Page 56 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 56
Z IU A N A Ţ IO N A L A i
M a n ife s tă ri p e s ie iio la r e * t
\
u i p r ile ju l a n iT e r s ir li A IND \
\
e lib e r ă r ii ® © râ n ie s lr-u n diArurs pronunţai cu n- ciale. pentru reducerea şoma t !
PELHI 15 (Aqerprcs). - In-
ju lu i. pentru sporirea produc
razia zilei nationoln a Indici, ţiei si asigurarea sfa b ilită tii c-
n r DA PESTA 15 — Cores- Acera Expoziţia se bucură prim ul m inistru. Inclir.i Gandhi. conomice a tarii. i DIFICULTĂŢI INTiMPlNATE
jionrlcntul Anerpres. Alexan dc un deosebit succes. a b e cul in revislă succesele A bordlnd unele problem e a- i DE ASTRONAUTI
dru Binlra, transmito : Cu nhtinul.e de poporul indian in 1e situaţiei internationale pre
prih'iul apropiatei aniversări cri 23 de ani de In proclam a m ierul Indiei şi-a exprim at în t Bolile şî indispoziţiile
BERI. IN 15 (Ager preş) —
a Zilei. eliberării României., rea independentei tă rii dc sub grijorarea lată de extinderea ţ pe care le acuză astro-
ambasadorul român la Buda La Berlin nu fost inaugurale dom inaţia colonială enqlezâ. co n flictu lu i din A sia dc sud- ! nouţii in timpul zboruri
pesta, Dumitru Turcuş, şi co- Zilele filmului românesc, Prim ul m inistru a arătat că csl. Critic.înd in te n ţiile g u ve r lor cosmice sint în număr
Innol Km Mi an Birlea, ataşat prin prezentarea producţiei sini necesare efo rtu ri susţinu nului brita nic de a relua li I de 12, afirmă doctorul
militar şi aero, au depvs t i „ z l s-a născut Ipgenda“ . A te din pârlea întreg ulu i popor vrările de arme către regim ul t Charles Berry, directorul
neri o coroană de flori In fost dc faţă şi o delegaţie de pentru transform area Indici in rasist de la Pretoria, Indîrn cercetărilor medicale de
monumentul, dm Ornszhaza cineaşti români. Cu acest tr-un stat dezvoltat din punrî. Gandhi a arătat că această t pe lingă Centrul Spaţial
închinat ostaşilor români că pri/ot, Gunter Klein, adjunct de vedere industrial pentru măsură nu ar putea servi dé i de la Houston.
znii. in luptele pentru elibe al mi nistrului culfurii al in făptuirea program elor gu ver fît în tă ririi apartheidului si ar El a mai adăugat că
rarea Ungariei de sub ju R D (>., a rostii o scurtă cu namentale privind înlănţuirea ro n s tilu i o am eninţare pcrma- i nici una dintre aceste boli
riul fascist. Au mai fost de vin! arc. nm iiă a ta rilo r independente i nu este gravă şi că, o
puse coroane dc flori dm Zile ale filmului românesc unor reform e economice si sn- de pe co n lin cn tu l african. i dată întorşi pe Pâmint,
partea ambasadei române la urmează să fir nn/anizatc şi sint necesare citeva zile
monumentele şi cimitirele în regiunile Magdeburg şi i pentru o totală recupera
Dresda,
din Miskolc şi Nyrenyhaza t re a organismului. lată
ale ostaşilor .români, La so ir U.R.S.S. Vedere aeriană din Moscova, cu noi clădiri ridicate m ani, de după război. Noul mandat prezidenţial al pre lista celor 12 indisppiiţii
lemnitate au participat re HANOI ¡5 — Coresponden t provocate de zborurile
prezentanţi ai organelor lo tul Agerprcs, Cnrnelin Vlad, şedintelui Balaguer y extraterestre ;
cale de partid şi dc stat. transmite: La II august. Co j 1) Se măreşte numărul
★ mitetul pentru Relaţii Cultu Uruguay SAN TO D O M IN G O 15 (Ager* leucoeitelor, datorită stă
ACCRA 15 (Agerpres) — rale cu s! răinătafea al Re Credit acordat preş) — Preşedintele d o m in i O bservatorii p o litici rem ar rii de tensiune in care
Sub auspiciile Consiliului publicii Drmocrale Vietnam can. Joaguin Balaquer. preia că faptul că sarcina ..m ncilie- trăiesc astronauţii.
Artelor din Ghana, in loca a organizat /a Hanoi, in ca începind du asl.ă/i un nou man rii interne" va ii una dintre 2) Concomitent, hema
litatea Takoradi a fost des drul manifestărilor consacra Turciei de F.M.I. dat prezidenţia! de patru ani reia mai grele în decursul nou tiile sint pierdute in a-
chisă expoziţia fotor/rafică te sărbătorii naţionale n Eforturi pentru în co n d iţiile unei opoziţii pu lui mandat prezidenţial. Cu i ceastâ lungă perioadă pe
„ Prin România de azi", ma României, o scară culturală WASHINGTON 15 (Aţjerprei) - ternice în ţară fată de reale aiît mai m ult cu cit ol a res y trecută in atmosfera de
nifestare consacrată zilei de romancoşră Au participat . Fondul Monetar Inlomoţlonol o gerea sa in fruntea stalului. pins deja suqestiile clin pan y oxigen pur din cabina
23 August La vernisajul ex reprezentanţi ai M in ¡sterului ! ocordol vineri Turc ici un t r,-.p»u. Comisia electorală centrală a ica opoziţiei pentru un pro spaţială.
poziţiei au participat Kica- Afacerilor Externe şi ni Co mut de 90 milioune dolori. Accit lichidarea organizaţiei respin* contestaţiile ce lo rla lţi gram de quvernăm inr care să y 3) Apar ameţeli provo
credit eilo destinot jo i'obi/ixcie
mena Anasic, membru ol mitetului penlru relaţii cul i rci.yvele Turciei, o corei monedă I patru candidat! în a'eqerile din obli n 3 s p rijin u l unor largi y cate de vitezo navei şi
Consiliului de Stat, profesori, turale. cu străinătatea, pre rvjţionato a foit devclori;alo la luna mai din Republica D om i cercuri si pături sociale. de manevrele ce trebuie
oameni de artă şi cultură, cum şi Vasi/e Cio/ohoc în 9 ouguu cu 66,6 Io iutii. nicană, acordîndu-i acestuia Joaguin Balaguer a deţinut y executate.
reprezentanţi oi cercurilor de sărcinat cu afaceri ad in Colo porte Turciei la F M I „Tupamaros victo ria ru 655 700 vo tu ri fată funcţia de preşedinte in p e ri y 4) Unii astronouţi sint
afaceri nhaneze. De aseme terim al Republicii Socialiste Oile de 108 milioono de dc totalul de 504 000 vo tu ri În oada 1060— 1962 dar a fost ne y contaminaţi de mărunte
dolori Pinq in preicnl, din o< etn
nea, au fost prezenţi membri România Io Hanoi, ci membri ia lumâ guvernul de Io AnVora tru n ite îm preună de restul can vo it să plece apoi în exil. In infecţii virale, datorate
ai Am basadei rom âne de la ai ambasadei. I o retroi 45 mllioone dolari d id a ţilo r. De re ţin u t că Parti 19GG după reprim area m işcării y
M O N TEVID EO 15 (Agerprcs). redusei capacităţi a ca
L ............................................... ...... : ale p o litici iiniquayene. se a- dul re vo lu ţio n a r dom inican al consl i tulîonaliste conduse de y binei în care convieţuiesc
— Speranţele pentru salva nuntă ca ar li fost descons p i
rea consulului general brazi fostului preşedinte Juan Bosch, Caamano. el s-a reîntors în y pe timpul zborului spa
rat^ încă o nrqanîzaţie clan
„Alegeri" ANGLIA Sindicalele se opun lian. A lo ysio Días Com idc şi destină în urma confiscării u unul dintre cele mai puternice Iară si a fost reales prcşodinlo. y ţial.
partide din opoziţie, nu
reprezen
sul) supravegherea
şi-a
iuni tio n a iu liij american. Glan
nor documente qăsile asupra 5) Costumul spaţial,
de Fly. răp iţi de m em brii unei a doi in divizi arestaţi recent. prezenlat candidaţi in aceste ta n ţilo r O rqanizaţiei Statelor y destul de greoi $i inco
Am ericane (O.S.A.).
alegeri.
la Saigon limitării salariilor organizaţii clandestine din l> y mod, le provoacă astro-
nouţilor iritaţii ale pielii,
ruguay au sporit, după accep
tarea de râ'.ie unu) din lide y 6) D ificultăţile optice
SAIG O N 15 (Agerpre.s). — rii acestei organizaţii. Râul y de care se pling călătorii
„A m ericani, căra li-vă acasă!", LONDRA 15 (A gerprcs). — Ic pentru că şlim ră reduce Senriic, capturai în tim pul cer y extratereştri sint puse în
„Jos qeneralul T h ic u i”, „C e Sindicalele britanice au re a fir rea lor cs!c unul din cele mai cetă rilo r po litiei, dc a discuta legătură cu materialul
rem demisia actualelor auto mai că se îm potrivesc oricărei bune m ijloace de frinare a cu colaboratorii săi aflaţi in y din core sint confecţionate
rită ţi precum şi alic lozinci limbuiM a creşterii salariilor pe creslerii p re ţu rilo r", afuma Ed- de lo nlic p o sib ilită ţile dp elibe y hublourile cabinei.
sim ilare, apurule pesle noaple care guvernul conservai m- "'ard Heaîh la deschiderea rare a celor sechestraţi 7) Fenomenul cel mai
po străzile Saigonului marcau lc-ar crre-o. V in e ri. în cadrul campaniei clocloralo. „N u na Sendic a fost transportat Í- y frecvent întiln/t in zboru
sîmbălă debutul campaniei e- unei în li’ n iri cu m in istrul li- re posibil să procedăm la o medial după ar eslare la închi- y rile cosmice este lipsa
Ipcloralc penlni ..alegerile" nanţolnr A n lh o n v Barber. V k - expansiune...' la o reducere a sr'arca Punta Carretas şi i s-a poftei de mîncare.
proqram ale )a 30 august în | tor I ralher. secretarul general im pozitelor pipă n u d nu vom permis să intre în legătură cu 8) Tocmai de aceea,
vederea dpsemnării a 30 de al Congresului Sindicatelor l.in- lim ita in fla ţia “ , p riv i/a cu câ alţi de|inn*i membri ai org a n i sint semnalate pierderi de
noi membri în Camera Supe tanice. a cerul guvernului să teva zile în urmă m inistrul for zaţiei. In iţia l el refuzase să greutate. Inlr*un zbor
rioară a „■parlamentului" sai- rid ic i' re stricţiile asupra salari ţei de mu'ncă şi p ro d u ctivită discute cu po litia m odalităţile cosmic, fiecare astronaut
q o n r/. ilo r §i să slim \ile /e fprerea in ţi'. care să ducă la eliberarea ce pierde intre 3 şi 5 kg.
Nu sint prim ele ..aleqeri" ternă pentru a încuraja rroş- O bservatorii cons'ală că sa lor doi ostatici. 9) Este înregistrată o
care nu loc la Saigon. In u r lerea producliei. O a subliniat, lariile. şi pre tu rile cresc în- Intre tim p poliţia îşi con diminuare a presiunii san
mă cu numai rîliv a ani au fost că aceasta este cea mai bună tr-un ritm diabnljr . Produt I:- tinuă cercetările pentru rir- guine.
alegeri prezidenţiale, cind se So|u|ie penlru ev i!,ir ea unei vilniea m uncii, după cum re pis'area locului unde sînl as 10) Cel moi des, astro
părea d i avncahil Trunnq crize eronom ue. marca cu insistenţă R oberi. cunşi diplom atul brazilian si nouţii acuză dureri ale
D inii D/u. care se pronunţa Nou. după rum sublinia re- C'arr înregistrează o cvolutm ‘■pwi ialistut american in ciuda i aparatului locomotor,
pentru reslabili-ea păcii, va lidia nu l ..G uardinn". o4-le I ap lentă. Lid e rii sindicali arată că faptului că autorii ră p irii au I i cauzate de incomoda po
obţine cu siguranţă re) mai tul că rect>nl m inistrul (oiţe i economia a slaqnat şi şoma avertizat: că în cazul cînd os i liţie a corpului şi de sta
mare num ăr de vo tu ri dar ca do muncă Şi p ro d u c iiv iiâ ţii. ta ticii ar ti descoperiţi, oi vor ■
ju l rare a atins cel mai înalt rea de im ponderabilitate.
în lr-o piesă bine req i/nlă r,v kebert Carr s-n pronunţat nivel de după război continuă fi oxee ut aţi. M ii de p o liţişti si i 11) Frecvent apahe şi fe
pentru abandonarea so lu ţiilo r m ili!ari efectuează percheziţii y
rn-si păstrează surprizele pen- să crească. Ci sini. de. părere nomenul de insî/Wcîf'ntn o
pe care parlichil său le susţi casă cu casă la M ontevideo Ş'
Iru orh il li nai. victoria a re că problem a nu trebuie ataca t proteinelor in globulele
nuse în tim pul campaniei e le c în îm prejurim i. i roşii.
venit preşedintelui in exe rciliu. torale. ,.Vnm redure im pozite- tă m im ai d in lr-o sinqură la tu Pînă in prezent. în cursul t
ră. cea a salariilo r. Este nece acestor descinderi la dom icilii 12) In fine, este semna-
sară o acţiune comună alU a* au fost arcstale 50 de persoa y •otă creşterea propor
sup^a v e n itu rilo r cit şi a sa ne. R ăpitorii işî m enţin cere R.D G. La Combinatul industrial „Ernst Thaelmann'' din Magdeburg a fost deschis un y ţiei de zohăr în sînge,
Luptele din V ietnam la riilo r. Lid e rii sindicali se cabinet cu control automat pentru operaţiile meteorologice si tehnologice. Viitoarele cadre y
pronunţă penlru o p o litică ac rea de eliberare a 150 de de CE ASCUND PEŞTERILE
tivă de in v e s litii Şi degajarea ţin u ţi in schim bul punerii în tehnice vor face, începind din septembrie 1970, practica aici avind la dispoziţie aparatură y Un grup de speologi de
economiei de re s tric ţiile în v i líber»ate a celor sechestraţi. electronică de control automat. i pe lingă Casa de cultură
Atacuri ale forţelor pafriotice goare. Pe de altă patle, din surse i
i o tineretului din Audin-
court (Franţa) a efectuai
1 de curind o călătorie de
în zona septentrională Agenda TASS anunţă că A genţia Taniug Informează ne Lynqslad. a fost înlocuit realizat o reţea in lern atio na - „Apollo-14“ $ studii la 90 m sub pă-
1
Uniunea Sovietică şl A lgeria că la Bonn s-a anunţat o fi ru H a llva rd Eika, iar cel al lă de staţii de control al gra i mint, in adincurîle peşte
SAIG O N 15 (Agerpres). — mor li ere de către artileria for au căzut de acord să înche cial că o delegaţie parlam en M in iste ru lu i M un cii şi pro du lu i de poluare a atm osfe » rii Aimée. Cu această o-
In ultim ele 24 de ore flu con ţelor patriotice. Aceste atacuri ie un nou acord com ercial tară vest-qerm ană va face o blem elor comunale, Hclqe» rei. Această reţea la crearea se pregăteşte i eaiie s a făcut şi o inte
tinuat 1 \iiî>tcl e in tre u n ită ţile s-au soldat cu grele pierderi pe termen lung. P ărţile au vlzllă în Iugoslavia în p e ri Seip, cu Helge Roqnlîen. In căreia s-a lu crat tim p de l resantă descoperire : pe
G uvernului Revoluţionar Pro în oameni ş, m ateriale de lu p luat această h o lâ rîre în u r oada 20 septem brie—4 oc tr-o conferinţă de presă. trei ani va începe să func i malurile riului subteran,
vizo riu şi forţele am ericano- tă de partea torţelo r am erica- ma încheierii cu succes a tom brie. Delegaţia va fi con Seip a declarat că pe v iilo r ţioneze in luna decembrie au fost degajate din mii
saigoneze in d ife rite reg iu ni no-saigoneze. In acelaşi timp tra ta live to r purtate la M os îşi va consacra integral a c ti pentru zbor * fragmente de dinţi de m a
ale V ietnam ului de sud. După s-au înregistrai lupte şi în cova de Layachi Yaker, m i vitatea conducerii P artidului a.c. Datele culese vor fi pre y mut, precum şi un molar
cum informează agenţiile de Delta flu v iu lu i M ckonq. Cea nistrul com erţului al A lg e libera l — Vonstre. al cărui lucrate de două mari centre i y care cîntârea aproape
presă atacuri lansate de fo r mai Im portantă operaţiune m i riei. şi N iko la i Patolicev. preşedinte este. La rîndul internaţionale, situate la Lon CAPE KENNEDY 15 (A ger- două kilograme. Acest
ţele p a lrio lice sud-vielnam ezc lita ră s-a desfăşurat Ia Plionq m in istrul com erţului exterior său. Lynqslad a precizat că dra şi W ashington, care vor pres). — începind de săptăm i- y dinte, perfect conservat,
s-au concentrat în partea sep Dinh la aproxim ativ 130 km al U.R.S.S. se va retrage din viata p o li colabora ru centrele reqiona- na viitoare, m em brii echipaju \ prezintă doar o uzură su
tentrională a la rii. Lupîe v io sud-vest de Saiqon, După cum precizează aqen- tică, din cauza vîrstei în a in lu i navei cosmice „A p o llo -1 4 “ , perficială, provocată de
lento au avut loc în provincia In acelaşi timp. avioane ale ţia TASS, noul acord com er tate. N oii m in iştri sînt mem )e de la Moscova. Nagpur care urmează să fie lansată la ' ) pietrele antrenate de cu
Quanq Tri lo cî|iva kilom etri S.U.A, de tip H-52 şi-au con cial va con tribu i la dezvolta bri ai Par-tiduhii liberal. (India) şi Tokio, precum şi începutul anului v iito r. vor rentul de apă subteran.
do localitatea Hai Lang. De a- tinuat raidu rile de bom barda rea schim burilor dintre U n i ru 20 de laboratoare specia relua la baza de la Cape Ken :■ Cercetările au demonstrat
O ^ O nedy seria pre g ă tirilo r nece »
senienea, o unitate a diviziei ment asupra pro vin ciei Quanq unea Sovietică şi A lgeria, Experţii O rganizaţiei M on lizate. situate în d ife rite zone t că molarul iăcea parte
Tri, în partea de sud a zonei schim buri care cunosc o con sare viito a re i m isiuni selenare
denum ite „A m erica!“ , aflată diale a Sănătăţii (OMS) au ale globului. americane. Com andantul na y din dentiţio unui mamut
dem ilitarizate, precum şi în a tinuă evo lu ţie ascendentă. i
la Oham Duc, în provincia vei. A lan Shepard jr.. şi p ilo tu l care a trăit in ultima
propiere de frontiera ru Loo i perioadă a quaternarului.
Edqar M it-
m odulului lunar.
Quanq Tin, a fost atacată cu sul. O + - 0 cheîl, vo r petrece o zi în tre a y deci cu 10—75 mii de ani
După cu<m anunţă agenţia j G uvernul Bollvlet a amendat decretul asupra llber-
ACTC, la Phenian a avut loc | tăţtl presei, adoptat la 19 februarie a.c. In baza acestei gă în camera de altitu dine a y
o întrevedere între Ktm lr dusă de preşedintele Bnn- i ho tă rîri a fost autorizată apariţia începind cu data de sim u lato ru lu i orbital. îm preu y
Sen. preşedintele C abinetului deslaqului, Kai IJwc von i 17 auqusf, ziarelor care publică in fo rm a ţii cu caracter nă cu ei ¡şi va începe pveqâ- TEAMA DE MARE
de M in iş tri al R P.D. C ore Hasset şi va reprezenta un j economic, a anunţat m in istrul In fo rm a ţiilo r. . Carlos lirile , puţin mai lîiz iu , Şi cel y Pentru locuitorii Romei,
ene, şl Gaafar Mohameri El răspuns la ullim a vizită a ti- j Carrasco. Cît priveşte săptămânalul „La Prensa", orqa- rie-at treilea membru al echi y marea, pe care o pot zări
N um elry, preşedintele Consi n n deleqaţii parlam entare I nu| sin dica tulu i zia riştilo r care fusese interzis de către pa ju lui, S luarl Roosa. i la numai citiva kilometri
liu lu i Com andam entului Re iuaoslave în R. F. a Germa j dc ei, şi-n pierdut frumu
niei. guvern pe m otiv eă a Inserat în ultim a vreme m ateriale Pe poliqonul dr. lansări vor
vo lu ţie i Sudaneze, care face fi Încercate, penlru cîteva m i \ seţea cintată de poeţi.
0 + 0 rienuntînd existenţa unei conspiraţii de drepta. va apare
o vizită în această ţară. In î din nou. însă. el îşi pierde dreptul de care beneficia nute. şi m otoarele uriaşei ra y O anchetă jurlicoră a
tim pul întreve derii au fost a- Prim ul m inistru al N o rve ! pînă in prezent de a apare In exclusivita te ţn fiecare chete ,S aturn-5". i supra apelor dm preajma
naliznte problem e referitoare giei, Per Borten. a procedat i luni. A m in tin d aceste ho tă rîri m in istrul in fo rm a ţiilo r a Tot In cursul săptăm înii v i ) litoralului roman, precum
Ja re la ţiile bilaterale dintre vin e ri la o nouă rem aniere dat, totodată, asiqurări zia riştilo r că vor beneficia de itoare, vor relua pregătirile, \ şi comoonia de presă de
R.P.D. Coreeană şi Sudan guvernam entală, cea de-a do ! garanţiile necesare profesiunii lor. după un proqram separat, clanşată împotriva ooluă-
precum şi alte problem e de ua în acest an. T itu la ru l M i m em brii echipajului de rezer fii plajelor au antrenat,
interes comun. n iste ru lu i A g ric u ltu rii, B jar- vă compus din Eugene Carnan, mai ales, în staţiunile
Ronald Evans şi Joc Engle. balneare dm Latium, o
veritabilă psihoză a ,,m i
crobului m ării". Cea mai
) more parte a vilegiotu-
{ riştîlor evită să facă baîe ;
pînă si cei maî curajoşi
S e m n ific a ţia v e to -u lu i p re z id e nţial i t la genunchi. Ancheta ju
se avîntă in lorq... pînă
i diciară a fost deschisă de
\ magistratură in urma unui
i raport alarmant prezentat
Pentru a patra oară, în pe tru a răsturna actualul raport che ltuielile prestabilite, chiar |ă de ne voile interne piesan- tea necesară penlru proiectul )
rioada de um an şi jum ătate de de forte din forul le gislativ su dacă este vorba de unele p ro le ‘ , declara Edward Kennedy. de lege p rivin d educaţia şi în- S de experţi. Pe 0 distantă
cînd a preluat postul de pre prem, controlat de o m a jo rita iecte de leqe foarle populare, Tabăra dem ocraţilor consideră vâţăm întul. Există însă mari de moi mult de 70 km,
şedinte Richard N ixon s-a fo te democrată. cum sint cele două m enţiona- că „în tim ;p ce se insistă asu dubii în leqătură cu şansele i t plaja Latiumului este pu-
losit de preroqativele de veto Proiectele de lege în cauză, le mai sus. A aproba aces.'e pra extin d e rii in u tilu lu i şi pe celui de-al doilea proiect. I ternie poluată de Tibru si
asupra h o lă rîrilo r Congresului, adoptate cu o mare m ajoritate surîie, explica preşedintele, în- ricu lo su lu i sistem antibalistic O bservatorii p o litici, anati- I de afluenţii săi core cară
re trim itîn d spre dezbaterea Se de Senat şi Camera Reprezen- „Safequard" şi m enţinerii che l zlnd situaţia de după opune y tone de deşeuri,
n a tulu i şi Camerei Reprezen 1 antilor, stabileau alocarea a tu ie lilo r m ilita re la e xo rbita n rea vetoului prezidenţia! Iiotă- y
ta n ţilo r două proiecte de leqe 4,4 m ilia rd e dolari O fic iu lu i dc tul -nivel de peste 70 m iliarde ririlo r Conqrcsuluî, consideră y LIMBAJUL
supuse spre semnare. „A c ţi Educaţie şi Invă tă m in! şi 18.1 CORESPONDENTĂ dolari, sin t constant reduse că această acţiune neaşteptată b a t r a c ie n il o r
unea preşedintelui, scrie N e w m iliarde dolari pentru „o fic i fondurile destinate să acopere a marcat un nou pas in in te n y Cel maî frumos şi con
■York Times, a luat p rin sur ile independente", p rin tre care cele mai stringente nevoi so sificarea co n tra d icţiilo r dintre y vingător cintec de dra
ciale". Preşedintele N ixon si
prindere m ajoritatea congres se numără Departam entul con seanmă a spune da in fla ţie i, Casa A lbă şi forul leqislativ i goste al unui brotac din
m enilor şi chiar pe unele o fi s tru c ţiilo r de locuinţe şi dez creşterii p re ţu rilo r, dobînzilor Partidul republican răspund dominat de dem ocraţi. In eta i Texas o lasă rece pe cea
cia lită ţi ale Casei A lb e ". O b voltare urbană. A qenţia na ţio prin a-i acuza pe dem ocraţi pa actuală, orice problemă a mai înflăcărată broască
şi inrpozitelor. că sin t „cei maî mari c h e ltu i
servatorii p o litic i apreciau că nală penlru probelm ele aero bordată In dezbaterile din din Georgia. Explicaţia :
P artidul
dem ocral. sesizind
avindu-se în vedere p o p u la ri na u ticii şi cercetarea spaţiului ecoul favorabil trezit în rin d u - tori ai ţă rii", lucru pe care sl-1 Conqres, indiferent dacă p ri broaştele din aceste două
tatea acestor proiecte de lege, cosmic (N ASA) şi alte aqenţii. rîle opiniei publice de cele do perm it numai atunci cînd se veşte chestiuni pur financiare y fegiuni nu „vorbesc" a
m enite să vină în înltm piinarea Aceste proiecte dc lege depă uă proiecte de lege, speculea află in opoziţie. sau adm inistrative, capătă au y ceeaşi limbă. Acest fe
unor nevoi sociale preşedinte şeau cu peste un m iliard do ză la maxim um vetoul prezi Pentru a anula veto ul p re zi tomat o sem nificaţie p o litică nomen a fost descoperit
le le vn aproba în forma lor lari sumele fixate in prealabil denţial dezlănţuind un puler- denţial proiectele de leqe in datorită încercărilor ambelor d# profesorul american
m odificală. la propria sa cere de preşedinte. nic atac îm potriva A d m in istra cauză trebuie să întrunească partide de a folosi orice p ri Capranîco. care, datorită,
re, de către Conqres, maî ales in tr-u n scurt discurs rosti! ţiei republicane, în scopul vă o m ajoritate calificată de două lej in scopurile piopaqandei t unui utilaj foarte perfec
pentru faptul că la 3 noiem după opunera vetouluî său ho- dit de propagandă electorală. treim i, -alit în Senat, cît şi în lor electorale i ţionat, a reuşit să sin
brie vo r avea loc alegerile le lă rîrii Congresului, preşedinte Dem ocraţii acuză A d m in istra Camera R eprezentanţilor. L i tetizeze „vocabularul" ba
VIETNAMUL DE SUD. Forţe ale F.N.E. pregălindu se de un
gislative parţiale, în care re le N ixon a declara! că presiu ţia că neglijează nevoile s trin - derii am belor parlide, re p u b li C. ALEXANDROAIE » tracienilor din S.U.A.
aloc lo Quong Tri-Thua Thien Hue. publican ii au nevoie de un nile in flaţio niste asupra econo qente ale ţă rii. „V e to u l re fle c can $i democrat, consideră Corespondentul Agerpres la
puternic capital electoral pen- m iei nu-i pe rm it să depăşească tă o şocantă insensibilitate fa- drept asigurată deja m ajonita- Washington
Redacţia st administraţia ilarului » Deva, itr, Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane i 12317 |l 11275, Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva 14065