Page 58 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 58
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 4856 $ MARTI 18 AUGUST 1970
Debut „cu dreptul“ li zile piuă la începerea campionatului diviziei C! dicatelor Petroşani. în cola
C o nsiliu l m unicipal al sin
borare cu C.M.E.F.S., a o r
în noul campionat Minerul Lupeni: ganizat o serie de com petl*
ţii sportive dotate cu „Cupa
e lib e ră rii" — ediţia a IlI-a .
de fotbal,
La în tre ce rile
popice şt vo le i se scontează
pe participarea a peste 200
de sp o rtivi ap arţlnlnd în tre
Dupâ cum se ştie, divizionarele C de fotbal v o r lua
Portlcfo inaugurala o noului activ Io menţînereo rezultatu ceostă partidă. Victoria de „Acum ori niciodată“ p rin d e rilo r şl InstM uţlilor din
sezon, dintre U.M. Timişoara lui. Ei se află mereu în po dum inică este rodul muncii startul în noul sezon com petlţlonal in ziua de 24 august V alea J iu lu i.
Si Corvînul Hunedoara s-o des sesia mingii, prin pase repe întregii echipe, dor se cuvine — la o săptăm ină după începerea cam pionatului pentru
fig u ra t pe stadionul C.F.R. tote, reuşind să-şî menţină a- o menţiune pentru jocul foar echipele de d ivizia B. In puţinu l tim p rămas, toate fo r In 1962, echipa m in e rilo r din com ponenţa lo tu lu i i Şarpe,
din Timişoara, în foto unui nu vanta|ul minim şi, in final, vic te bun practicat de aporore, m aţiile de d ivizia C din ju de ţu l nostru îşi Intensifică Lupeni părăsea cu regrete di Tonca, Polgar, Am bruş, Pali,
meros public ce o aslstot Io toria. remoreîndu-se Stan. M atei şi pregătirea, îsl definitivează form ulele de bază cu care vizia A de fotbal. La scurtă Burnele, Şvedac, Precup, Ră- „Cupa eliberării“
un joc foarte disputat, în care mijlocaşul Foca, Iar din atac, vo r Începe cam pionatul. Iată cîteva amănunte de la vrem e retrograda şi ddn d ivizia dulescu, M acavei, S zilaqyi,
ombele echipe au jucat pentru un merit deosebit îl are Cser cele două form aţii din Valea J iu lu i — Ş tiinţa Petroşani B. trecînd în lin ia a treia a fo t Ceteraş, M ilu , Grlzea, Răsădea-
victorie, Arbitrul M. Nicolaescu go, core, pr/n cele două go şl M in erul Lupeni — colege de seric (a V-a) în noul ba lu lui nostru, acolo unde se nu, Buibucan, Pănescu, Gross, Plnă în prezent au tnce*
(Caronsebeş) a avut o sorcinâ U.M.T. — luri marcate, a dat întregii campionat. lu p tă din răsputeri, unde se Cotroază. put întrece rile de fotbal şl
uşooro, partida des/oşurîndu-so echipe o doză înaltă de con caută din nou prom ovarea în- — Din acest lo t II vom se popice, Iar la volei, jocu*
într-o notă de d e p lin i sporti diţie m orolvolitivă. tr-o categorie superioară. De a- lecţiona pe ce| „11" de bază rile vo r avea loc în zilele
vitate. Dupâ un joc în care au Corvinul 1-2 Au jucat form aţiile Corvinul : tunei, de cîţlva ani buni, fot cu care vom Intra tn lupta de 20 şl 21 august 1970 pe
avut mai mult iniţiativo, hune- Socol - Ceouşu, M otel, Stan, b a liştii din Lupeni se zbat pentru ctstiqarea seriei — ne-a teren ul „Parîngul** din Pe
troşani.
dorenîl ou cîştigat în linol cu Păunescu, Csergă, Hristos (Po Ştiinţa Petroşani: „Plă penlru revenirea In „B*. dar de spus profesorul loan V la d. In Iată şl unele rezultate.
Coîculescu — Foca, Steîner -
2 -î, datorîtâ în special jocu Echipa Corvinul, aşa cum a fiecare dată le-o iau a lţii îna teresul general este obţinerea Fotbal : S.C.S.M. — I.I.L.
lui foarte bun practicot de a- evoluat duminică la Timîşooro, pa, mln. 82), Mercea ; inte. unor rezultate superioare ce 1-5 5 E. M . P etrlla — B.A.T.
pârorea Imediată şi incisivită a dovedit că ştie să obţină U.M.T. : Siclai (Hodreo, mîn A n u l acesta, însă, cup lu l de lo r de plnă acum care să ne Petroşani 0-1 (m eciul a fost
- mădim o nouă echipă“
ţii pe controatoc. un rezultat bun, prîntr-un joc 46) — Maraton, Şeţu. Kukla, antrenori al M in e ru lu i Lupeni, perm ită Intrarea in barajul În tre ru p t în m in utul 20 din
După ce jocul se desfăşoară frumos, pe care obiectivul pu Vincze - Enderie, Guţulî Cornel Cărare — loan V lad, pentru d ivizia B. cauza unei plot torenţiale) •
mai mult pe m ijlocul terenului, blic timişorean l-a apreciat, Popescu, lourenţiu (Strizu), La şl-a propus clşlfgerea p rim u lu i La M in e ru l Lupenţ domneşte C.F.R.— U.U.M . 3-0. Popice:
fn minutul 28 se înscrie pri subliniind cu aplauze multe to, Pop. lo c în serie şl a b a rajulu i pen entuziasm ul, optim ism ul. în In prim a zl a în tre ce rilo r au
reluarea
cam pionatului
La
mul gol : Io un contraatac, dintre fazele frumoose pe care 1969-1970, profesorul Gheorqhe te la anul, piscurile clasam en tru d ivizia B. Eî au lu at măsuri crederea în noii jucători. in fost prezenţi po picarii de la
tu lu i. A ntrenam entele au
în
Csergo şutează de la circa 20 hunedorenli le-au creat In a- MIRCEA NEAGU Irirm e, antrenorul Ş tiin ţe i Pe ceput în data de 3 august pe de p u rifica re a echipei de ele a ju to ru l secţiei de fotbal. Ră- Jiu l P etrlla şl M .L. Petro
metri, Siclai reţine, do r apoi troşani anticipa o com portare acelaşi teren din Petrlla — de m entele necorcspunzâtoare. de m îne de văzut cum se vor pe şani. Cu rezu ltatul de 900
scopâ mingea în poartă : 0-1. bună a e le vilo r săi, care să-i repararea căruia nu s-a ocu com pletarea ei cu Jucători t i trece lu cru rile în prim ele cinci p.d., realizat de cei 4 com
In continuare, foarte multe ducă din nou la barajul pen pat nim eni, răm înînd In con neri. talentaţi. In care-şl pun etape program ate acasă care, ponenţi. la proba de 60 b i
cchimburl de mingi, cu dese tru prom ovarea în d ivizia B, tinuare un teren vitreg , al n i mari speranţe. A ntrenam ente de fapt, se vo r desfăşura )a le m ixte, conduc deocamda
schimbări de joc, de ambele deşi valoarea eclupei scăzuse mănui. Ele au loc de d n c l ori le se desfăşoară cu intensitate, Sadu, deoarece terenul din tă popicarii din Petrlla.
porţi, în core hunedorenli do sim ţito r prin plecarea ju căto ne săotămînă, urm ârindu-se a to ţi com ponenţii lo tu lu i ma- LupenJ maî are cinci etape de
vedesc o bună conducere a rilo r M unteanu, Râsâdeanu, daptarea la e fo ri fizic, c vcu la - nifestlnd conştiinciozitate şi suspendare. S. BALOI
balonului. La reluare, dupâ
REZULTATELE CONCURSULUI NR. 33 D IN 16 AUGUST 1970 Bulbucan. M ercureanu, prin re ţia balonului, eficacitatea In D. GHEONEA
ratarea o două ocazii de către tragerea fundaşului dreapta, fazele de poartă. Lotul cu ca dă ruire în pregătire, fată şl
Stan (şut puternic) şi Csergo Păsculescu. P reviziun ile antre re Ş tiinţa va aborda noul cam
(din interiorul coreului), gaz 1. O te lu l G alaţi — A . S. A rm aîa Tq. M. 2-3 2 no rului nu s-au adeverii. Ele pionat cuprinde u rm ă to rii ju
dele forţează egaloreo şl reu 2. Ş tiinţa Bacău — Flacăra M ore ni 2-1 1 v ii săi l-au Înşelat încrederea cători : M armean, Beri nd el,
Tuqearu, Programul turului diviziei C
şesc în min. 62 să înscrie prin 3. C.F.R. Paşcani — M e ta lu l Tîrg. 2-0 1 şi puţin a lip s it ca Ş tiinţa Pe Floca, Popovioj M., Ştefănescu,
Popescu, la o lovitură liberă. 4. Dunărea G iurgiu — Poiana Q m pin a 1-0 1 troşani să nu retrogradeze din Tudor, Izvernari. Botoş, V a r-
Cu o concepţie de joc mai d ivizia C. ho-nfc, ŞUr, Tlsm ănaru, Zăvă-
5. M etrom — Poli G alaţi 1-0 1
cloră, hunedorenij stăpînesc Cauzele nu trebuie căuta las. Bălăneanu,
bine m ijlocul terenului, remor- 6. Ş. N. O lteniţa — M e ta lu l Buc. 0-1 2 te In altă parte decît în M athe, Făqaş. M arcu, Fantin,
cîndu-se îndeosebi activitotea 7. C. S. M . Reşiţa — G risul 1-1 X rîn d u l echipei. In modul defec Vlad, M untean, Rotea, Culda,
lui Marcel Foca, de unde s-au 8. M e talurg istul — Poli T im iş 2-6 2 tuos de pregătire a Jucătorilor Oicrmăian, Popovlcl S„ Ştefan, Seria a Vl-a
Iniţiat contraatacuri foarte pe şl de com portare subm ediocră Irim la , Tausch, C uciulan. D u
9. G loria B istriţa — C.F.R. A rad 1-0 l
riculoase. Csergo, Inso, aflat pa terenul de joc. pă cum se vede, profesorul
singur de cele mol multe ori 10. O lim pia Oradea — C.S.M. Sibiu 0-0 X Pentru cam pionatul care va CheOTqhe Irim ie are la dispo Etapa I, 24 august Etapa a IV -a , 20 septem brie Etapa a X*a. 1 noiem brie
între apărătorii adverşi nu reu 11. U. M . Tim işoara — C o rvin u l Huned. 1-2 2 începe în ourî-nd, profesorul z iţie un lot de 28 Jucători din
şeşte să fructifice şl pe tabelo Gheorqhe Irlm le ne-a vo rb it rare speră să alcătuiască o A.S.A. Sibiu — M ureşul De Chim ica T irnă ven i — A rie
12, Electropu'lere — Gaz metan 2-2 X Lnduciria 6Îrm ei C. T u rz li — şul C. T u rzii ; A.S.A. Sibiu —
de marcaj superiortoteo echi 13. M in e ru l B. M . — OH mp! a S. M. 1-0 1 cu mal m ulte rezerve, deoare form aţie care să nuH mai dea M in e ru l T eliuc l A.S.A. Sibiu va ; M in e ru l G helar — M eta Soda Ocna M ureş t M in e ru l
pei sale. O va foce însă în ce problem a num ărul unu esie em oţiile de anul trecut. Rămî- — M in a u r Zlalna I M e ta lu l A lu l A iu d ; Chim ica T irnă ven i T e liu c — Independenţa Sibiu I
minutul 74, cînd se infiltrează plăm ădirea unei noi echipe , ne de văzul. Cam pionatul este lud — Soda Ocna M ureş I M i — M in e ru l T e liu c ; M inaur M in e ru l G helar — A u ru l Brad’*
în coreu, trage prin surprinde capabilă să atace din nou, poa- a tît de aproape... n e rul G helar — V ic to ria Că- Zlalna — A u ru l Brad ; M e la - M ureşul Deva — C.F.R. Sime
lu) Copşa M ică — V icto ria Că
re, foorte puternic şi înscrie : lan l Chim ica TîrnSveni — M u lan ; A rie şul C. T u rzii — Inde ria ; M etalul Copşa M ică —
1-2,
reşul Deva l C.F.R. Sim erla — pendenţa S ib iu ; Unirea A lba M in au r Z la tn a ; V icto ria Că
Din acest moment toţi ju M e ta lu l Copşa M ică 1 A u ru l Iu lia — C.F.R. Sim eria ; Soda lan — Unirea Alba Iu lia In
Succes echipei C.F.R. Simeria! Unirea A lba Iu lia — A rie şul Ocna M ureş — Ind ustria slr- talu l A iu d .
cătorii hunedoreni participă Brad — Independenţa Sibiu ; dustria sîrm ei C. T u rzli — M e
mel C. T urzii.
Cţm pia T u rzli.
Etapa a V -a, 27 septem brie Etapa a X I-a, 8 noiem brie
Etapa a 11-a, 6 septem brie
DupS o absenţâ de peste 10 frîngerea doar ou 1-0, sim erle- nfi la debutul echipe! în ca Pentru celelalte echipe din ChimJca T irn ă ve n i — M eta Soda Ocna M ureş — V ic to
ani din d ivizia C, echipa C.F.R. nil erau convinşi (poate chiar tegoria superioară. judeţ, com petitoare In serie cu Independenţa Sibiu — M eta lu l Copşa M ic ă ; M ureşul De ria C ă la n : A u ru l Brad “ In
Stadionul ilu l din Petroşonl Sim eria a revenit, la începu prea c o n v in ş i!) ca le va fi A ntrenam entele echipei sînt noua prom ovată, aducem la lu l A iu d ; M in e ru l T eliuc — va — A u ru l Brad I A.S.A. Si dustria sîrm ei C. T urzii : U n i
se învecinează cu blocuri mo tu l e d iţie i compe-Uţionale 1970 foarte uşor sa rem onteze han conduse de către prof. Ilie Pe cunoştinţă numele unor ju că M in e ru l G helar l M in au r Z la t- biu — A rie şu l C lm pla T u rzli l rea A lba Iu lia — M etalul Cop
derne, ridicate in ultim ii ani 1971, In lig a a tre ia a fo tb a lu dicapul şi s3 Înscrie un gol tică şi N icolae Capră, care se to ri : Bob — un p o rta r redu na — Industria sîrm ei C. T u r M in e ru l Teliuc — Soda Ocna şa M ică : A rie şu l Cîmpia T u r-
în urbea de pe Jiu. In parteo lu i românesc. Este un succes In plus pe teren propriu, lata vo r strădui să restabilească tabil. AJmăşan, A lexandroni şi zli I Soda Ocna M ureş — C hi M ureş ; C.F.R. Sim eria — Inde zîl — M ureşul Deva ; M etalul
pendenţa Sibiu ; M etalul A iud
mica T irn ă ve n i; A rieşul C .T u r
sa stîngâ, privind de la Intra realizat la capătul u*nui ciclu ră partenerii reuşesc s3 o b ţi p o te n ţia lu l ju c ă to rilo r, dim i Beta, u llim u l — un atacant in zli — C.F.R. Sim erla ; M ureşul — Unirea A lba Iu lia ; Indus A iu d — A .S A . Sibiu J C.F-R-
re, sînt ampjasote trei oseme- m ai Îndelungat de munca, de nă... un al treilea Joc. La Si- nuat după e fo rlu rilo din „b a cisiv. p rincip alul realizator al Sim eria — M in e ru l T e liu c : M i
neo blocuri cu cîte trei etaje. prezenţa onorabila In cam pio mcrJa — tristeţe, descum păni ra j" ş( să le îmbogăţească cu echipei, alături de Covaci. Deva — Unirea A lba Iu lia : tria sîrm ei C. T u rzli — V ic to naur Zlatna — Chimica T îrn ă -
ria Călan *, M in erul G helar —
Ei bine, ori de cile ori este natul judeţean. Jucind de mal re, pesimism c h ia r; Încă trei noştinţele lehnlce, teoretice şl La începutul „d ru m u lu i" în M etalul Copşa M ică — A.S.A. M in a u r Zlalna. veni : Independenta Sibiu —
S ibiu î V ic to ria Călan — A u ru l
meci pe stadion* blocul din m ulţi ani. în întrecerea ju de zile de calvar I Şl totuşi, tă practice. d ivizia C, m ult succes noii Brad. M in e ru l Ghelar.
mijloc devine o adevâratâ ţeană. C J\R . Sim eria s-a nu ria m orală, forţa sportivă a Este notabil faptul că „după prom ovate, o com portare care Etapa a V l-a , 4 octom brie Etapa a X ll-a , 15 noiem brie
tribună asoltată de suporteri. mărat p rintre fo rm a ţiile cele com ponenţilor form aţiei au în orom ovare n ic i un Jucător nu să răsplătească sim patia spec Etapa a Ill-a , 13 septembrie Soda Ocna M ureş — M u re In d i/slrla sîrmei C. T u rzii —
Cîte 20-30 de oameni îşi în mai valoroase. Chfar în cam vins. au lâcut ca penlru înfo a părăsit echipa si că cel care ta to rilo r din Simeria, să' con C. F. R. Sim eria — M in e ru l şul Deva ; V icto ria Călan — U nirea A lba Iulia ; A.S.A. Si
pionatul încheiat cu un ari în ca ţii suporteri din oraş să zîm - trib u ie la ridicarea ca lita tivă a i
curajează frenetic echipa, de au realizat succesul vor, lupta G helar Industria sîrm ei C. M in e ru l T e liu c * A u ru l Brad — biu — C.F.R. Sim eria ; M in e
pe -bloc, şi tot ocolo sus, pe urma. echipa ce fe riştilo r a beasdă din nou soarele. s8 se' şi pentru o com portare cît mai fotba lului hunedoreon, o com T u rzli — A S.A. Sibiu î A u ru l M etalul A iud ; Independenţa
„ra ta -r de puţin p rim ul loc descreţească fru n ţile . Ferovia portare ce se cere a fl mal ru l T eliuc — M etalul A iu d :
terasa de carton gudronat, onorabila tn 6erîa a V l-a a Brad — Soda Ocna M ureş : Sibiu — Industria sîrm ei C. Chim ica T irn ă ve n i — M in e ru l
joacă de bucurie cînd fovorlţii (M in e ru l T eliuc a ieşit cam pi rii au învins cu 2-1 pe teren d ivizie i C" — ne spunea pre s p rijin ită m aterial de că-tre M ureşul Deva — M etalul Cop- T u rzii ; A rieşul Cîm pia T u rzii
oana şl s-a ca lifica t în „C M). neutru (Cîmpia T urzli), la ca şedintele secţiei de fotl>al a toate colectivele de muncă din G helar ; M in au r Zlatna — M u
In cam pionatul încheiat în a pătul unui „tu rn e u " epuizant A . S. C.F.R. Simeria. Florîan Simeria, de către sindicatul lu şa M ică ; M in e ru l T eliuc — — M in a u r Zlalna : M etalul reşul Deva : Soda Ocna M u
Sibiu *.
reş — Independenţa
cest an, C.F.R. Sim erla a do (5 m eciuri) şî al unul joc ho- Urican. Lotul a fost com pletat cră to rilo r din cadrul Regiona Unirea A lba Iu lia ; V ic to ria Copşa M ică — M in e ru l Ghe V ic to ria Călan — A rieşul C.
lar : C.F.R. Sim eria — Chim ica
Călan — M in au r Zlalna : M e
Tribuna... m inat com petiţia judeţeană. lă rito r. dirz, de mare luptă. De doar cu un singur ju că to r — lei C. F. Deva. ta lu l A iu d — A rie şul Cîm pia T irn ă ve n i ; Unirea A lba Iu lia T u rzii î A u ru l Brad — M eta
Installndu-se din prim ele eta
M ircea Lupu, de la C onstruc
notat (pentru că la tim pul po
pe pe prim ul loc, pe care nu T u n li ; Independenţa Sibiu — — A.S.A. Sibiu. lu l Copşa M ică.
triv it n-am făcu1-o) că la sco to ru l SăvlTşln. S. GORUN Chim ica T irnă ven i.
i-a mai cedat p rincip alei u r
de pe bloc m ăritoare — C onstructorul H u ru l de l-0 pentru M in e ru l, fe Etapa a V il-a . 11 octom brie Etapa a X llI-a . 22 noiem brie
ro v ia rii au ratat o lo v itu ră de
nedoara. C ifrele de întrecere Mi-nerul T eliuc — A rie şu l C. M in e ru l T eliuc — M in au r
la II m etri — un eşec care
dfn clasam entul fin a l sînt sem T u rzli ; M in au r Zlalna — In Z lalna : M ureşul Deva — In
putea să-l coste, care pentru dependenţa Sibiu î Unirea A l
lor ctştlgâ. Că Jiul are susţi n ifica tive p rivin d constanţa e- altă echipă ar fl co n stitu it un ba Iulia — Soda Ocna M ureş î dustria sîrm ei C. Turz.ii : C hi
mica T irn ă ve n i — V icto ria Că
nători e bine. Că oamenii îşi v o lu ţie l acestei form aţii în factor dem oralizator. Totuşi. în A.S.A. Sibiu — A u ru l Brad î lan : A rie şul Cîm pia T urzii —
încurajează echipa, de aseme- cam pionatul Judeţean : 30 13 5 fina l C.F.R. şi-a adjudecat Industria sîrm ei C. T u rzii — A u ru l Brad î M in erul G helar
neo, e bine. Rău este însă 2 64— 20 3!. Num ai două me m ult rlv n ila v ic to rie şl dreptul M etalul Copşa M ică ; M etalul A -
c iu ri pierdute în 20 de tn tîl- — A.S.A. Sibiu ; M etalul A iu d
că el nu vin la stadion, d de a participa în divizia C. iud — Chim ica T irn ă ve n i; M u
n irl ! Tot aceste cifre eviden — C. F. R. Sim eria î M elaiu)
urcă pe bloc, degradindu-î a- Este un succes pentru care reşul Deva — M in e ru l Ghe Copşa M ică — Soda Ocna M u
coperîşul. Locatorii de Io u l ţiază punctele forte ale echi m erita să fie fe licita ţi to ţi Ju lar : V ic to ria Călan — C.F.R.
pei — o lnai-ntare eficace (64 reş î Independenta Sibiu — U
tim ul etaj al acestui bloc cu cătorii. In stru cto ru l care a Sim eria.
de goluTl înscrise) şi o apăra nirea Alba Iulia.
numo'ul IV din cartierul Cor- pregătit echipa, N icolae Capră,
re fermă l o medie de peste 3 Etapa a V lII-a . 18 octom brie Etapa a X lV -a , 20 noiem brie
poţi sînt nevoiţi să asculte în conducerea secţiei şl asocia
g o lu ri înscrise la un meci şi
flecare duminică spectacolul ţiei. care au asigurat co n d iţi Chim ica T irn ă ve n i — A u ru l V io lo rla Călan — M etalul
doar unul p rim it. CIşlîqîind p ri
galeriei de... deasupra (de loc m ul loc, C.F.R. şi-a cucerit si ile necesare bunel pre qâ tirl. Brad ; Industria sîrm ei C. T u r A iu d ; M etalul Copşa M ică —
plăcut, de altfel), cu gîndul M e ciu rile de baraj, de o zii — A rie şul C. T urzii : M oţa- A rie şu l Cî-mpia T u rzii ; Soda
dreptul do a participa la me
la .. I.G.L., core va repara o- greutate mai mare decît cele lu l Copşa M ică — M in e ru l T e Ocna M ureş — M in e ru l Ghe
c iu rile de baraj pentru prom o
coperîşul (reparaţiile au fost varea în divizia C, unde a tre din cam pionatul judeţean, au liu c : Soda Ocna M ureş — lar ; A.S.A. Sibiu — M in e ru l
terminate de curînd). Blocul bu it să parcurgă două etape scos. însă. în evidenţă şi p rin C.F.R. Sim eria : M ureşul Deva T eliuc : C.F R. Sim eria — M i
nu are scară de Incendiu, pentru a se califica în „C ". cipala deficienţa a echipei — — V ic to ria Călan ; A.S.A. Si naur Zlatna ! Unirea Alba fu-
cei care urcă. folosindu-se Trecînd prim ul ..hop" re la tiv aglomerarea lo culu i pe centru, biu — Independenţa Sibiu ; lia — A u ru l Brad î M ureşul
de scările interioare. Intru uşor (3-1 şi l- l cu Şoim ii T i prin nelolosirea extrem elor, M in au r Zlalna — M etalul A - Deva — Independenta Sibiu :
liniştea locatarilor şl păstra mişoara), echipa din Sdmeria fapt care duce la o d ific ila iud ; M in e ru l G helar — U n i Industria sîrm ei C. T urzii —
rea blocului, aceştia In p ri a avut de înfrun ta t, In a do scoatere a adversarului din rea A lb a Iulia. ch im ica T îm ă ven l.
mul rînd - adică locatorii — ua etapă, un adversar mai re d ispo zitivul defensiv, mai ales Etapa a !X -a . 25 octom brie Etapa a X V -a . 6 decembrie
clnd acesta se apără supraa
au datoria să întreprindă mă dutabil — M inerul, din oraşul
glom erai. De asemenea, jocul Independenţa Sibiu — M eta
suri eficiente... Iar pentru su Dr. Pelru Groza, echipa în v in M in au r Zlatna — Unirea A l
în d ivizia C solicilă îm bunătă lu l Copşa M ică ; Unirea A lba ba Iu lia ; Independenţa Sibiu
porteri se apelează Io con să cu un an In urm a şl de M i ţirea teh nicii individuale. a
ştiinţa lor în ceea ce priveşte norul Teliuc, toţ la această o- c irc u la ţie i balonului şl jucăto Iu lia — Chim ica T irn ă ve n i : — V ic to ria Călan : M etalul A
M etalul A iu d — M ureşul De
păstrarea avutului obştesc şi tapă. D ificultatea prom ovării rilo r, o mai maTe m ob ilita te a va ; A rie şul Cîm pia T u rzii — lud — M etalul Copşa M ică :
încurajarea m aterială a echi reiese evident din necesitatea com partim entelor. Echipa C.F.R. Simeria : In picioare, de la stinge la dreap to : N. Capră, instructor, t. Ţirlea, M in e ru l G h e la r; Soda Ocna M in e ru l G helar — Industria
pei favorite. Deoorece pe ce s-a impus. după prim ele N. Demenciuc, I. Davidoni, T. Moraru, I. Bob, V. Samu, Gh. M âgurean, I. Pepenar, M. Socol, F. U- M ureş — M in au r Zlatna ; sîrmeî C. T u rzii *, M in erul Te
bloc nu î taxeoză nimeni... doua m eciuri regulam entare Do altfel, acestea vor fl liu c — M ureşul Deva ; A rieşul
(0-1 şi 1-0), de a se organiza punctele asupra cărora se va rican, preşedintele secţiei ; la m ijloc : I, Covaci, P. Drijman, I. Alexandroni, N, Bela, Gh. Almăşan, C.F.R. Sim eria — Industria s îr Cîm pia T u rzii — Soda Ocna
DAN VRINCEANU un al treilea joc, decisiv, pe insista in scurta perioadă de O. Drijman ; jos — C. Purdea — căpitanul echipei. mei C, T u rzii ; A u ru l Brad — M u re ş ; Chim ica T irnă ven i —
M in e ru l T eliuc ; V ic to ria Că A.S.A. Sibiu ; A u ru l Brad —
---------- » teren neutru. Cînd, după în - pregătire ce a mai rămas pî- lan — A.S.A. Sibiu. C.F.R. Sim eria.
proape de la capăt şi foarte zent el se pregătesc pentru noi lel. altfel actualul loc 6 în se susţinere mai sportivă a echi
PE TERENURILE DE SPORT V ifo r acţionează tocmai In a Întreceri. Prin specificul ei — ria în tli a d iv iz ie i B va fl pe pei.
a ctivu l antrenor
Pichiu Dan
muncă de atelier pentru con
ric lita t. Situaţia se repetă şl In
Cu rezultate mai puţin im
cest sens p rin şcoala de o rie n struirea m igăloaselor modele cazul secţiei de şah. care cu portante şi mai m ult tu carac
tare turistică , organizată cu şi verificarea lor la pistă — toate acele trei lo cu ri 1 (echi ter de masă activează secţi
scopul depistării şi p re g ă tirii secţia nu dă rezultate im edia
De-a lunqul anilor, C. S. venţionate de către U G.S.R. du-şl n iv e lu l aciuai — una din pă de lansare a v llţo rllo r per pe m ixte. Individual bărbaţi şi ile de tenis do masă şi tir, ca
C o rvinu l Hunedoara s-a impus şl din v e n itu ri p ro prii. prim ele form aţii ale ju d e ţu lu i. form eri. Se organizează În ca v iito rilo r alpinîşti. Rezultatul te, dar prin g rija tu tu ro r fac Individ ual femei) ocupate în re pe măsura în tă ririi lo r vor
în mişcarea sportivă a ju d e ţu P reocupările conducerii clu De altfel problem a atletism u dru l C om binatului siderurgic — locul doi la cam pionatul do to rilo r de a crea c o n d iţiile întrecerea judeţeană, nu poa putea bate la po rţile pe rfo r
lu i ca o prezenţă aolivâ, pu bu lu i — C onstantin Scurtu, lui In Hunedoara îşi începe... Hunedoara fel şl fel de în tre ju n io ri — este p ro m iţător si cele mai optim e — atelier şi te depăşi acest stadiu din lip manţei. Dezvoltarea m işcării
dacă se va găsi m odalitatea de
ternică, anim atoare Şi genera preşedinte ŞÎ F lorin Duţă, vice suferinţa încă din şcolile m u ceri cu p rile ju l unor eveni pistă de antrenam ent cores sa ju n io rilo r, o b liq a to riu pre sportive în cadrul clubul ui hu
toare de perlorm anţe, ca o bu preşedinte — îndreptate înspre n icip iu lu i, de acolo de unde ar mente dar doar la cîteva dis creare a celor mai bune co n d i punzătoare — rezultatele pot zenţi în alcătuirea echipei de nedorean prin constituirea de
nă şcoală de selectare, prom o îm bunătăţirea a c tiv ită ţii şi re trebui, dar nu răsar elem en cipline, ocolindu-se atletism ul, ţii de lucru antre no rulu i (ser (i apropiate în timp. bază, ca şi în perspectiva re noi secţii de perspectivă, care
v ic iu l îi reclam ă prezenţa, la
vare şi lansare a s p o rtiv ilo r zulta telo r se cţiilo r existente tele <alen«ta<ie. Aceasta este de fapt ce restrînqe sfera de ma T ovarăşii C. Scurtu şl F. Du- zultatelor. Cei mal buni şa ar „p rin d e " în Hunedoara —
in diverse discipline. N u m ul ca şl cele p riv in d în fiin ţarea fapt o mai veche deficienţă ca să a acestei discipline. fel ca şi pregătirea echipei şi ţă remarcau cu rezerve ca „e hişti — Emil M ende, loan A înot. baschet, scrimă, handbal
te la nu-măr, dar cu rezultate de noi secţii cu perspective de re frînează dezvoltarea atle tis Tot elogios, dar vorbind mal a lo tu lu i naţional) se speră in chipa de volei a clu b u lu i este dam. A lice Tfrpescu şl Euge — este condiţionată de babele
— în trecut ca Şi in prezent — dezvoltare formează la ora ac m ului la Hunedoara, profesorii m ult la trecut, se pat aprecia redobândirea p o z iţiilo r frunta bună ca in d iv id u a lită ţi şi expe nia T ro fin — nu dispun nici sportive necesare. Aşa că spe
rem arcabile, secţiile de p e rfo r tuală o b ie ctivu l principal al de educaţie fizică nefilnd p rin rezultatele secţiei de alpinism şe în alpinism ul republican. rim entată. dar fără perspecti de o sală de şah necesară pre ranţele şl do rin ţe le clu b u lu i de
manţă alo clubului, a filia te fe m uncii desfăşurate aici. Şl, g ă tirilo r la orele la care aceş a În fiin ţa noi secţii se vor îm
d e ra ţiilo r de specialitate, con trebuie să recunoaştem că a tia au tim p u l necesar. p lin i numai pe m ăsura'constru
centrează în componenţa lo r proape In toate secţiile — cu O b ie ctivu l principal cel mal irii unei săli de sport şi a ba
elem entele cele mai valoroase precădere în cele de fotba l şi recent al secţiei de fotbal a zin u lu i de înot. Lipsa cadrelor
de pe te rito riu l de activitate, atletism — se sim te nevoia C. S. Corvinul poate îi cu adevărat fost realizat : divizio na ra B s-a de specialitate a făcut ca
precum şi cadrele venite, la am e lio rării rezu ltatelor, re d l- m enţinui In clasament Ja lim i halterele şi ru q b iu l sij nu aibă
cerere sau achiziţionate, din nam izării Jor, reaşezării lo r, ta e v ită rii re tro g ra d ă rii. Expe succes Ia Hunedoara — a irl
alte p ă rţi ale ju d e ţu lu i şi din măcar la n iv e lu l la care au ac rienţa tris-lâ şi em oţionantă a unde resursele umane p o triv i
ţară. Reţinem şi faptul că în tiv a t cu ani în urmă. C hiar u ltim u lu i cam pionat a impus te acestor sporturi abundă. Es
co n d iţiile a c tiv ită ţii, în cadrul antrenorul secţiei de atletism , o „marcă“ de prestigiu g riji Şi preocupări pentru v i te o problem ă care poate da de
m u n icip iu lu i Hunedoara, a u tovarăşul George Băleanu, es ito r conducerii secţiei, condu q in d it organelor in drept.
nei alte asociaţii spo rtive pu te n e m u lţu m ii de n iv e lu l ac cerii tehnice a echipei. Per în fata C. S. C orvinul stau
ternice — C onstructorul — . tual al rezultatelor. Invocînd spectiva — centrul de copii si perspective prom iţătoare, dar.
C. S. C o rvin u l nu a abuzat do am intirea fo ştilo r atleţi ai c lu echipa de ju n io ri pregătite de aşa cum remarcau in te rlo cu to
înfiin ţarea a numeroase secţii, bului — A lb re ch ţ Bertolt, T i- a n tre no rii D um itru Pătraşcu şi rii noştri, realizarea, atingerea
ceea ce ar fi dus la parale heriu Soţomon, Romulus M oi- cip a lii selecţioneri şi form atori — orientare turistică. Fosta Sezonul coinpetiţional înche vă.. dacă lo tu l, cam vîTstnic, Abagiu Pîrvu, sul) coordonarea lor depind de munca plină de
lism . Asa se explică faptul că se, M ih a i N iculescu ş.a. — ca al v iito rilo r atleţi. Şi ca să campioană republicană de a l iat a încununat activitatea nu va fi îm prospătat cu ele an tre no rulu i E. Stepan — pre abnegaţie a tuturo r factorilor
la C o rvin u l nu activează sec re s-au rid ica t la n iv e lu l lo tu argumentăm este suficient să pinism. C o rvinu l Hunedoara, o- secţiei de aeromodelism cu de mente tine re". Aşa că atenţia cum şi alte măsuri organiza coordonatori — de conducere
ţii de lu ple şi box. specifice rilo r naţionale, dar au părăsit am intim că la grupul şcolar rupă în prezent locul patru, cernarea a două titlu ri de c lu b u ri, activitatea preşedin torice au determ inat elabora şi tehnici — din secţiile clu -
p ro filu lu i şi resurselor umane Hunedoara, in le rlo cu to ru l spe siderurgic — pepinieră de ba iar în v iito r va activa doar cu maeştri ai sportului celor mai telu i secţiei, tovarăşul inq. M i- rea unu! ob ie ctiv dc atins în b u liii. a sp o rtivilo r, de s p riji
de caro dispune clubul — ră ca n o ii cam pioni naţionali ză bogată din care clubul re echipa de tin e re l pentru că activi membri, cu cele mai bu hai Boţeşteanu — adevăratul doî ani : prom ovarea în prim a nul concret al suporterilor, de
C S H . In schimb, la cjubul şcolari ca şi tin e rii ce se im crutează numeroşi sp o rtivi — maestrul sportului A vei Riţişan ne rezultate pe plan naţional. anim ator al form aţiei — si divizie. Este însă necesară şi dragostea lo r pentru culorile
m e la lu rg iştilo r dau rezultate pun tot mai m ult — M ihai activează doar doi profesori cu a părăsit clubul. înr celălalt Sub com petenta îndrum are a preocuparea antrenorului dr. Îm bunătăţirea stării m ateriale clu b u lu i, de m ăsurile organi
bune secţiile de alpinism -o- Cuşnîuruc, Emil Gale. Teodor specialitatea educaţie fizică la (om ponent dc ha/ă. Emeric Be- antrenorului loan M îhăilă. fra Sergiu Drăqan sînt orientate a secţiei prin întărire a c o le c li- zatorice ce se vo r întreprinde,
rientare turistică, alleiism . ae- Torje. Ion M arcu, Angola Bre- peste 1 500 de e le v i! Dar nici teq, este în in a ctivita te un ţii Petru şi Ştefan H o rval au înspre constituirea grupelor de vuluî de m em bri susţinători ca de eficienta lor.
rom odolisni. volei. şah. fotbal ■/eanu ş a. — să re v ila li/c z e a- com p etiţiile de masă sindicale timp datorită unui accident. cunoscut satisfacţia consacră copii şi ju n io ri, pentru a se şl participarea mal numeroasă
— secţii de perform anţă sub tletlsm ul hunedorean, depăşin- nu-şl dovedesc ro lu l de ram Aşadar, to iu l trebuie lu a l a r ii şi co n firm ării, iar In pre asigura v iito ru l echipei de vo- a p u b licu lu i la m eciuri, prin o N. STANCIU
(