Page 54 - Drumul_socialismului_1970_08

L W U V K J
? DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4855 ® DUMINICA 16 AUGUST 1970

r V-/
Toate sursele de creştere a „CAPITA DE F ÎN ‘‘- U N

Aceste eficienţei economice sa fie (TRIST) CU TREI STELE...

ta
B g
ritmuri care superior valorificate

preţul de cost. depăşirea volu r ii lam lnetelor finite. îndeosebi
m U ul de producţie marfă vîn- a sortim entelor de proflle. tn
(Unm art dm pdo 1) dută şi încasată, schimbarea totalul producţiei marfă.
dau măsura sortim entelor ' Şl activităţii** Deoarece ch e ltu ie lile cu u ti­
procentajului pe ansamblul anexe. lajele se m enţin la un nivel
— Desigur aportul combina ridicat am hiat măsuri pentru
centralei, calitatea influenţează lichidarea m ijloa celor fixe |
neqaliv realizările. Aceasta tulu i hunedorean la sporirea
volum ului de beneficii pe an nactive — in valoare de 50 m i­
deoarece )a Instalaţia de bri-
sam blul economiei ju de ţu lui lioane lei — adoptarea unor
chetare a cărbunelui de )a Co-
esle substanţial- Com parativ soluţii tehnoloqice de repara­
roeşti, sortim entul de caUtale ţii care să conducă la p re lu n­
superioară, mai rentabil, nu însă cu p o sib ilită ţile care exis­ girea c ic lu lu i de producţie tn lre
s-a realizat nici în proporţie tă, ele ar putea fi şi mai mari. două rep ara ţii. M ăsurile de
Însele spre cole noi, forţa Industrială a ţă rii capătă de 50 la sulă fată de prevederi, Avem In vedere. In acest sens, ordin financiar se referă la
p ro p o rţii şi dim ensiuni noi, generează transform ări şi în schimb la sortim entele in ­ depăşirea unor consum uri spe­ asiqurarca desfacerii produc­
deschide o rizo n tu ri not. Notăm şl in acesl an procentul ferioare s a depăşii planul. cifice de materiale, com bustibil
Si enerqie la secţia furnale, la ţiei, ritm icita te a liv ră rilo r şi
de 12.4 la sută al crcşle ril volum u lui producţiei indus­ La C enlrala cărbunelui Pe­
triale. creştere care reprezintă o devansare dc 1,85 ori troşani s-au ob ţinu t In general O S M. ir. la otelăria electrică, ritm icita te a decontărilor. Prin
faţă de ritm u l mediu pe plan m ondial. Consemnăm şi rezultate bune pe linia creşte­ ponderea mare a re b u tu rilo r, rezolvarea acestoT problem e in Constantin Popa Gheorghe Creţu V aiil« Luca
tr-un tim p cft maj scurt, vo ­
astăzi, ca o decisivă şl d e fin itivă Izbindă, ro lu l con­ rii eficientei economice. In d i­ ch e ltu ie lile neeconomicoase şl lum ul acum ulărilor, eficienţa
ducător al Industriei ţn economia naţională, con tribu ţia cele de re n ta b ilita te consem­ altele care înlăturate ar putea Esle miezul nopţii... Trecă­ Casa de copii de Ja Bala de nea, preşedintele T rib u n a lu lu i
sa de aproape 60 la sută )a form area ve n itu lu i naţional, nează că la fiecare 100 le| pro­ să am plifice şi mai mul<t v o lu ­ economică 1n com binatul nos­ to rii sln-t din ce în ce mal ra ri. Grlş, Iar duipă părăsirea el a- judeţean Hunedoara t „T îlh ă ria
tru vo r cunoaşte în mod cert
capacitatea el de a propulsa (ara pe coordonatele pro­ ducţie la preţ de cost complet mul acum ulărilor şl eficienta am plificări substanţiale. U ltim ii che flii părăsesc localu­ junqe, penlru ttlhă rie. la în ­ esle una dintre ce le mai gra­
gresului te h n lc o -ş llln tlflc contem poran, ale civiliza ţie i s-a o b ţin u i un plus de bene­ economică. Prin urmare, tn cele doufl mari rile. Peste oraş s-a lăsat lin iş ­ chisoare şi nu pesie m ult tim p ve in fra cţiu n i şi com portă un
moderne in u lllm ă instan|ă. ficiu de 2.25 lei. Totuşi în ca­ — Indiscutabil, 1ntr-o u n ita ­ tea... la un In stitu t de reeducare- în ­ pericol deosebii I In ma jo ri la ­
Dc pe p o ziţiile înaintate ale de zvoltă rii Impetuoase, drul u n ită ţilo r subordonate te economică de talia com bina­ u n ltâ jl economice din lu detul Trei umbre se zăresc p rin lre vaţă a id meseria de tîm p iar- lea cazurilor ea este săvîrşi-
C.CP. sini fncă mari rezerve tu lu i nostru, rezerve Interne nostru — Centrala cărbunelui
fizionom ia actuală a Industriei ne apare astăzi, mai Petroşani şi C om binatul side­ copacii parcului. Vorbesc în mecanic- C ăpitanul B. L. de )a tă de in fra cto ri de o prove­
m ult ca oriclnd . plasată in cadrul modern al auloperfec- interne care pol am plifica şi penlru sporire« eficientei eco­ ru rg ic Hunedoara — al căror şoaplă şi caută să se ferească M iliţia m u n icip iu lu i Deva îl a- nienţă dubioasă, cu antece-
(lo n ă rli calitative, at e fo rtu lu i spre dobtndlrea a trib u te ­ mal m ult calitatea a c tiv ită ţii de nomice se găsesc in mari pro­ beneficiu peste plan reprezintă de lum ina becurilor şi a lu n ii. ju tâ şi, aslfel. Gheorqhe Creţu denle penale sau re cid ivişti,
lo r p ro d u c tiv ită ţii şl eftcfenţel înalte. In lîln im şl In exploatare a cărbunelui. Este p o rţii. C onsiliul de adm inistra aproape doufl treim i din bene­ Dinspre restaurantul „Perla este angajat la întreprinderea ori in d iv iz i slă p în iti de o men­
acesl vast dom eniu, devenii cheia de boltă a progresu­ vorba de m enţinerea unul vo ­ tle al centralei, cadrele noastre c e lă tii" apare wn celălcan. „1 M a j". După două luni. a- talita te Inapoială, cu o con­
lum mare de che ltuieli neeeo- de specialişti, conducătorii pro­ fic iu l suplim entar înregistrat
lu i economic, m aterializarea h o lă rlrllo r C onqresuliif al Cînd Irece p rin tr-o porţiune bandoneazâ slujba In favoarea cepţie de viată străină de re ­
nomicoase — peste 2 m ilioane ceselor de producţie stnt con­ la n ive lu l ju d e ţu lu i se mai qfi-
X<lea al p a rtid u lu i p rivin d perfecţionarea organizării, nelunvinală a aleii, cele trei h o in ărelii, fără nici un rost. pe g u lile elice ale c o n v ie ţu irii in
lei In prim ul sem estru; nu ştient! de acest lucru si îl sesc. tn stare latentă, im p o r­
conducerii Şl p la n ifică rii economiei. um bre care-1 pindesc îl încon­ slrăzile oraşului. Plimbare, societatea noastră. In do rin ţa
toate exploatările se înscriu in oreocupă punerea lor In va tante rezerve Interne. I i con­ joară şi, amenintîndu-1 cu bă­
Sensurile trepte lor Industriale urcate ]n aceşti 26 de nota generală oblînută pe cen­ loare. In prim ul rln d ne pre­ d iţiile n o ilo r reglem entari cu film . iarăşi plim bare. Uneori de a-şi asiqura un trai fără
ani lră l|l la cea mal înaltă Intensitate a creaţiei ma- p riv ire la repartizarea bene­ taia. ¡1 pradă de tot ce are a­ se qăseşle cineva care îi mal muncă rccurq la fu rt prin v io ­
trală In ceea ce priveşte redu- ocupă aleqerea unor soluţii de supra lu i : o brichetă o ser- face „cin ste " c-o bere. o ca­
terlale şi spiritua le sin i de o Ineqalabllă profunzim e. rerea c h e ltu ie lilo r m ateriale, îm bunătăţire a teh nolog iilor de ficiu lu i. In care acesta a de­ vie-tfi, un fîş şi suma de I 000 lenţă. Sub rap ortul cauzei qe-
Şt. dacă din In ilnlta te a acestora ar trebui să selectăm se mai acordă încă rabat ca li­ fabricaţie care să conducă la lei. A p o i dispar in întun eci­ fea. U ltim a carte c ililă — „Ş ar­ neraloare. fapta comisă deno­
şl să dăm p rio rita te unul singur sens m a|or, funda­ tăţii. reducerea consum ului de c ă r­ venit o ptrqhle eficientă de mea parcului... pele de maTe", iar căpiţa de tă o lipsă condam nabilă a pă­
mental, neîndoielnic am reflecla fndelunq la ceea ce, — La C om binatul siderurqlc bune. cocs. metal, feroaliaje, cointeresare a În tre p rin d e rilo r La citeva m inute după a­ fin u ltim u l dom iciliu... rin ţilo r, urm ările şi im p lic a ţi­
6Ub conducerea încercată a partidului, clasa m uncitoa­ — a tlt In ceea ce priveşte ile dezbinării fam iliei, precum
Hunedoara planul de beneficii u tila je de turnare, enerqie o ceastă secvenţă, cetăţeanul M i- U N PROTAGONIST şi influenţa nofaslă a unor e­
re. fnlrequ) popor au făcui din Industrie Izvorul de pe prim ul semestru a fost de lectrică sl com bustibil. De ase­ creşterea fo n d u rilo r fiixe şl hai Valră, m iner la Hondol,
forţă şi v ita lita te economică al n rln d u lrll noastre socia­ păşit cu peste 33 m ilioane lei, menea întreprindem măsuri circulante ctt şi prem ierea sa­ se află la m iliţie unde-şi po- „ RARA AVIS"... lem ente descompuse. Cercul
liste. O for|ă economică tn stare să depăşească ferm ne relatează tovarăşul Remus rare să c o n d ttă îa creşterea la ria ţilo r — se impun efo rtu ri vesleşle „p ă ţa n ia “ ... de .jp rie te n l", le q â lu ri cu per­
obstacole şl qreutătl o rlc li de im previzibile si Incalcula­ Pttan, d irectoru l financlar- c a lilă tii producţiei de lam ina­ susţinute pentru punerea tn A doua zi — trecuseră doar A p a riţia celui de-al treilea soane dubioase, lipsa de preo­
bile ar fl. Tocm ai de aceea, m arile calam ităţi care au cupare penlru folosirea ra ţio ­
contabil dc la Centrala Indus te. livrarea acestora la lunqim l valoare a rezervelor Interne, citeva ore de la începutul erou în gros-planu) cadrului nală şi u tilă a tim pu lu i i-au
lo v it ţara cu atlta b ru ta lita te şl au provocat paqube trlală Hunedoara. Factorii care fixe, cu qarantarea unor carac­ de CTeşlere a eficientei econo­ „film u lu i" — pe generic a­ va produce slupelacţie : Luca făcut pe cei trei să dezerteze
de asemenea p ro p o rţii In cit o economie debilă ar fl au in flu e n ţa i favorabil aceste te ristici chim ice $1 mecanico mice sl de sporire, pe această par şi p ro lo q o n işlii : Constan­ Vasile, in ilia lo m l atacului, in de la tn d a lo ririle civice A ­
fost zguduită din lem elll, le-am învins şl oe-am creat realizări stnt econom iile la fm bunăiaiile, creşterea ponde­ cale, a avuţiei ra ţio n a le . tin Popa. Gheorqhe Cretu şi v irs iă de 20 de ani. e le ctri­ m intesc cu acest prile) că tîl­
drum larq pentru mersul nestăvilit înainte. Tocm ai de Luca Vasile. cian calilicnt (lucrează la E- hăria prin întrebuinţarea ame­
aceea, m artie succese raportate pa rtid u lu i de detaşa­ nergom onlaj M înlia). Pentru n in ţă rilo r |sau a vio le n te i) s«
m entele m uncitoreşti ale tă rii In cinstea lut 23 A uqusl, PRIMA VEDETA o servietă şi un fiş la care s-a pedepseşte cu închisoare de la
depăşesc sem nllicaţla tradiţion ale i cin stiri a une| săr­ lăcom ii — bunuri pe care şi 2 la 7 ani. iar atunci cînd a
bători scumpe în tre g u lu i popor, transform îndu-se tn ele­ Constantin Popa. zis Tică a* le putea procura din salariu fost săvîrşită de trei sau mai
re 16 ani şi locuieşte (cînd lo ­
mente de slquranţă ale în tre g ii noastre s tru ctu rii eco­ — Luca Vasile stă acum spă­ m ulte persoane se adaugă cl
cuie şte !) la un Irale de-al său
nomice, sociale şl politice. şit in la|a anchetatorului şi circum stanţe aqravante".
în noul carlier Dacia din Dp-
Rodnicia faptelor dc muncă ale stdernrqişlllor, rntne- caută, caulă scuze sau m otive Prin urm are, din punctul de
va P ărinlii se află la C'uqir şi
* rllo r, enerqellclenllor, ch lm lşlilo r şl con stru ctorilor din nu le prea pasă de ..afacerile" penlru a se dezvinovăţi. Este vedere al C odului penal, lu ­
ju d e lu i nostru este parlc a acestui întreg de preţ lu i Tică. Să-l prezentam pe îm brăra t in salopetă, aşa cum cru rile sînt c il se poale de
Inestim abil, creai cu generozitate şj un extrao rdinar l-a adus m iliţia... clare. Cum răm îne Insă cu as­
scurt : în clasa a VIJ-a a le­
consum dc enerqii de eroica noastră clasă m uncitoare pectul etic al fap tu lui In sine?
gal cartea de gard f neţ uns din
pentru prezentul şl v iito ru l ţă rii. In ele reqăslm dina­ PORTRET SAU In cazul relatat, convinge­
celălalt trim estru i fumează de
m ism ul ritm u rilo r de creştere * potenţia lu lui industrial rea că folosirea am eninţărilor
la 10 ani ; cămaşa nu s-a întU - CARICATURA ?
şl productivitatea bazată pe (clinica avansată, structu­ nit cu săpunul ram dc m u lti­ sau a vio len ţei este un argu­
rile diversificate, rentabilitatea şl eficienţa, totalitatea şor ; bea bere numai cu rom. Din faptele relátale succint, ment suprem şi decisiv prin
param etrilor care exprfm ă sensibilitatea şl adaptabili­ Cum îşi pelrece tim pul ? precum şi din com portarea ce­ (are se pot procura bunuri, a-
tatea rapidă a Industriei româneşti Ia cerinţele m ajore Simplu : ,.Mă scol la ora zece. lor trei in tim pul anchetei nu parlin înd de drept altcuiva a
ale progresului. H u ncd oira Industrială a anului 26, ca mă plim b, merg la un film . a- esle prea d ilîc il a întocm i un con stitu it pasul spre in lra c li-
prezentă de prin ranq In procesul expansiunii noastre poî iar mă plim b şi... asia e !“ porl.rcl reprezcnl ativ (dacă une. Dacă această credinţă am
economice. fş( măsoară ritm u rile p rln lr-u n spor de pro­ Ti place muzica uşoară şi f il­ v ic ii ca rii alură) al un ive rsu­ putea-o acrepla (le o re lic v o r­
ducţie Industrială m ajorat faţă de prim ele 7 lu ni ale mele de aventuri. La teatru lu i intim ul in ii acto rilo r : bind) de la un v irs ln ic a că­
anului trecut cu 765 m ilioane lei, p rlntr-o p ro d u ctivi­ n-a fosi niciodată f,,( ă nu e — f aptul că au comis tilh ă * ru i educafie s-a efectuat in ­
tale de 7.2 procente şl printr-un volum de b e n e lld l cu m uzică"). U ltim a carie c i­ ria in qrup nu înseamnă n ic i­ tr-o societate burqhcză. de
suplim entare faţă de plan de peste 87 m ilioane tel. tită — asta a fost cu m ult tim p decum că sînl şi prieteni. (Se m ult apusă, societate în care
în urmă — „Şarpele de mare" ştie, între in fra cto ri de orice predom ină „Icqea ju n g le i", ne
Acestea sin i ritm u rile care dau măsura unul prezent este im posibil să acceptăm as-
de Jules Vorne (A ro|inu1 nu­ qen c ontează doar propria pie­
econom ic viguros, p ilo n ii pe care se sp rijin ă v e rti­ tăz.j asemenea m c n la lilâ li de
mele autorului). U ltim ul dom i­ le). l-am auzit invinu in du -se
ginoasa dezvoltare a producţiei m ateriale cu care ne la tin e ri născuţi, , crescuţi: si.
c iliu ; c ră p ită , de lin de la cu mare înverşunare Intre ei.
m tndrlm astăzi, fn praqu? lum inoasei sărbători a celei educaţi în noua noastră o rîn-
de-a 26-a aniversări a evenim entului care ne-a deschis mărginea Devei — T e rib ilism u l afişat zgomo­ duire. în care domină noi con­
P rivindu-I, iii dai seama ră. tos şi ostentativ pe stradă, in
calea pentru a ridica România tn c irc u itu l m ondial de cepţii de m orală si etică şi in
p u lin aranjai, spălal periat ar lo calu ri publice in qcneral pe­
va lo ri. Cu slqiiranfă, aceste ritm u ri vo r II măsura efo r­ rare respectul reciproc în re ­
tu rilo r generale ale poporului condus de partid pen­ fl un băiat prezenlabil. A r îi. ste tot. se reduce — atunci la ţiile ¡nleruniane esle ridica!
tru făurirea unei economii moderne, dinam ice şl e ch ili­ Dar acum. Constantin Popa. zis cînd sin i puşi să dea socotea­ la rangul de princip iu !
Tică. slă cum inte în fata en- lă — la o jalnică şi tristă a-
brate, demne de v iito ru l României socialiste m u ltila te ­ M ed/lînd mai profund asupra
rh e la lo ru lu i şi din d is c u ţir a­ • iludine- Cercau clementă...
ral dezvoltate. flăm ră (la 16 ani) e re cid i­ — Posedă to ii un soi de id ea lurilor de viată ale lui
întreprinderea de prefabricate din beton Birceo. Colectivul de muncă ol secţiei premo se vist şl se află în libertate su- „cu ltu ră m odernă", care în ­ Gons'.nnUn Popa Gheorghe
bucură de cele mai bune aprecieri din partea beneficiarilor pentru calitatea ireproşabilă a tu ­ praveqheală. M o tiv u l ? A fu ­ deobşte sc reduce la un nu­ Cretu şi Luca Vasile. glod ul
h_______________________________________________________________________4 ne dure la partenerii lo r de
burilor pe care le produc. F°to : V. ONOIU rat m elale neferoase, a spart măr infim de cărţi leclura te
un chioşc alim entar. suslră- pe sponci, film e de aventuri. generaţie, care. în zilelo aces­
qînd sticle p lin e şi qoale. De adre.se de crîşme şi restauran­ tei prim ăveri s-au aruncat fă­
ce a plecat din C ngir ? „A m te. muzică uşoară şi preţul d i” ră şovăire în lru stăvilirea a­
pelor
Învolburate.
A lunei
A -
Gospodarul îşi face vara Me eintet; lumea va. “ Dar pînă să se anqa- Gorilelor băuturi. a ve nlurie ri (nu vcnlura (notată cu a mare) a
ven ii să mă angajez pe unde­
— Nu sin i
p rim ii valoare de simbol. îm-
jeze pe „undeva", Tică a co­
ar avea nici m ediul necesar),
plf^tindu-se uneori cu sa crifi­
mis o lîlh ă rie la drum ul ma­
re. asa rum văzuse e| în niş- în schimb raulă aventura cu ciul.
orice prel. Dar. lip s iţi de po­
♦ o film e cu bandiţi... se" — vreun transport de dia- IN ALTE ROLURI...
sibilitatea unor lo v itu ri „g ra ­
cizme... dar poartă sandale noastră i plină“ A DOUA VEDETA pe generic : senzaţiile tari produse de cîu» „C o n stitu ie oare cei trei un
manle -— se m ulţumesc şj cu
Un alt nume
Gheorghe Cretu. La cei 19 ani
ai săi. vaqabondea/.ă. Pină la o mică qăinărie (sticle şi bor • „re b u t" social ? Socotim că
cane, o servietă, niscai nara-
Talentatul ansamblu berlinez mane. Această vizită p rile ju ­ nu. Cu s p rijin u l tu tu ro r mem­
o fost ie ri seară oaspetele pu­ ieşte ansam blului să prezinte 13 ani a locui‘1 cu p ă rin ţii. Du­ le etc.). b rilo r societăţii noastre, cu
b licu lu i devean cu spectaco­ citeva tablouri de revistă de pă deslrămarea fam iliei (mama PRECIZĂRI... s p rijin u l tu tu ro r argum entelor
— D a ţl-m l un pantof 39 cu la situaţia constatată 1n raid. U ltim u l la cuvjnt, cum e ca­ lu l do mare anverqură „U nse­ marc montare. Unul dintre a­ sa e undeva prin M oldova, se şi m ijloacelor educaţionale.
113 lei, uşor. Dar să lăm urim concret fiecare zul in această „expunere dc re w oll ist vo ll m usik“ , re a li­ cestea evocă fig u ri tip ic ber­ pare) biografia lui G. C. de­ Referitor la acest raz ială C onslanlin Popa, Gheorqhe
— Nu avem. aspect. M agazinul 74 din H u­ arqum cnlc“ , nu înseamnă şi zai de rcqizorul Jochen Tho­ linele, caracteristice oraşului, vine cenuşie. Esle internai )o ce ne-a declarat Nicolae S lî- Creţu şi Luca V asile vor pu­
— Dati-m î o pereche de nedoara n-are anumite modele că u ltim u l c u v in l il are com ei- mas, pe libretu l sp iritu a l al atlt in vrem uri de odinioară te a — şi trebuie I — să reintre
ghete nr. li de culoarea... pen­ şi sortim ente de încălţăm inte ţ u I cu ridicala — a preci- luî Hans Krause ..De cintec cit şi azi. Un alt tablou de e­ în c irc u itu l norm al uman. S itua­
tru copii. de vară si gestionara afirm ă za-t in te rlo cutorul. Am avut lumea noaslră-1 plină" — titlu l fect este cel plasat pe terasa ţia la care s-a ajuns im plică
— Nu avem. că depozitul nu-i respectă co­ parle de un sezon prim ăvară- românesc al repreze-nlaliei, va­ hotelului, unde. alături de pre­ înscrierea pe genericul aces­
in circa 10 m inute In maga­ manda. In luna iulie, magazi­ vară prin a cărui prim ă jum ă­ lo rifică inspirat cuce ririle aces­ zentarea oaspeţilor, spectatorii tui trist film şi a alto r prota­
zinul de încălţăm inte pentru nul acesta a depus la depozil tate am trecui vrînd nevrînd tui gen de rra l succes, prin a* ^sislă la un amplu recitat de Centrala cărbunelui gonişti. A m in tim „jn alte ro ­
femei, bărbat» şi copii nr. 74 o singură comandă care i-a numai în panlofi închişi. Co­ lu ri" pe cei penlru care pro­
din Hunedoara, care. la prima fosi onorată, mai puţin p a n lo lii m erţul, însă. ce-a achiziţionai blema tin e re tu lu i nu le suge­
vedere pare bine aprovizionai, ,.C Iujana" cu )I5, 121, 125 lei de la in du slrie a pus la dis­ rează mare lu cru. In mod neîn­
am recepţionai numeroase dia­ perechea. La acesle articole fa­ poziţie. Aşa că pentru actualul doielnic. fa m iliile acuzaţilor ar
loguri de acest fel brica nu produce atît c it cere sezon nu credem să „m ai intre Cronică de spectacol trebui să stea alături de aceş­
com erţul. ceva m arfă" sau în orice caz Petroşani
De ce arcastă situaţie? tia. dar nu în cablate de m ar-
Se cere pantoful bărbătesc nu prea m ult de sezon. lorî. ci de inculp ali. P ărinţii,
—■ In maqazin avem )0 mo­ >
asculil. uşor, cu I KT lei Dar a- Cu gestionari comozi, u n ila ­ poştali pe poziţia m inim ei re-
dele de in căllăm inle de vară p o rlu l plin de har al unei tru ­ muzică antrenantă, spumoasă
pcnlru femei — spune A le xa n ­ v rm In stoc la accsl pre| 2 000 terali. cu suprapuneri nc-am pe tinere, entuziaste, care şi-a şi, neîndoios, cuceritoare. z.islenle. au abdicat cu uşu­
drina Tema. responsabila ma­ perechi pantofi negri m ull mai mai în lîln it si se vede că ne propus să păstreze nealterate Partea muzicală a spectaco­ A N U N Ţ Ă rinţă de la îndalorirea funda­
gazinului Dar nu avem qama frum oşi, mai comozi. Dacă de mai în lîln im in reţeaua cu a­ tra d iţiile qenului revuistic, lu lu i esle susţinută de staru­ mentală care-l obligă să se în ­
la fiecare magazin gestionarul grijească de soarta celui <ă-
de numere cerule. Depozilul precum şi cele ale m usic- rile berlineze ale m uzicii uşoa­
ar trece ccl puţin o dată pe m ănuntul. Dar şi explicaţia că rii'ia i*au dat vîaţfl (în d a lo riri
nu respectă comanda noastră. săptămlnâ pe la depozit nu „in d u stria nu produce sufi­ h a ll-u lu i. Toate numerele, re i V olkm ar Bohm, Rüdiger PENTRU MESERIA DE „MECANIZATOR MINIER“ din m enţionale clar in I eqea pen­
P rnlru bărbaţi nu avem san­ s-ar în lim p la fenomene de a- cie n t“ , am mai receptional-o. inspirat alese şi sudate Intre Faurnée, Jo Irmscher, Inqeborq cadrul Şcolii profesionale Petroşani (cu sediul in strada tru ocro lirca m in o rilo r şi De­
Inqrid Barlhels
şi
ele. cu un rem arcabil qust, au
Irmscher,
cesl fel. Dar la Hunedoara a- cretul p rivind ordinea şl con­
dale la p re lu ri ieftine de pe­ Un adevăr cunoaştem : prelen- un caleqoric nivel european. guinte^uJ dinam ic K u ri W e i­ Republicii nr. 7) şi Şcolii profesionale Lupenî (cu sediul
leqerea m ărfii din depozil e vieţuirea publică).
ste două luni. Pantoful bărbă­ Desiqur, viziunea rcqizorală a­ ner, care Inlerprelează, cu re­
lăsală pe seama unui mer- tia cum părătorului e ca el să in strada Viitorului nr. 27) SE PRIMESC, FARA ALT CO N­ Şcoala, care prin m u ltitu d i­
tesc uşor cu pre|ul de 113 lei cooloq. găsească ceea ce ştie că se cordă o deosebită im portanţă surse sentim entale, cu aplomb CURS, SOLICITANT»! CARE AU OBŢINUT CEL PUŢIN nea m ijloacelor ednealive ar
nu-1 avem de Irei luni. C opiii Există şi o altă optică după fabrică la n ive lu l cerînlelor. cerin|e lor gu slut ui contem po­ Si mai ales cu voci proaspete MEDIA 5,00 LA SESIUNEA DE ADMITERE DIN ANUL 1970 fi putut stă vili din hmp ma­
ran. (apl care se manifestă cu
SÍ cultivate, un buchet de şla­
care poarlă încălţăm inte cu care nu-j hun si modern decît Dar s-a văzul : ceea ce poale deosebire In aleqerea p a rlilu - găre de ultim ă oră şi, mai a­ LA ALTE ŞCOLI PROFESIONALE, LICEE DE CULTURA GE­ nifestările de in disciplină ale
număr in tre 13.5— 16 pol să coca ce a intrat atunci în de­ să exisle. nu se qăseşte. Ni rjtor muzicale. les, de mare succes. Aceiaşi NERALA SAU DE SPECIALITATE DAR NU AU FOST AD­ celor Irei tineri, dar... Iar ro -
Întreg ul spectacol se s p riji­
şi-o caule in orice oraş în a- pozit. Intlm plarea cu ges­ s-a explicat şi de ce. Ne în ­ nă pe un ingenios pretext al Interp reţi evoluează 1ntr-o fer­ MIŞI. lcolivu) de muncă, colegii ar
fi p u lu l sesiza din tim p une­
Iară de Hunedoara. tionam ) Zam fir Puiuţ de la toarcem iarăşi la un adevăr. lib re tu lu i. In te rp re ţii se în tll- mecătoare cavalcadă în harul O dată cu cererea de înscriere, solicitanţii vor de­ le exte rioriză ri. dereglări de
In acest tablou al
hotelului.
Aceeaşi impresie de boqătie „S elect“ Deva e cdificaloare. Cetăţeanul nu se incalía cu nesc în clădirea im punătoare revîslei, turişti din unsprezece pune şi adeverinţă eliberată de unitatea şcolară la care la o com porlare norm ală în a­
o lasă magazinul „Select“ din Stăteau sandalele in ton uri de exp lica ţii vara şi cu scuze a hotelului berljnez „Stadl ţări aduc mesajul melodios al au susţinut examenul de admitere, din care să rezulte fara locului de muncă. )n a-
Deva cu p riv ire la încă lţăm in­ alt) (pe care gestionarul le re ­ toamna. Aşa că ... B e rlin ", in v itîn d publicul Să tă rii lor. Buna dispoziţie in te r­ şi media obţinută. ceaslă nepăsare rezidă un« din
cauzele existenţei paravbisiv u ­
tea de sezon. Dar... clamă şi acum ca lipsă) în stoc facă o vizită în cele 39 de o­ naţională esle deopotrivă ani­ lui sau sem iparazilisim ihii. Pa-
taje ale uneia dintre atracţiile
mală de lic o rile miraculoase,
— D ată-m l cere încăltăm in- in depozitul de tranzit dar nu ION CIOCLEt arhitectonice ale capitalei qer- iscate în shaker-ul barm anu­ si vitalea fată de actele i nfi ac­
le de vară o femeie mai în le lua. Aceleaşi sandale le-am lu i şi de co ckta il-u l o fe rit de to rilo r repreziiUă. (a rîndul ei.
vîrslă. care poartă de obicei Iransterat în depozitul de p ri­ casa de discuri „A m ig a ", ca­ o carenţă pe. care sorir'a1''n
noaslră nu o poale accrpla.
culori mai închise, nu am ce mire. Crezînd că alunei au so­ I re a rezervat pentru acest „A c tu l reprobabil comiş de
spectacol prem iera absolută a
să-i ofer — spune Zam fir Pu­ sit. )e-8M rid icat imediat. ! cîto rva cîntece. toate purtînd Constantin Popa. Gheorqhe
iuţ. responsabilul m agazinu­ Jn depozil există m ărim ile pe Intîlnire cu în sine calităţile unor staaăre Creţu şi Luca Vasile — tîlh ă -
lui. Avem marfă dar nu care qestionarii le reclamă, posibile. liceul agricol rie la drum ul marc — trebuie
P rezenlatorul simpatic. Rern-
întotdeauna ce trebuie. Se după cum există si sandale de hard Ex. reuses4e să cuprindă să consfilu ie n îo iru fam ilie,
şcoală, opinia publică in gene­
caulă sandalele în tonuri de culori închise pentru vîrste Io codtul progromulu* de a c ti*ito |i ol com itetului U.T.C. de la cu mînă siqiuă firele boeme ral un p rile j de m edilalie. In ­
alb. Nu putem satisface cere­ mai înaintate. Sandalele pen­ întreprinderea de corutru<(ii lid e rti'g ic e Hunedoara, privind educa­ ale revistei, trecîud cu dezin­ tr-o so cie la lr socialistă a că­
ţi a p olrio licâ a tineretului, lin i prevoiute ţi in lilm ti cu a c liv ijti de
rea în special la cele cu pre­ tru bărbaţi cu 59,50 lei pere­ p artid ţi de stat, cadre cu munci de răspundere in economie, spe­ voltu ră peste qreutătile de lim ­ fieoagiu rei deviză este atitudinea ac­
cia lişti din divene dom enii de activitate. bă. mizînd pe gra iu l in te rna­ tivă fată de viaţă, com b ativi­
tu ri în lre 67 şi 113 lei Se cere chea au fost un produs de Apropierea zilei de 2] August, o p rile ju it în liln ire o o nume ţional al francheţei, prezentă
tatea fală dc m anifestările ce
sandaua cu toc jos. indiferent sondaj şi de aceea nu e aco­ roşi tineri din orgoniioV 'ile U T C . de pe ţa n iie 'e le de construcţii atît în muzică cit şi în cele- contravin norm elor şi legilor
a le I.C S.H
cu tovarăşul Gheorghe O rdeanu, secretor ol Com itetu­
la ce preţ- N -o avem I perită cererea. lui m unicipal de p u 'tid Hunedoara, care n vorbit tin erilor des la lle numere, derulate în tr-u n A N U N Ţ A UN NOU CONCURS DE ADMITERE stalu lu i, indiferenta la|ă de
pte tronslorm ârile petrecute in oraşul sid e ru rg icilo r, tn o n ii care ou în perioada I — I0 septem brie 1970.
Cum. însă cu „m i avem" încălţăm intea penlrvi copil trecui de la 23 August 1044 şi pîno a ii, perspectivele şi ritm cuceritor, p rin lre lu m in i­ In cursul lu n ii august se fac înscrierile pentru acţiunile antisociale, Irebuie
sau „nu este", cum părăto­ in m ărim ile 13,5— 16. trebuie sarcinile ce le revin lin -n lo r constructori, contribuţia pe care tre le. culorile, decorurile si cos- spe cia lilâţile ; considerate în sine însăşi la
buie să şi-o aducă ei la ţroducereo in viaţă o program ului vast tinmole spectaniloase ale aces­ fel de antisociale".
rul nu s-a IncăMat niciodată, să recunoaştem. n*am ajuns să şi m ultilateral de înflorire o patrie i, cloborot de către Congresul al tui spectacol alert, plin de fan­ 0 b o rfiru llu ră •
X-lea ol P.C R , Io inâ lţn re o JÎ doreo in funcţiune o noilor obiec­ Concluzia form ulală de că-
consemnăm şi lă m u ririle pe o obţinem de la furnizor in tive industriale şi sociale inointe de termen, penlru infâptuireo cu tezie si bun qust. caro pledea­ $ zootehnie. pilanul dc m iliţie. T ibe riu Do-
care ni Ic dă tovarăşul can tităţile cerute, adică n-am succes a sarcinilor de plan pe acest on şi o oceloia ce Ic revin ză convîngălor pentru via b îlî- In lo rm a ţil suplim entare se pol prim i zilnic la biştean o folosim drept ,.s|op-
in perioado viitorului cincinal. laloa genului Tevuislic.
Nicolae M untean«, direclorul reuşit să convinqem industria cre la ria lu l liceului, leloion 40. cadru" )a acesl lilrn cu lre|
stric...
l.C.ILT.L Deva. ră din aceasta se cere mai
„A vem şi noi partea de vină m ult. A L COVACI C. DROZD