Page 53 - Drumul_socialismului_1970_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAÎ

PAGINA A IV-A

I ■ Manifestări peste hotare cu ii

1 prilejui aniversării eliberării Ro- i
A * •
| mamei j

P Anglia — Sindicatele se opun

| limitării salariilor

I Sa Semnificaţia veto-ulul prezidenţial

I @ Curier, Atlas

i _
.rn u n n n n m in tn n in n n n n n n n H tttm n ttttn n ttn »ttf$ m m fN m tn ttt
ANUL XXII. Nr. 4855 DUMINICA 16 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

num i iiimumiMtiinmi m 111 ; 11 11 u 11 ii
Consfătuire de lucru cu inginerii La Bucureşti
Aceste şefi din cooperativele agricole INSTITUT INTERNATIONAL

ritmuri care IN INTIMPINAREA ZIL de produejie DE TEHNOLOGIE
Şl ECONOMIE APICOLA
C onsiliu lui
Prin decret
al
a c tiv ită ţii
organizarea
Slmb&lă la amiază, In sala
gatii.
i dau măsura Mărfuri multe şi variate i A. .................... ................... 1 i maro a P alatului R epublicii So­ sectorului mecanic şi mecani­ de Stat al R epublicii Socialiste
T- j In unităţile agricole j cia listo România, s-a încheiat zarea lu cră rilo r în agricultură. România a (ost autorizată func­
N-au Irecut prea m ulţi Consfătuirea de I uctu a p rim e i O zi din proqram ul consfă­ ţionarea în tara noastră a In ­
g ani, de clnd, pentru a comen- oferite cu maximă solicitudine serii de in gin eri şefi din co­ tu irii a fost consacrată dezba­ s li tu lu lu i in te rna ţiona l de te h ­
Ü sura coordonatele progresu- operativele aqricole de p ro ­ te rii te h n o lo q iri c u ltu rii g riu ­ nologie şi econom ie apicolă —
M Iul nostru économie, Ucem | din judeţ j ducţie, acţiune înscrisă în pro­ lu i pe zone naturale de pro­ in s titu ţie economică anexă a
Federaţiei Intern aţion ale a A -
??_ mereu apel la ritm u rile În a l­ Alături do toţi oamenii muncii din creşterea cererii, Iar pe da altă gram ul de perfecţionare a ca­ ducţie. M in is tîu l a q ric u llu rii si
ţ i te de dezvoltare. Acestea ne Jud«(, luc/6lorii din reţeaua comer­ porte, că a crescut puterea de drelor din agricultură, elabo­ s i 1 vi cu Mut îi, A nqelo M icules- so cia ţillo r de A p icu ltu ră —
g dau măsura Îm p lin irilo r şl ciala Inrimpină lârbâtoaree elibe­ cumpărare a salariului oamenilor. rat de M in iste ru l A g ric u ltu rii cu, a prezentat rezultatele ob­ A pim ondia.
- Ce noutăţi ne promite comer­
rării preocupa|i de îmbunătăţirea
ţinu te in cultura q rlu lu i In a­
ls aspira ţiilo r, conştiinţa re a li, ac tivi td|ü lor, de a mulţumi cil ţul pentru perioada imediat urmă­ şi Sil vicu Murii. cest an şi m ăsurile ce se re­ In s titu tu l îşi va desfăşura ac­
Ë m a te ria li a d e v e n irii naţltt- moi bine pe cumpórólori. Râipun- toare 7 S-a terminat In cete cinci zile cît au du­ comandă pentru anul urm ător. tiv ita te a cu respectarea legis­
— Noutăţile elnt mal multe. A-
jurile la intrebdrlle pe care i le-am
§ş nil noastre socialiste pc adresat tovarăşului Dumitru Bog­ minteic doar că vom desface in c- I rat lu cră rile co n sfă tu irii au a- la ţie i în vigoare în Republica
F. locul h lr lz it de isto rie (a dan, director odjunet al Directei ceoslă perioadă circa 2 lene salam vuit Ioc expunerii şi dezbateri In încheierea lu c ră rilo r con­ Socialistă România, a p rin c i­
k : rin d u l popoarelor statornic comerciale judeţene, ne vorbesc de­ de vară şl lornă, 140 000 sticle bere p rivin d tehnoloq iile moderne sfă tu irii a lu at c u vîn tu l tova­ p iilo r generale ale dre ptului
30 tone de peşte
de import,
taliat despre
aceste preocupări,
International şi p ra c tic ii in te r­
jg prezente In elervescenţa despre ferul tatei o Ier. congelat, 10 lone de heringi, 11 000 F în cu ltu ra plantelor de clmp, răşul V irq îl T ro fin . membru al naţionale acceptată de statul
É m o n d ia li a d e z v o ttlrlf. Rit* — Vă rugăm jó ne spuneţi tn ce sticle de pepsl-colo, 2 000 cuşll recoltatul cere­ în honlivi'Wcultură, în creşte­ C om itetului Executiv, al Pre­
g m u rlle acestea, m enţinute fel s-au maiori oll iot eforturile lu­ nei-cofe. Am numit aceste produ­ rea anim alelor si a pasărilor, zid iu lu i Permanent, secretar al român.
crătorilor din comerţ pentru o asi­
se la care am palca odăuga ser­
g de ani şl ani Ia cotele cele gura oamenilor e bună aprovisio­ vicii din porţelan şi sticlă din Im­ organizarea produ cţiei şl a C.C. al P.C.R., preşedintele U­ C o nsiliu l executiv at A p l-
aprobat C om itetul
m ondiel a
p mal superioare, qraţle poli* nare t port, tricotaje line etc. m uncii In un ită ţile agricole co­ n iu n ii N aţionale a C ooperati­ de d ire cţie al In stitu tu lu i In
şl de situaţia
— finind teama
£ llc li c la rv lz lto a re a parţidu- grea prin cora om trecut, o$ vrea — Strădonlile lucrătorilor din co­ alelor păioase operatiste, In exploatarea te­ velor A gricole de Producţie.
p . Iul nostru com unist, qraţle ■Ó sublimei că am avut şi avem merţ pentru e mal bună servire, re n u rilo r am enajate pontru Irl- urm ătoarea com ponenţă: prof,
pentru ridicarea gradului de soli­
~ la te ntului şi m uncii tenace judeţul asigurat cu un bogat fond citudine trebuie orientate, susţinute d r.in q . V . H arnaj — România —
de marfa. Aceasta e urmarea di­ cu masuri de ansamblu. In ce mod dire cto r general, dr. S. Can-
rectă a preocupărilor conjugóte ole au făcut aceosta Direcţia comer­ namela — Italia, dr, W . Kaeser
organelor locale de portid |i de ciólo, organliaţille comercióle V De la D irecţia a q rlc o l! am n rim it o veste pe care o — R. F. a G erm aniei. prof.
ANUL 26 ttat, ale lucrătorilor din comerţ. - Am plecat In acţiunea respecti­ consemnăm ou plăcere : U N IT Ă Ţ ILE AGRICOLE DIN F. Townsend — Canada si
Apreciem că după 6 luni din en
vo de la ideea calificării şi ridi­
•olumul mărfurilor vlndute va fi de cării calificării lucrătorilor din co­ JUDEŢUL NOSTRU A U ÎN C H E IA T RECOLTATUL CE­ R. Z ivan ovlc — R.S.F. Iugosla­
1 738 000 000 lei. cifră cere depă­ merţ. In lei ul acesta ne cream po­ REALELOR PAjO ASE.
|s a poporului pentru transpu­ şeşte cu 10 milioane lei pe ceo sibilitatea de al pune faţă In faţă Succesul oglindeşte hotărlrea unanim ă a lu c ră to ri­ via — m em bri ai C om itetului
planificată şi cu 122,6 milioane iei
şi nerea e] in v ia ţi, sin i prin* volumul morfurllor vinduta popu­ cu cumpărătorul numai pe lucră­ lo r din agricu ltură — cooperatori, m ecanizatori, cadre de direcţie cu sarcini de coor­
torul care şi-a însuşit temeinic no­
j? cipatele instrum ente cu ca- laţiei in aceeoşl perioada a anu­ ţiunile de operativitate, politeţe, tehnice — de a Intîm pina cea de-a 26-a aniversare a donare a celor patru sectoare
f i re dellnim puternica emula- lui treeut. In Judeţ la noi s-au vin- solicitudine şl le aplică conştiin­ e lib e ră rii pa triei cu rezultate tot mai bune In muncă şi de activita te ale In s titu tu lu i —
|f (ie In d u s tria li de pe păm lo- dut cu 163 tone pi In«, 100 tone to­ cios. Dorinţa noastră cea mai arză­ de a crea totodată co n d iţii favorabile m o b iliză rii efor­ organizatoric, propagandă, teh­
bă r, SO tone unt. 326 tone corne şi
toare este ca Intre reiultatul preo­
nologie şi economie apicolă.
tu l românesc, argum entele preparate, 6 063 M lapte, t 400 tone cupărilor pentru a avea un lond tu rilo r la pregătirea unor baze tem einice recoltei viitoare.
f: supreme cu care explicăm făina, 100 tone brinseturi mai mul­ de marlă bogat şl variat şl a-l Folosirea mal deplină a tim p u lu i favorabil, preocu­
i m o b ilu rile care au Impus te dedt In perlooda similară a a- pune la dlipoil|¡a cumpărătorului parea pentru utilizare a cu randam ent sporit a fo rţe lo r şi Modificări Tn siste­
nulul trecut.
§ România so c ia lis t! Intre ţ |- Gama produselor Industriale, In lnt/-un med dvllliat. operativ, cu m ijloa celor existente, dublate de dorinţa fermă a oame­
f rIle cu econom iile cele mal speelal bunurile cu feleslnţă Indo* mailmum de solicitudine să punem n ilo r m uncit din ag ricu ltură de a-si vedea adunat cît mul de practică a
?. dinam ice. lungatăi a înregistrat şl ea creşteri un semn de egalitate. mai repede rodul m uncii, sln t p rin c ip a lii factori care au
simţitoare Io vimare. Aceasta în­
Sentim entul m fndrlel na- seamnă pe de o parte că a elis­ Discuţie consemnată de făcut posibil să se înreqistreze un asemenea rezultat studenţilor din în-
f>: llonale pentru tot ce am io! un bogat şl variat lond de mar­ m erito riu.
g creat robust şi durabil, con- fă oto cărui calităţi au determinat TH. MARCUŞ văţămlntul tehnic
'f: Ştiinţa lu c id ! şl înd rlzne ala
I: m !rc |e lo r planuri de v iito r N o ul an un ive rsita r va con­
In <are partidul a prefigurat semna unele m od ifică ri in sis­
r : tabloul o p tim ului economic tem ul de practică a studenţi­
§§ spre care năzuim $1 trebuie lo r din Invă îă m în lul tehnic su­
} să urcăm, ne tnqădule să Dublarea valorii produselor perior. m enite să contribu ie )a
L vorbim despre aceste ritm u ri Încadrarea cit mai rapidă în
ip Şl astăzi, in a) 26-lea an al j livrate ia export producţie a v iito rilo r ingineri.
ll existenţei noaslre ca popor In p rim ii ani de stu d ii va fi o r­
& laur ar al p ro p riilo r destine. i r ganizată „pra ctica de in iţie re
In acest an, (n care fina li- C reşterile substanţiale de producţie, diversificarea tn pro fe siu ne” , cu o durată de
W zăm un fntreq cincinal şl ¡ sortim entală şi Îm bunătăţirea c a lită ţii, obţinute de In­ patru săptăm îni. care se va
l clădim ţem elll solide pentru dustria hunedorean! tn acest an, constituie o bază so­ desfăşura eşalonat, In cursul
=. un a ltu l Incom parabil mal lidă pentru depăşirea sarcinilor la export. In prim ele 7 sem estfelor I şi II. La s flrş itu l
bogat in v a lo ri şl sem nlll- lu n i ale anului 1970 economia ju d e ţu lu i nostru a liv ra t anilor III Şl IV , se prevede
^ ra ţii, sîntem părtaşi şl mar- j parte ne rilo r externi produse fn valoare de 865 m ilioane «jpraotîca de specialitate“ —
g tort deopotrivă la accelera­ lei, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 2 ort a de m inim um 8 săptăm îni —
şi rea unui profund proces tn liv ră rilo r la export, com parativ cu aceeaşi perioadă a care avînd un ro l determ inant
§ rare Industria românească, j anului trecut. In pregătirea tin e rilo r perntru
Fi m otorul dtnaralzanţ al tn tre - i Ponderea co virşltoa re tn to ta lu l e xp ortului o deţin ram ura unde v o r lucra după
j | qîj econom ii, fşl am pllllcă sld e rtirq jşlll hunedoreni. Faţă de anul trecui au crescut absolvire, va avea un conţinut
§ ro lu l de pivot al progresului | liv ră rile de produse cu Un qrad superior de prelucrare diferenţiat.
p general al soclelătll. R ltm u- ; — proftle m ici $| m ijlo c ii, bandă lam inată la cald, lam i- Practica necesară elaborării
h rile de zvoltă rii urcă prin ele | nate fin ite din o te lu ri aliate $| altele — produse care au p ro ie ctu lu i se va organiza —
llm p de 3-4 lu n i — după u lti­
! co n trib u it Ia sporirea v e n itu rilo r C-S.H. şi la ridicarea
Departe de zgomotul şi freamătul uzinei, siderurgiştii din I Ioc de cinste se pot trece de asemenea realizările o b ţi­
IAURENŢIU VISKI eficienţei e xp o rtu lu i la n ive lu l econom iei naţionale. La m ul semestru de studiu.
B ________ nute tn acest sens de întreprinderea „V id ra " Orăştte şl
Câlan găsesc, in noile apartamente, confortul şi odihna meri­
mu micuţ .in pog.i.o 2-o) tate. i de colectivele de muncă ale unor în tre p rin d e ri do In­
• ^
dustrie locală. Imperativul zilei în agricultură
n t.jca u m ta tn iifM iiu iiiittijifiin itiifT T T rin m rn T vrfvm rn m ifiiviiiiH im frirn iiiu a iM fiir.fiT fffiiiiiin irn iifiiiiu vn iim i ruim n " i i uimi î n v
La Centralele industriale Petroşani şi Hunedoara Cetăţenii oraşului Călan şi-au R A N D A M E N TE M A X I­
îndeplinit angajamentele luate
Toate sursele de creştere a în întrecerea patriotică
A ng ajaţi în întrecerea patriotică pentru gospodărirea ME LA TREIERIS !
s-au
ş| Înfrum useţarea oraşelor, cetăţenii din Călan
eficienţei economice să fie angajat să execute in acest an, prin muncă patriotică, Tn (lu xu l tehnologic al lu ­ resltatea şl însemnătatea a p li­ zDîză nici 60-70 la sută din
lu crări in valoare de 3 000 000 lei. Interesul şi preocu­
parea lu tu ro r cetăţenilor pentru realizarea înainte de cră rilo r ce trebuie eiecludle cării procedeului respectiv de norma zilnică stabilită. O res­
term en a planului do lu crări se concretizează in con­ pină la inm aqazinarca produc­ muncă. In cooperativele aqrlco- tanţă serioasă la treie riş se
ţiei se semnalează linele deca­
le unde s-a acţionat în s p iri­
strucţia a 2 200 mp trotuare, întreţinerea a 35 km d ru ­
semnalează şi Ia C.A.P. Deva,
superior valorificate ş| slrăzl, amenajarea a 4 000 mp no| zone verzi in ora­ laje inadm isibile, care aîectea- tul acestor Ind icaţii înruaqazi* unitate rare mai are de trans­
m uri, refacerea in urma in u n d a ţiilo r a 1,5 km drum uri
ză in marc măsură soarta re­
narea recoltei nu mai ridică
portat snopii
treierat
$1 dc
şul nou, construirea unui dta de protecţie din piatră pe coltei anului curent şi a anu­ nici o problemă. Ca exemple producţia dc pc mal m ult de
m alul S treiu lu l la Ratiz, în lungim e de 250 m. con stru i­ lu i urm ător. po zitive pot fi am intite C.A.P. 100 hectare (1 ?). Rău este că
Folosirea cu rezultate supe­ crescut cu aproape 14 m ilioane — Cu toate strădaniile ce rea linei şcoli la Călanu M ic şt a nnel săli de fe s tiv i­ Deşi orqanele aqricole ju ­ Racla, Brănlşca, Ftnloag, O ha­ din experienţa anului trecut,
rioare a m ijloa celor m ateriale lei. sintetizează toate la tu rile le-am făcut, în acest an nu am tăţi la Ohaba S treiulul, întreţinerea de zone şl spatii deţene au dat indicaţia ca in ba şt altele. La u n ită ţile res­ cînd o bună parte din recoltă
şi financiare constituie una din ca lita tive ale ţc tiv ită lii u n ită­ reuşit să realizăm toate so rti­ »iecare cooperativă agricolă să pective s-a organizat în mod s-a depreciat din cauza slabei
sarcinile m ajore puse de Con­ ţilo r noastre. La fiecare mie de m entele de cărbune plan ifica­ verzi, plantarea de pomi şl arbori ornam entali, flo ri şi se orqanizeze desfăşurarea în judicios întreaga activita te de organizări a m uncii la treieriş,
gresul al X -lea al P.C.R. In le| producţie marfa fabricată te. A stfel că. liv rîn d produse m ulte alte lu cră ri edililar-qospodărestl. Angajam entele paralel a reco ltatului nu tre- strlnqerc a recoltei, m ob ilizîn - co n siliu l de conducere nu s-a
fata tu tu ro r în tre p rin d e rilo r şi am che ltuit mai putîn decît de calitate mai inferioară decîl luate au fost realizate şl depăşite. Valoarea lu c ră rilo r du-se la seceriş şi Ireie riş alH străduit cilu si de puţin să des­
o rg a n iza ţiilo r economice. Ple­ prevederile cu 18.20 lei. ccca prevederile, am încasat un preţ executate de cetăţenii acestui oraş prin muncă pa trio­ ie rişiil, cu executarea a ră tu ri­ m ijloacele mecanizate cit şi prindă învăţăm intele cuvenite.
nara C.C. al P.C.R. din iu lie ce ne-a perm is ca pe seama a­ de vînzare la unele sortim ente lor şt însăininţarea c u ltu rilo r forţele proprii. In rin d u l u n ită ţilo r cu re­
a.c. subliniază din jio u necesi­ cestui factor, să sporim benefi­ sub ce) planificat, ceea ce a tică se ridică Ia 3 700 000 lei succesive, doar un număr res- — Pe ansam blul ju d e ţu lu i, zultate nesatlsfăcătoare se s i­
tatea reducerii continue a con­ c iile cu 19 299 000 lei. Im por­ dim inuat econom iile înre g istra ­ trîns de u n ită ţi au înţeles ne- aprecia tovarăşul ing. Fm ll tuează şj cooperativele agrico­
sum u rilo r de m ateriale, com ­ tant de re ţin u t este că reduce­ te la preţul de cost cu aproape C liirită, d irector adjunct la D i­ le din Toteşti, C iula M are, Lt-
bustibil şl energie, îm bunătă­ rea c h e ltu ie lilo r se datoreşte 3,4 m ilioane lcî. De asemenea recţia agricolă judeţeană, re­ nirea. Bosorod, O strov ş| V il-
ţirea c a lită ţii produselor, creş­ d im inu ării consum urilor speci­ o parte din beneficiile su p li­ zultatele ob|lnttte pină acum cele. La fiecare din cooperati­
terea p ro d u c tiv ită ţii m uncii, o r­ fice de m ateriale şi energie. (a treieriş nil se pot considera vele agricole am intite a mal
ganizarea mai raţională a p ro ­ A stfel, la fiecare 1 000 de tone mentare au fost folosite penlru nici pe departe ca satisfăcă­ rămas de treierat recolta de
ceselor de producţie, folosirea de cărbune extras s-a consumot acoperirea p ie rd e rilo r de la toare. Faptul că a mai rămas pe clte 40-100 ha. Restanţele
din plin a m aşinilor şi u tila je ­ o i un metru cub de lemn de a c tiv ită ţile anexe. de treierat recolta de pe mal de o rd in ul zecilor de procente
m ult de 5 000 ba, ceea te re-
lor. astfel in c it ch e ltu ie lile m a­ m ină mai puţin decît norm ele R eferitor la calitatea produ­ prezinlă peste 30 de procente create Intre recoltat şl treieriş
teriale să fie acoperite în tr-o admise, s-au econom isit im por­ nu se datoresc lipsei de forje
faţă de prevederi, evidenţiază
«srmenea proporţie care 6ă tante can tităţi de carbid şi e­ selor aş vrea să prezint un sin­ slaba preocupare a conduceri­ Sl m ijloace, cl In e xclu sivita ­
asigure creşterea continuă a nergie electrică. P ozillv a in ­ gur aspect. Deşi am încasat de lo r C.A.P. si I M S precum şl te de ficie nţelo r de ordin teh­
avu ţiei ţării, a ve n itu lu i na­ fluenţat asupra beneficiului Şl la bene ficiarii noştri b o n ifica ţii a cadrelor tehnice, pentru u ti­ nic si organizatoric. Pe Ungă
ţional. depăşirea plan ulu i de desfa­ în valoare de aproape 5 m i­ lizarea cu întreaqa capacitate faptul că lu cru l începe cu 1n-
tîrzlere şi se term ină prea de­
Penlru realizarea acestor de­ cere, cu peste 2 m ilioane lei. a u tila je lo r existente. vrem e, M trrîndu-se num ai clte
ziderate m ajore, In centralele In­ — Din cele prezentate de lioane lei. pentru reducerea O situaţie ne*nul(iim !toare în 7-R ore pe zi, deseori se Ivesc
dustriale, în tre p rin d e ri şl orga­
dum neavoastră rezultă că be­ A, MOLDOVAN această p rivin ţă se întîlne şle defecţiuni la u tila je care slu t
nizaţii economice trebuie să se
n e ficiu l peste plan la finele la C.A.P. Sînlandrei Cu toate remediate cu mare în tlrzie re .
acţioneze perseverent. cu
sem estrului I ar fî trebuit să că era posibil ca la ora actua­ Intensificarea ritm u lu i de lu ­
m axim um de competentă Şi lă întreaga recoltă de păioase cru la treie riş constituie preo­
responsabilitate, penlru pune­ atingă peste 21 m ilioane tei. (Continuar*, in . p a gi; a t* a să î ie rnm ^qiizlnală. orc^edin- cuparea de căpetenie a organi­
rea ţn valoare a lu tu ro r re­ De ce în final s-au realizat nu­ tete un ii,V ii. M ib-ri î-fnteţ. in ­ z a ţiilo r de partid, a c o n s iliilo r
mai 1G,4 m ilioane le i?
zervelor interne de creştere a ginerul M lrcea <>nra si soiul populare, organelor agricole
eficientei economice. Cum se
secţiei de mecanizare, Nicolao judeţene si a con ducerilor n -
înfăptuiesc aceste cerinţe strin ­
Zqîrdca, au lăsat ca lu cră rile n ilă lilo r agricole în această pe­
gente? La această Întrebare ne să se desfăşoare la voia în lim - rioadă. Există reale p o sib ilită ţi
răspund fa cto rii com petenţi, de Pagina a Hf-a pîfirll, tn lirz îin d cil cel puţin ca, prin folosirea la întreaga
la Centrala cărbunelui Petro-
10 zile încheierea trric ris iih iî. capacitate a m ijlo a ce lo r exis­
şanl şî Centrala indu strială H u ­ De asemenea, la cooperativa tente, în urm ătoarele 6-7 zile
nedoara. agricolă din T olia. din cauza să se term ine tre ie ra tu l pSioa-
— In prim ele şase lu n i ale deselor de fecţiuni Ivite în tim ­ setor de pe întreaga suprafa­
anului, u n ită ţile centralei n^as- Dr la cititori la redacţie, pul lu cru lu i. batoza fu n cţio ­ ţă stabilită.
*rc au realizat peste prevede­ nează cu un randament în ju ­ Este de aşteptat însă ca e-
rile planului beneficii în va­ m ătăţit. In decurs de o sŢiptă- Hclenta m ăsurilor întreprinse
loare de 16 373 000 lei, ne spu­ mînă nu s-a treierat nici un de către (actorii răspunzători
ne tovarăşul loan Bogdan, vagon de cereale I Nu mai pu­ <!c soarta recoltei să se con­
şeful se rviciu lu i financiar la de la redacţie la cititori Aspect din salo de maşini a grupului nr. 1 al Termocentralei M intia. ţin în g rijo ră to r este ritm u l a­ cretizeze în realizarea, zl de
C entrala cărbunelui Petroşani. Foto : V. ONOIU nemic In care se lucrează la
Acest volum suplim entar de zi, a unor randam ente maxime
C A.P. G roaqiu. O răşlle şl pe flecare batoză şl com bină
acum ulări, care lată de aceeaşi
perioadă a anului trecut, a M ărltneştl, unde nu se re a li- folosită la treierat.