Page 57 - Drumul_socialismului_1970_08

%m a ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAÎ

§

PAGINA A IV-A

® Declaraţia preşedintelui

losip Broz Tito

s Lansarea staţiei interpla­ i

I netare „Venus-7W

■ Se vor scufunda, totuşi,

I ffi Curier, Atlas I
conteinerele cu gaze în Atlantic

ANUL XXII. Nr. 4856 MARJI 18 AUGJ8T 1970 4 PAGINI - 30 BANI

încheierea perioadei de 1 \
1 \

\
probe complexe ale hidro- 1 s
1 ţ
agregatului nr. 1 1
Mina Boita 1 DIFERITE FORME DE 1
de la „Porţile de Fier“ 1 PETRECERE A 1
TIM P U LU I LIBER
i
BOGĂŢIA ADINCU- ia! perioada de probe com ple­ param etrii fun cţiona li ai aqre- y Pe lingă excu rsiile la i
Luni lo oro 10.57 s-a înche­
qatului s-au situat
în lim ite
xe ale hJdroaqreqatulu! nr. 1 norm ale, aceste rezultate con­ \ munte, odihna în tabere­
din cadrul C entralei «electrice stitu in d o qaranţie că e fo rtu ­ 1 le alpine şl m ărise, s
RILOR ÎNNOBILATĂ de 3a „P o rţile de F ier". rile făcute pentru valorificarea \ săptămînă fn Delta Dună­ i
excu rsiile de s lîrş lt
de
po te n ţia lu lu i hidroenerqclic al
Jnform ind despre aced eve­
rii şi în a lle p ilo r eşti io.
nim ent. Stelian Dedu. înq in e r-
succes.
şef al C entralei hidroelectrice, D unării v o r li încununate de « calită ţi, B iroul de turism
DE FRUMUSEŢEA de funcţionare continuă, tu r­ bele la care a fost supus, p ri­ ( noi forme de petrecere
penlru
in iţiază
tine ret
a sub lin ia t că în cele 72 ore
încheind cu bine toate pro­
o 1
a tim pu lu i liber. De
mul hidroaqireqat de la P orţile
bina. qeneratorul,
transform a­
largă participare în rîn -
to ru l de forţă, in sta la ţiile ane­ de Fier este socotit, îneepînd \ 1 dul tin e rilo r se bucură, 1
xe, .precum şl aparatele n o ilo r
de lu n i dim ineaţă, în funcţiune
MUNCII sta ţii de transform are, de 220 continuă. După cum a com u­ 1 1 dc caracter e xp e d iţiile
pildă,
cu
speologic,
kV . de la Gura V ă ii şi Tr. Se­
nicat
sistem ului
Dispeceratul
orientare
verin, au lu cra t Ireproşabil. Se
probe
profesională
rioadei de
complexe,
precizează Insă că In actualele naţional, pină la încheierea pe­ I excu rsiile de pentru e- \
co n d iţii de exploatare, cînd consum atorii au p rim it de la lo vii u ltim elo r clase de s
ba ra ju l devorsor nu este rid i­ P orţile de Fier 3 000 000 k ilo - \ liceu, plim bările de clte-
A tcunto porc A Intr-un loc unda lone pe m uncilor. cat la cota finală, cînd căde­ w a ti-oră. Cu alte cuvinte, p ri­ 1 'a zile cu bicicle te le pe
natura a fo it d « o ia b il da dornicA ...înainte de o deveni m etole ne­ s
cu frumuşel ¡la sala, E iplo o la re o mi­ feroase, m inereul Boitei se rupe din rea apel se Tealizează de fa m ul hîdroaqreqat de la P o rţi­ itin era re mai lungi etc. i
nieră B oita este locul in care un odineuri in o cordurlle arm onioasei o înălţim e redusă, hidroagre- le de Fier livrează ziln ic o s Prin in te rm ed iul aces­
harnic colectiv da oam eni tfrede* sim fonii a m uncii de miner. In Iun- qatul nu poate lu cra. în mod cantitate de enerqic electrică tora, tin e rii cunosc, p rin ­
lese şi scot din adineuri porte din gul g a le riilo r, ea f i la suprafaţa \ «
„co m orile" pe ceia le ascunde sub­ d e a lu rilo r Boi(ei, lupoaneo, C eslif obiectiv, decît cu p u le rl cu ­ egală cu cea furnizată in pre­ tre altele, interesante fe­
solul- Un lînAr Inginer, proaspăt «Ic. perforatoarele muycă lacoma prinse In tre 45 şl 60 M W . Pe zent de cele sase aqreqale ale nomene carstice, în ă lţi­
rc p a rtito l aici, Troian Ilia n , Iyi a* din roca albăstruie, ia r după co­ tim pu l efectuării probelor, to ii H idroce ntralei de la Bicaz.
sociozo cu n o |tin |c le la e ip trie n ta mando „a te n ţie , arde I" bubuitul m ile Făgăraşllor şl Buce-
doblndîtA de veteranul la ic u l M in* e s p lo iib llu lu i oferă m aterie prim ă După numai un an de fa intrarea în funcţiune, întreprinderea de prefabricate din beton \ g llo r, unde prospectează «
dreni - preşedintele com itetului sin* pentru funiculorul ale cărui corfe noi druraurţ de acces Şl
d ita i, fi spusele Ier lac ea prin aleargă Intr-un du-le-vino nesllryit, de la Bircea se afirm a intre unităţile economice din judeţ care depăşesc ritmic prevederile planu­ \ 1
ale c iv iliz a ţie i 1
fo|A sA ni se perinde trecutul, pre­ pe inlinderea a 980 melrl de ca­ lui. In cinstea zilei de 23 August, colectivul de aici pregăteşte un bilanţ rodnic în care se con­ amenajează adăposturi,
santul f i viitorul m inei. blu. Pagina a H-a s ve s lig il
D iscuţia a mai a le i un p rlle ] de In m ină, la silosuri, la încărcatul semnează 1 150 mc prefabricate şi alte produse în valoare de 5,3 milioane lei peste plan. antice din Dobrogea, ce­
a ne da team o co hârnlcia este a* | i descărcatul rocii, peste lo t deci. F o to : V. ONOIU \
trib utu l cu care m inerit de la B oita sin« presen«i oam enii ce f i alei - tăţi daco-rom ane din O l­
lac caiA buna. Zecilor de m ii de pe frontispiciul g a le riilo r - au fn- tenia şi Banal, m ănăstiri
tone de m inereu estros in 1970, p i­ scris m etalic urarea cu care se sa- SPORT şl case m em oriale din
nă la 13 august, II s-ou a dăugat Iută de obicei semenii Ier la în til- s
a lte fi a lte sute da tone date nire sau d es p ă rţire : „N o ro c bun I". M oldova şl Bucovina, 1
peste sorcina de plan. Era „c a ­ M inerii d in schim bul a fla t la fu l lito ra lu l.
d o u l" pe core m inerii de a ic i ¡1 e- erau ră sfira ţi io o rito n lu l 40, ia 60 Secţii ale 1
fereau in cinstea sărbătorii silei ori ocupaţi să sfredelească in con- Termocentrala Mintia
lor, cantitate ce - in contul ongo- tinuore tunelul ce va duce Io cel i I.G.C.L., Auto­ — Corvinul Hunedoara a debutat
jam entuiui - va completa succesele de-al treilea filon. DESCOPERIREA UNEI «
cu care ei sini h o fâ riti ia in lim p i- Pe 21 din ei ¡-om văsuţ In straie AŞEZĂRI A N TIC E «
no ocum o aUă lă rb ă to o fa ; oni* de sărbătoare, cu m edalii f i Insig­ baza 7 şi C.L.F. \
vertareo e lib e ră rii p otrie l. ne prinse in piept. No simbeou de Probe hidraulice Ia caza­
Cu a m o b ilila le a caracteristică Io panoul de onoare, unde ch ip u ri­ cu o victorie in deplasare
gard el or. Ing. Troian llio n ne dă le şefilor de brigadă D orcl Băiconl, Haţeg au în­ In Plata Ghica din Tr. \
am ănunţite e x p lica ţii de nolurâ te h ­ G avrilă Prodan, Constantin Pâron, * Severln, zonă situată In
nică pe m arginea conţinutului ţi­ Adinei Arm ioni fi M inuţ Poron ; nul grupului nr. 3 deplinit planul apropiere«* ru in e lo r Cas­ \
nui voluminos dosar, pe ale cărui a le şefilor de echipă Sim inic M jhă- — Din pregătirile divizionare­ tra tu l Drobeta, a podului
coperte scrie : „D ocu m e n ta ţie p ri­ icscu şi Cornel Poron, ca şi m ine­ Au început probele hidrau­ deeit termenul planificat, darea s \
vind a v iia re o metodol de esploato- rul Petru Oneo, a rtific ie ru l Ştefan pe 8 luni construi! peste Dunăre
re prin fe lii o riio n ta le fi camere Fren(, lăcătuşul Petru Munteanu |i lice de caso la cazanul şi con­ in exploatare industriala pe de către A p o llo d o r din î
transversale, eu ram blelere ascen­ alt>’i ca eî ocupă locurile de more ductele aferente grupului nr. 3 cărbune. lor C ) Damasc, a B ăilor Romane 1
dentă la E M Boita - H ct© g°. cinste. de 210 megawaţi de la Termo­ Colectivele de constructori de A propiata aniversare a
Studiul apa rţin e unui colectiv In Şi dincolo de fig u rile oceitera \ şl a a ilo r ve stig ii din a-
fruntea câruio se a flă lovarâful am văsuţ im aginea tuturor m ineri­ centrala M intia. Aceste probe pe acest mare şantier energe­ e lib e ră rii patriei prlle- j ceaslă lo calita te, specia­
loan M eldovon. inginerul fe l al mi* lor de la B olţa ; oameni harnici fi constituie o etapa importanta tic al ţârii şi-au intensificat e­ Juleşîe, şi pentru u n ită ţi- j \
nei. fi despre eficienta lui n e a h o to riti ca la 23 August să rapor­ în fluxul de execuţie a grupu­ forturile pentru accelerarea rit­ le din oraşul Haţeg, un liş tii M uze ului re g iu n ii *
convins tovarăşul Constantin Poran, texe că pe graficul angajam entelor, \ P o rţilo r de Fler, sesizaţi «
secretorul com itetului de p artid, ca* săgeata realizărilo r a urcat verti­ lui. Ele preced efectuarea spă­ mului de execuţie la toate j creator elan in muncă de către con stru ctori! u­
re arată că „a p lic a re a unor pro­ ginos. la fium usetile cu care natu­ lării acide, suflării cu abur punctele de lucru, astfel incit j penlru îndeplinirea şt \ «
cedee tehnologice noi y>; folosirea ra a in ie stro t Valeo B oitei, m inerii depăşirea sarcinilor de \ nul v iito r m lcroansam blu
metodei de ospleolare cu camere de a ici adougă una nouă )■ de o propriu, punerea in prim pa­ graficul de punere in funcţiune j de locuinţe, au descope­ y
au dus la creylorea productivită­ etce p ţion a lă valoare: M U NC A I ralel şi, în sfîrşit, Ia 20 decem­ îm bunătăţit să poată fi respec- ; plan. P rln lre cel care-şl s
ţii muncii de la t8,9 tone la 22,2 PETRE FARCAŞIU brie, cu 10 zile mai devreme tat. î anunţă încă de pe acum rii urm ele unei aşezări
îndeplinirea o b lig a ţiilo r j \ antice. Este vorba, după V
ce le reveneau pentru \ cum Inform ează profe­ i
8 luni, se numără şi co­ sorul M lşu D avldescii,
d ire cto ru l m uzeului, de o \
le ctivu l de la I.G.C.L. ca- | \
bazilică romană datlnd
rc, la prestări de se rvicii ! \ \
şi In construcţii, a de- j j \ din secolul al IV -lea. \
Prim ele In ve stigaţii a­
păşit sarcinile pe 8 lu ni
Pori ret ui in mers al editicarn cu 156 000 lei. i rată că aceasta are fo r­ \
sl,
mă dre ptunghiulară
M e rito rie este şl con­
îm preună cu alle con- \
trib u ţia lu c ră to rilo r
Autobazei 7 Haţeg care slruclH din acea epocă, s
„R idicarea n ive lu lu i de trai al veau sens, mişcare şi care au ţă mereu. La margini de alte se întinde pe circa un i
poporului, creşterea gradului fost materializate, de-a *raşe. La început, la Hune­ au depăşit prevederile r liccîa r. Accesul tn Inte­
dc bunăstare şl civiliza ţie al lungul şi de-a latul a­ doara, oamenii l-au zis O.M valorice ale perioadei cu * rio ru l el se realizează
n a ţiu n ii noastre socialiste cestor meleaguri, Impros- ■— oraşul muncitoresc. Pen­ 303 000 Iei. îndeplinirea j s p rln lr-u n culoar confec­
este ţe lu l suprem al p o litic ii putîndu-le, vitalizindu-le, u- tru că era al tor. Alături, se sarcinii la producţia glo- j ţionat din calcar raarroo- \
p a rtid u lu i, raţiunea întreg ii maniztndu-le portretul. înălţa altul: O.T. — oraşul bală o raportează şl co- \ rean. In tre piesele arheo- \
noastre a ctivită ţi, o b ie ctivu l Cind au văzut verticali­ tinerilor, veniţi din toate le c tlv u l C entrului de le- j Prim-plan - tinereţea urbanistică. Fundal - Hunedoara in- loqlce găsite aici se află
central al construcţiei socia­ tatea construcţiilor înălţate colţurile ţării, să îmbrace dustrialâ. s patru oqllnzl din plumb,
lis m u lu i''. alături de vechile aşezări, aici salopeta de brigadier. gume şl fructe. j frum os ornam entate, c ir­
(Din rezoluţia Congresului cărora le estompau arhaica Cind ţara-şi aniversa pă­ ca 20 de monede din se­ *
a! X-Iea al P.C.R.) frumuseţe, oamenii nu le-au trarul de veac socialist, fie­ colele 2, 7 şl 14, ace de
Arhitect neîntrecut, port­ care oraş hunedorean fşi a- cusut, o sabie scurtă, ro­
drapel al intereselor şi nă­ avea mezinul: Deva — Goj- mană, cuţite, obiecte
zuinţelor poporului, partidul du ; Petroşaniul — Aeroport Manifestări cyliurale „Moţii prin ţara confecţionate din cera­ \
nostru ne-a dat, In fiecare şi Carpaţi; Lupeniul — V ls- lor“ I m ic i şl altele. C ercetări­
etapă din marşul spre con­ le specialiştilor continuă. \
strucţia vieţii noi, o imagine eoza /, II, 11!, Braia /. II ; Sîmbătă şi duminică în localităţile Şoimuş şi Băieşti Aşa se Intitulează j \
precis conturată a viitorului găsit denumiri anume. Le-au Călanul — Oraşul nou ; Vul­ au avut loc montaje audio-vizuale „Cintare României i excursia pe care e le vii j
— marile directive. Din ele zis simplu: oraşul nou Aşa canul — Coroeşti, Coşbuc; sociafiste,\ Cu acest prilej cetăţenilor li s-a vorbit de­ şi p io n ie rii de la Şcoala î M ATER IALE \
s-a desprins ca ideal şi s-a cum au spus cei din Brad, Bradul — Oraşul nou ; Pe- spre importanţa actului de la 23 August 1944 fn isto ria \ generală din După-Pialră s DIDAC TICE \
făurit ca realitate chipul de ori cei din Călan Şi au ple­ poporului nostru. iar in continuare, s tu d e n fii Anica au făcut-o de ctirln d în
azi al aşezărilor noastre. Iar cat spre ele. Să se bucure LUCIA LICIU Budiu şi Adrian Spicîuc au citit din versurile unor i zona M u n ţilo r Apuseni, \ In zilele care o.d \
milnile harnice de ţesători de frumuseţea şi confortul cunoscuţi poeţi români La Băieşti după montajul )
Fabrica de conserve Deva. audio-vizual, a rulat un film artistic românesc. pe urm ele lu i H oria şt deschiderea noului an de
de privelişti ale constructo­ lor, să mute muşcatele de la
Printre fruntaşii in muncă din ferestrele mici fn balcoanele 'k la n ru , de-a lu ngul vă ilo r in văţăm int, şcolile p ri­ \
această unitate se numără şi rilor au zidit, cu emoţie şi deschise spre soare. Şi oraşe­ (Continuare in pag. o J*o) Tot sfmbătă, lucrătorii de la D.S.A.P.C. Deva s-au cc brăzdează vechea fo r­ mesc însemnate can tităţi s
Ecaterina Beraru curaj, marele edificiu. I-au intîlnit cu prof. univ. dr. Ştefan Gheorghlţă de la tăreaţă de luptă a rom â­ de m ateriale didactice
descifrat liniile. Linii ce a- le noi s-au Înălţat şi se inal-
Foto : N. GHENA Universitatea din Bucureşti care a prezentat unele im­ n ilo r pentru apărarea pentru exem plificarea
presii de călătorie culese In timpul recentei sale vizi­ gliei străm oşeşti, penlru n o ţiu n ilo r predate la s
te In California Expunerea a fost însoţită de proiecţii liberta te naţională şl so­ n irs. Peste 20 000 exem ­ s
de dlafilme, cială. După cum ne re­ plare din noua haită fi­
★ latează profesorul V lo re l zică şi ad m inistrativă a S
• Duminică, o „caravană medicală“ s-a deplasat la V u ltu ra ru , o lecţie de s R epublicii Socialiste. \
DE CE SE D U B LE A ZĂ D E FIC ITU L DIN reşan — ginecolog. Dan Muschievici — pediatru, Eli­ Islorie pe viu, de form a­ România au fost expedia-
Lelese, In codrul acestei acţiuni, medicii Eleonora Mn-
1°. prin g rija
de
M in is te ru ­
re a sentim entului
sabeta Danca, Marin Gostian — stomatologi si loan m in d rlc naţională a (ost lu i In v ă lă m în lu lu l, s< oii- \
Lupu — internist, au dat consultaţii cetăţenilor, expli- lo r generale, liceelor «I
ctndu-le tn acelaşi timp modalitatea de prevenire şi de ţln u lă la A brud, Cfm peni in s titu iţilo r de inxăţă-
Şl în satul A vram la n ru . superior din Iară. s
tratament a unor boli. \ m înt
B A LA N Ţ A F U R A JE R Ă ? \ Realizată In 12 culori de s
\ specialiştii E d itu rii didac­ \
tice ş| pedagogice, harla
) prezintă no utăţile surve­ \
In structura hălăntel fu ra je ­ tru olzţlnerea a 100 U.N. stnt zarea nesalisfăcâtoare a co­ pină la ora actuală cind tre ­ Prioritate ono­ s nite în (nlă!işare<* unor s
re a cooperativelor aqricole l i ­ necesare 400 kq iarbă cînd co­ o p e ra to rilo r ta strlnqerea fura­ buia ca întreaqa cantitate de zone, cum sînt lu crările s
n u rile naturale ocupă o pon­ s itu l se face înainte de in sp i- je lo r, n ici un alt argum ent nu lin u ri să fie recoltată (să nu rării contractelor \ dc asanare j| îndlqulH*
dere însemnată, necesarul a­ care şi 1 000 kq cînd cositul se poate explica existenta la a­ mai vorbim şi despre depozita­ \ din lu nca D unării, pnpu. \
nnal depăşind 50 000 tone. Deşi realizează după în flo rire . Or. ceastă dată. In unele cooj>era- rea lo ri), cositu l nu s-a re a li­ \ M ia actuală a fiecărui
există reale p o s ib ilită ţi pentru în situaţia aotuală cînd mai live , a unor suprafeţe de o rd i­ zat nici pe 60-70 la sută din C o operatorii din C ristur oraş, îm părţirea pe lude­
a se crea chiar o rezervă sîn-t de cosi! im u rile de pe a­ nul zecilor şi sutelor de hec­ suprafeţele existente. In e x p li­ acordă o deosebită atenţie | \ le etc. \
substanţială la acest sortim ent, proape 10 000 ha. paqul>ele sînt tare cu fln a tu ri nerecollale. cabilă este $1 uşurinţa cu care o n oră rii o b liq a ţiito r asuma- ; \
an de an u n ită ţile cooperatiste evidente. Producţia de n u tre ­ Un exem plu de crasă ne gli­ organele aqricole Judeţene p ri­ te prin contracte. Ca urm a- j s SUCCES A l R O M A n IF!
reclam ă serioase deficite — de ţu ri de pe suprafaţa rămasă jentă în p riv in ţa strîn q e rii fu­ vesc o asemenea situaţie total I re, paralel cu secerişul şi FA B A LC A N IA D A \
ord in ul m iilo r de tone — la nerecoltală este practic în ju ­ ra je lo r se întîlneşte la C .A P . nesalisfăcâtoare. Periodic prin ! Ire ie rişu l a fost transporta- \ DE ATLETISM s
n u tre ţu rile fibroase. P o trivit m ătăţită, putîndu-se aprecia Jlurjue unde peste 500 hectare u n ită ţile cooperatiste am intite | la la baza de recepţie ¡n- \ Cea de-a 29-a ediţie a s
estim ărilor făcute, pentru pe­ că, sub aspectul v a lo rii n u tri­ ocupate o i fin a ţu ri naturale Irec specialiştii de la Direcţia j treaqa cantitate dc cereale | s
rioada de stabulatie urm ătoa­ tive , pe total ju de ţ «a s-a d i­ aşteaptă să fie cosite. Supra­ aqrlcolă judeţeană şi in stru c­ păioase donată în contul j Jo cu rilo r balcanice de s
re d e fic ilu l de fîn u rî însumea­ m inuai cu cel p u ţin 8 000 to­ feţe destul de însemnate de fi­ to rii te rito ria li de la U.J.C.A.P. m uncilor clectuale de j \ atletism s-a încheiat du­
ză aproape 9 000 tone. ne.. Cu cantitatea respectivă neturi — cuprinse între 100­ Cum Îşi ju stifică ei prezenţa I.M .A., precum şi uium ul a- j m inică pe stadionul re- \
lin calcul sum ar pune în e­ se puteau hrăni, pe înlreaqa 200 ha — pe care încă nu s-a in u n ită ţi dacă executarea lu ­ ferent producţiei realizate. j \ p u b lk il din Capitală cu \
videntă însă faptul că d e fici­ perioadă de stabulatie. cel pu ­ făcut prim a coasă există si la c ră rilo r aqricole se tărăqănca- De asemenea, de la un ita- j s succesul deplin ş| bine­ s
lu l se dublează dacă avem In ţin 5 000 de vaci cu lapte. Iată cooperativele aqricole din O - ză m ult peste perioadele op ti­ tea am intită s-a predai la j \ m eritat al reprezentanţi­
vedere întîrzierea inad m isib ilă un calcul sim plu cu adinei im ­ «olişu M ic. Sibişel, Căstău. me indicate ? Or, poate li c u i­ fondul do stal, tn contul j \
semnalată Ja reco ltatul im a tu ­ p lica ţii asupra în d e p lin irii in ­ Holdea. Fintoag şi Rnşcani. va indife rent dacă în loc de ! con tra ctulu i încheiat cu In - j lor României care In cele
rilo r naturale. Din practica de d ic a to rilo r de plan in sectorul P reşedinlii şi in q in e rii acestor 1 500*2 000 kq lin la hectar se | treprinderca de va lo rifica re | 1 zile de concurs au cfş- \
pină acuon s-a constatat că zootehnic, pe care însă condu­ u n ilă ti nu şi-au pus oare nici realizează numai 700-800 kg ? i a cerealelor, cantitatea de \ bgat 15 m edalii de aur. \
prelunqirea re c o ltă rii după p ri­ cerile cooperativelor aqricole o întrebare în leqăl.ură cu p ie r­ Iată întrebări la care D irec­ ; 9 500 kq qrîu. Exem plul co- j ocupind lo cu rile fruntaşe
ma decadă a lu n ii auqust duce şi organele aqricole judeţene derile ce le înregistrează co­ ţia agricolă judeţeană şl j o p e ra to rilo r din C ristu r este ; \ \
la pierderi irecuperabile din i-a u ignorat. Ce m otive obiec­ operativele din cauza înlirz.ie- U.JC.A.P. sînt daloare să gă­ urm at şi de alte C A.P. p rin- j a tît In clasam entul mas­ \
producţia de furaje. Im portan­ tiv e s-ar putea invoca penlru rii re co lta tu lu i lin u rilo r? Lipsa sească ne in fîrzia t lin răspuns Ire care am intim pe cele din [ Existenţe unor însemnate suprafeţe de pajişti naturale \ culin cît şi tn cel fem i­
ţa reco ltării fîn a ţu rilo r în func­ a „scuza“ o asemenea situaţie (Le răspundere a acestora este pe care ¡1 dorim m aterializat Tim pa, O strov. Pişchinţl. I oferă condiţii din cele mai favorabile pentru creşterea ovine­ \ nin pe echipe.
ţie dc faza de veqetaţie e de­ alarm antă? In afară de slaba c it se poate de evidentă dacă In fapte. Sarmlzeqelttsa etc. lor. Foto : N. MOLDOVAN \ \
m onstrată p rin aceea că pen­ organizare a m uncii şl m o b ili­ ae ţine seama de faptul efi,