcţie a cului în trebu rile interne şi deosebit de puternice între ..O 'R eilly'1 continuă să (ie P rim ejdia izb ucn irii unei crize ra un control direct asupra Ir ­ valului de crim inalitate,
au in lra t deja in faza ex­ început în anul 1969, este avantajului reciproc. forţele pa triotice şi trupele supusă, de şase zile. unor rlc quvern în Irlanda de nord landei dc noiri In cazul unor s-au înregistrat peste 5
ploa tă rii active. Locul p rin ­ considerai a fi o adevărată am ericano-saiqonezc. Cioc­ puternice atacuri ale fo rţe ­ a fost dencamdală inlă-lurală. ¡îm prejurări excepţionale. a milioane de acte crim ina­
cipal în dezvoltarea econo- „coloană verteb rală" a v ie ţii (Agerpres) n irile cele mai violente au lo r pa triotice deşi bom bar­ O în lîln ire a p rim u lu i m inis- ro n lrib u il la lin iştire a s p irite ­ le, dintre care 655 000 au
loc în prezent la est de o­ dierele americane ,.B-52" au Iru. James Chichesler-C liirk . cu lor. îmbrăcat forma asasina­
raşul Hai Lanq, situai pe lansat asupra req iu nii res­
lid e rii P arlidu lu i unionist a Intre timp. în trlanria de telor, răpirilor şi atacuri­
pective. numai în cursul
decurs, joia trecută, in tr-o at­ nord se desfăşoară o amplă lor armate asupra unor
n o p ţii de joi spre vineri.
mosferă destinsă. In ciuda aş­ acţiune a p o litie i pentru urm ă­ persoane individuale sau
720 tone de bombe. rirea a te ntatorilor rare. m arţi,
TIRANA — întreprinde­ vestul R P. Ungare, a fost A lte angajamente m ilita ­ teptărilor. reprezentanţii ex­ au ucis doi po liţişti. Pină în instituţii publice şi parti­
au
nu
protestanţi
trem iştilor
rile de transporturi ru­ VEŞTI DIN ŢĂRILE construită cea mai modernă re au evul loc în apropiere depus o m oţiune de neîncre­ prezent, aceste cercetări nu au culare. Numai valoarea
tiere din Albania vor fabrică de cărămizi din ţară. de Saiqon şi in delta flu ­ dere im p o lriva lui Chichesler- dus la nici un rezuUal. In c i­ bunurilor furate s-a ci­
realiza anul acesta un Fabrica are o capacitate de v iu lu i M ekong. C lark. A dversarul său. fostul dentele şi actele de violenţă frat in 1969 la peste 2
volum de transporturi cu 41 54 milicane cărămizi anual. ★ m inistru dc interne. W illia m ra re au avut loc pină acum in m iliarde de dolari.
la sută mai mare decit cel SOCIALISTE SAIG O N 14 (Agerpres). — Craig, nu a apărut la aceas­ Irlanda de nord au provocat Un fapt deosebit de
al primului an al actualului E voluţia o p era ţiunilo r m ili­ tă reuniune. O bservatorii p o li­ paqubc m ateriale în valoare grav consemnat in raport
cincinal De asemenea, re­ BERLIN — Portul Rostoch tare din V ietnam ul de sud de aproxim ativ 40 m ilioane lire constă in aceea că în
ţeaua feroviară a ţării a tic va produce anual 1 200 000 faza finală de construcţie o din Republica Democrată a înregistrat joi o nouă ..r- tici apreciază că declaraţia m i­ rie rlin c . Aceste e.slimări au cursul deceniului trecut
fost considerabil extinsă prin kWh şi t;n aproviziona cu mare secţie dotată cu utilaj Germană este un important Toare". unul din acele in c i­ n istru lu i b rita nic de interne, fost făcute de către Camera utilizarea armelor de foc
punerea in exploatare a căii electricitate numeroase în ­ modern, care va permite sĂ punct de legătură cu cen­ dente devenite frecvente în Reqinald M audlinq, p o triv it că­ dc com erţ din Belfast. in scopuri criminale a
ferate Rogozhina — Fieri In tre p rin d e ri industriale din se sporească producţ.ia de tre comerciale din lumea în­ ju nq lele sud-vieinam eze crescut îngrijorător de
Un avion american, ple­
prezent se lucrează la con­ Croaţia. strunguri de 7,5 ori. treagă. Din acest port por­ cat să sp rijin e forţele ame- mult. Două din trei vîc”
struirea liniei Elbasan — ★ ★ nesc JG linii internaţionale, ricano-saiqoneze angajate în time înregistrate in anuf
Prenajs. Feroviarii albanezi BRATISLAVA — Fabrica V ARŞOVIA — Noul tip de deservite de întreprinderea în apropierea bazei de a rti­ (rotiri după încheierea Trata 1969 au constitui! obiectul
au realizat numai in primele de strunguri din oraşul Tren- locomotivă de 1 700 CP, pro­ de navigaţie maritimă a luptă cu u n ită ţile patriotice unui atac cu arme de
7 luni ale anului in curs un cin este una din cele mai dus la Uzina constructoare R.D.G. ' le rie O ’R e illy şi-a în d e p li­ foc, numărul persoanelor
trafic echiualent celui din în­ mari întreprinderi industriale de maşini grele din Poznan, De la începutul acestui an, nit misiunea. bom bardînd nsasinate ridierndu se In
treg anul 1966. din Slovacia. Aici se produc a tre cu t cu succes probele. prin portul Rostock au fost conştiincios zona indicată. 14 590, dintre care 86 de
anual circa 4 000 de strun­ Locomotiva va circula pe manipulate G milioane tone Abia mai lîrziu . echipajul tuiui dintre II.II.S.S. poliţişti sau me — hri ai
guri. in fiecare an, colec­ principalele magistrale fero­ de mărfuri. In luna iulie, cei avea să afle că fusese bom ­ organelor de anchetă. In
BELGRAD — A luat sfir- tivul fabricii extinde capa­ viare ale R. P. Polone. 3 000 de lucrători ai portului bardată o unitate... saiqone- miini particulare se g ă ­
ţil. construcţia noii termo­ citatea de producţie a între­ ★ au încărcat şi descărcat ză şi că „eroarea“ a scos sesc acum peste 90 m ili­
centrale din oraşul iugoslav prinderii. In prezent, la fa­ BUDAPESTA — In locali­ 926 000 tone mărfuri — cifră din luptă 12 m ilita ri saîqo- si IU. a Germaniei oane arme de foc.
Sisak. Noul obiectiv energe- brica din Trencin se află in tatea Bahonyszenllăszlo, din record pentru ultimii 10 ani. nezi.
GENIILE Şl PODAGRA
BERLIN 14 f Aqerprcs). — aUludinca R.F.G. $i lată de în ­
Se pare că între genii
cheierea T ra ta tu lu i de Io M os­
C onsiliul de M in iş tri al Repu­
DUPA RĂPIRILE DIN URUGUAY Procesul asasinilor b lic ii Democrate Germane a cova. este logic ca si aceste Şi podagrâ există o legă­
ar
tură. Afirm aţia
pu­
dat p u b lic ită ţii v in e ri o decla­ state să-şi norm alizeze re la ţi­ tea fi socotită lipsită de
raţie în care salută desfăşura­ ile cu Republica Democrată seriozitate, dar să auzim
actriţei Sharon Tate rea cu succes a Irn la tiv e lo r Germană Şi să nu mai pună părerea specialiştilor. In
piedici în calea p rim irii R.D.G.
După cum s-a anunţat, Dias dintre guvernele tJ.RS.S. şi primul rînd, mulţi oameni
Au fost mobilizate numeroase Gomide şi con silieru l american R.F.G., precum şî T ra ta tu l în ­ in O.N.U. de ştiinţă şi de talent au
Glande F ly sint ţin u ţi ca osta­ cheiat între cele două state. suferit de podagrâ —
tic i de m em brii organizaţiei LOS ANGELES 14 (A ge r­ Lîndei Kasabian i s-a o fe rit După ce constată că tra la tu l BONN 14 (Aqerprcs). — Isac Newton, Charles D ar­
forţe de poliţie pentru extrem iste. La M ontevideo a­ pres). Linda Kasabian. p rin c i­ o puternică gardă personală stipulează respeclarea deplină Cancelarul vest-qerm an. W illy win, Goefhe. Carol cel
in te q rită tii
te rito ria le
a
a
pro xim a tiv 12 000 de p o liţiş ti palul m artor al acuzării în p ro ­ datorită am eninţărilor care au Brandl. a declarat în cadrul u­ Mare şi alţîî.
şi m ilita ri participă în prezent cesul asasinilor actriţei a­ fost form ulate la adresa ei- Ea R.D.G, şi in vio la b ilita te a fro n ­ nei conferinţe de presă tin jlă Podagra este o in fla ­
tierei dc stat dintre R.D.G. şi
prevenirea incidentelor la o vastă acţiune de depista­ m ericane de cinema Sharon locuieşte într-un hotel al că­ R.F.G., declaraţia precizează : vin eri la Bonn că în opinia mare acută şi dureroasă
rui nume şi adresă sînt tinute
Tate, a lost înteroqală jo i dc
re a lo culu i unde sînt ascunşi
ceî răp iţi. avocatul apărării Ronald H u- secret. „P rin aceasta, norm alizarea re- sa. după încheierea cu succes a articulaţiilor, datorată
depuneri' cristalelor
de
a co n vo rb irilo r de la M osco­
★ qhes şi supusă unei reaudieri In şedinţa de joi, Charles la fiilo r dintre R.D.G. şi R.F.G..
RIO DE JANEIRO 14 (A ge r­ Uruquay care şî-a asumart res­ de către pro curo rul d istrictu a l Manşon, p rin cip a lu l acuzat la pe baza e q a lilâ tii, a devenit o va. norm alizarea re la ţiilo r săruf' de sodiu ale aci­
pres) — Forte de p o litie au ponsabilitatea recentelor ră p iri M O N TEVID EO 14 (A qer- adjunct Aaron Stovilz, care a proces, a protestat îm potriva chestiune oare poate fi cu a­ R.F.G. cu alte ţări socialisle dului uric în acesţe a rti­
fost amplasate în ju ru l amba­ de persoane străine din aceas­ pres). — Ambasadele Slotelor încercat să contracareze astfel „tra ta m e n tu lu i’' la caye este devărat soluţionată O b lig a ţiile europene va deveni mai uşoa­ culaţii. La o criză, canti­
sadei uruquayene din Rio de tă ţară. au anunţai că Dias Go­ Unite şi B raziliei la M o n te vi­ procedeele apărării de eluda­ supus în închisoare şi o făcut incluse în tra ta tu l dintre ră. fn luna septembrie, a pre­ tatea de .acid uric din
Janeiro pentru a preveni p ro ­ mide va fi executat în m om en­ deo au reafirm at că nu eu in ­ re a p rincip alelo r capete de obiecţii cu p riv ire la proce­ U.R.S.S. şi R.F.G. fac necesară cizat Brandt, gu vern ul federal singele bolnavilor creşte.
ducerea de incidente, ca u r­ tul cînd p o litia va depista lo ­ tenţia de a angaja negocieri d i­ acuzare. Acidul se form e-zâ şi in­
mare a va lu lu i dc nem ulţu m iri cul unde el a fost ascuns. recte cu ră p ito rii in vederea Linda Kasabian a fost audiată deele u tiliza te de avocatul ca un pas urm ă lor stabilirea speră să realizeze „progrese tr-un organism sănătos,
s tîrn it în această tară de ră­ ★ e lib e ră rii consulului A lo vsio pină in prezent in 14 şedinţe, său frv in q Kanarek în cursul pe v iito r a re la ţiilo r diplom a­ hotăritoare în tra ta live le cu dar se elimină rapid prin
pirea consulului brazilian la BUENOS AIRES 14 (A qm - Dias Gomide şi a co n silie ru lu i existind şanse ca interogato­ înteroqărîî m artorei acuzării tice norm ale între R.D.G. şi Rcpublioa Populară Polonă". rinichi.
M ontevideo, Dias Gomide. Pe pres). — O rqa n ira lia clandes­ Claude Fly. Se declară că este Linda Kasabian. Manşon a re ­ R.F.G,", El a sublim at, de asemenea, Acidul uric se formează
adresa ambasadei uruquayene tină care a efectuat recent o vorba de o problem ă internă, riu l său să continue $i săp- fn încheiere, în declaraţie că „o adevărată destindere in ca produs final al meta­
au sosit în ultim ele zile scri­ serie de ră p iri în U ruquay a pe care guvernul uruguavan o tăm îna viito are . Pusă în lib e r­ curs de altfel săptămîna tre ­ bolismului la mamiferele
sori in care sin i proferate a- anunţat. într-un com unicat dnt va rezolva fără nici o in te r­ tate. după acordarea im u n ită ţii cută şi la greva foamei, 5n- se arată că, avind în vedere Europa centrală este inim agi­ superioare - om şi an­
m eninţărî în cazul în care co n ­ p u b lic ită ţii jo i la Buenos A i- venţie dinafară. In ultim ele z i­ de către ins-tanţă pentru faptul cerclnd sâ-l determ ine, fără că guvernele S.U.A., M a rii B ri­ nabilă fără o îm bunătăţire fi tropoide. La mamiferele
sulul ră p it va îm părtăşi soar­ tps, că A lo ysio Dias Gomide. le, la M ontevideo au circulat suedes. pe Kanarek să suspen­ tanii ŞÎ Franţei şî-au exprim at re la ţiilo r dintre R. F. a G er­ inferioare, el este des­
ta co n silie ru lu i american în consulul brazilian la M o n te v i­ zvonuri p rivin d începerea u­ că a acceptat să depună m ăr­ în mod o ficia l acordul fată de m aniei şi R. D. G erm ană". compus d . către un fer­
tJruquay, Daniel A nth ony M i- deo. ar putea fi executat, a­ nor neqocieri direotc între am­ tu rie in favoarea acuzării. de in te ro g a to riu l lu at m artorei. ment special — uricaza.
trione. şa cum s-a procedat cu con­ basadele celor două ţări inte­ Se pere că omul şi an­
După cum s-a mai anunţai, silie ru l nord-am erican Daniel resate şi orqanizatia extrem is­ tropoidele au pierdut a ­
a u lo rii organizaţiei Ilegale din M itrio n e . tă care a revendicat răp irile. lu i ori de cîte o ri angajează
forţe americane în străinăta­ cest ferment in procesul
te. fără aprobarea prealabilă C om itelu i pre gă tito r al celei de-a 25-a sesiuni ju b i­ evoluţiei şl în singele lor
a organului le q isla llv. O blî- liare a A du nă rii Generale a O.N U. a hotârît pre lu n g i­ apare acidul uric. ^om po-
qatia se extinde şi în cazul rea de la o săpfămînă la 10 zile a duratei prevăzute pen rind formula chimică a
cînd preşedintele hotărăşte tru cuvfn tă rile şefilor de state şl de quverne care şi-au acestui acid cu alţi
trimiterea de trupe suplim en- anunţat participarea. H otărîrea a fosl luată ca irm a rc compuşi organici, chi-
lare intr-o tară sau teritoriu a faptului că pînă în prezent ap roxim a tiv 60 de şefi de miştij au ajuns la con­
în care sînt deja slationate state şi de guverne şi-au rezervat spaţiu în cadrul dez­ cluzia că el se apropie, în
aceste tTUpe. baterii plenare, In consecinţă, dezbaterile din Adunarea ce priveşte compoziţia, de
Generală consacrate aniversării a 25 de ani de exislen
O + O tă a O .N.U. vor începe la 14 şî nu la 19 octom brie, cum cofeină şi tcobromină. Or,
ştie că
aceste sub­
Intenţia M a rii B ritanii de a era prevăzut si se vor încheia la 24 octom brie, dala cînd stanţe stimulează celulele
liv ra arme R epublicii Sud A ­ a in tra t efectiv în vigoare Carta O.N.U.
nervoase. De aici conclu­
fricane ar putea avea „g ra ­ zia câ acidul uric are o
ve consecinţe pe plan Inter­ acţiune asemănătoare, el
Comisia pentru problem ele national. se arată fn tr-o scri­ stimulează dezvoltarea
externe a Camerei Reprezen­ soare a unul grup b ip a rtit de lu i de stat al S.U.A., W il­ Senatul american a aprobat creierului om şi antro­
ta n ţilo r a adoptat un proiect conqresment am ericani, alcă­ liam Roqers. participarea Statelor U nite la poide. Dacă acceptăm
dc leqe în baza căruia pre­ tu it din 39 de m em bri ai Ca­ convenţia de la T okio p ri­ ideea că geniofitatea este
şedintele S.U.A. esle obligai merei R eprezentanţilor şi 7 0 + 0 vind deturnarea avioanelor
să explice in scris Congresu­ senatori, adresată secretaru- f.uind cu vîn lu l la o în tru ­ şi alte Infracţiu ni comise legată de activitatea spo­
nire din A tlanta (statul G eor­ in tim pul zborului, c a llllc a lr rită o creierului, nu mai
gia), Ralph A bernathy, lideru l drept crime. este de mirore că geniile
VinevI s-a În ­ H elsinki, oraş ca­ îna rm ă rilo r slrale- organizaţiei populaţiei de cu­ T extul convenţiei, ra tific a ­ suferă adeseori de po-
cheiat rea de-a re a găzduit de qicc ofensive si de­ loare „C onferinţa conducerii tă pînă în prezent de 22 din dagră. Ele au în singe
doua elapă a con­ altfel şi prim a e- fensive". „Schim - ■ creştine din Sud", a «hemal cele 40 de state semnatare, cantităţi de prisos de
v o rb irilo r sovlelo- lapă a c o n v o rb iri­ hui de păreri a j la organizarea unul nou marş prevede că tara in care esle ocid uric, care se depune
amerlcane privind lor. fost u lii ambelor i al n e q rllo r spre W ashington. inreq istra lă nava aeriană e- in articulaţii sub formă
lim itarea cursei A fost dat p u ­ părţi şî a perm is j A bernathy a protestat, cu a­ xe rrită ju risd icţia sa asupra de săruri, dar totodată sti­
în a rm ă rilo r strate­ b lic ită ţii un com u­ realizarea unei i celaşi p rile j. îm potriva trim i­ persoanelor acuzate de înfăp­ mulează şi dezvoltarea
gico. care s-au nicat în care se a­ mai hune în te le - j te rii m ilita rilo r de culoare să intelectului, excită celu­
desfăşurat tim p dc rată că In tim pul qeri reciproce în- : lupte în Asia de sud-esl. Da­ tuirea crim elor de zbor. C o­ lele creierului ş|„. în unele
patru luni in capi­ co n vo rb irilo r ,.a tr-o serie de as- j ta orqanîzării m arşului spre mandantul navei este a u to ri­ cazuri îl transformă in cre­
tala A ustriei. Păr­ fost analizai în a­ pecie ale proble- i capitala americană a fost sta­ zat să îa m ăsurile necesare ier de geniu.
ţile au melor abordate", : b ilită la a 13-a convenţie a- secu rităţii zborului. putînd Bineînţeles că nu orice
in ; bolnav de podagrâ este
convenit m ănunţim e un larq se precizează
să reia negocierile cerc de probleme încheiere în co- î nualâ a acestei orqanizaţîi dispune arestarea sau aban­ un geniu I
R.D.G. In anii care au trecut de la terminarea războiului, oraşele distruse s-au reconstruit
la 2 noiem brie la legate de lim itarea municat. i proqram ală la A tlanta, pen­ donarea pasaqerilor in fra c­
şi înfrumuseţat. . _ tori.
In foto : Centrul oraşului Leîpzîg, Sachsenplatz, cu ornamente florale din ceramică. tru prim ăvara anului viito r.
Redacţia ţi odmlniitratla tlarului t Deva, ilr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul i Întreprinderea poligrafică Deva. 44065