Page 59 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4856 $ MARTI 18 AUGUST 1970 3
temeri

deţului sj/aţli comerciale fn
cur$ de modernizare In Va­
lea Jiului, al 26-lea an so­
cialist a dăruit fiilor de mi­
neri o nouă creşă şi un că­
trila — 7 Noiembrie, 8 Mar­ min la Petroşani, o casă a
tie, microraioanele l-ll. copilului la Uricani. Tineri­
Nume simboluri ? Nume lor ce şi-au ales drept „bră­ LA GEOAG1U - BAI
istorice ? Poate. Pentru că ţară de aur" meseria de mi­
s-au lăsat cuprinse tn bio- ner, anul 26 le-a conferit un
qrafia unei singure generaţii. cămin cu 300 de locuri.
Generaţia pentru care t-a Da ! Creşterea gradului de
născut oraşul cel nou. cu cereşte. pe meleagurile Hu­ T 'abura de
bunăstare şi civilizaţie cu­
creşa, căminul, şcoala, ma­
gazinul, parcul, dispensarul, nedoarei, ale întregii ţări, noi
stadionul, cinematograful. Si si insufleţitoare cote. Poate
vindute a elevilor utecisli
fiecare an adaugă acestui că acel un miliard şl jumă­
portret al edificării noi şt tate de lei, ce reprezintă va­
noi culori, spre a-1 împlini loarea mărfurilor
frumuseţea. prin comerţul socialist din
Anul 26 — treaptă de azi judeţul nostru numai tn lu­
a urcuşului spre mtlne, an nile acestui an, vorbeşte de Pentru vizitatorul obişnuit ol răgaz să scoţi din volize cărţile tă.
de confruntare a izblnztlor la sine. Pentru că nu se Geoogiului, voro aceasta o pre­ aduse de acasă, care te face, „N e pregătim deja şi pen­
izvorite din împlinirile unul poate ca cele 3 000 de frigi­ gătit o surpriză. In apropierea deşi oi privit nedumirit cele tru un carnaval minunat. iar
cincinal şi pregătirile pentru dere (cu o mie mai mult de- Ştrandului, in locul unor clădiri două ore de somn obligatoriu, căldura şi farmecul versurilor şi
noile cote ale viitorului, des- cît in perioada corespunză- vechi, a apărut o vilă nouă, îm­ să savurezi odihna, după o zî de cîntecelor îngînate in jurul fo ­
brăcată în culori proaspete, săr­ plajă, baie, înot, fie că te crezi cului de tabără le-om simţit din
bătoreşti, îar curtea larga, um­ campion, fie că. îndrumat cu o* prima zi".
Atracţia drum eţiilor l-a făcut
brită de pomi, s-o transformat tenţîe de profesorul de sport să uite distanţele. Preo multe
Portretul în mers într-un ,,orăşel" drăguţ, m ultico­ Ion Ciolno, ai făcut primele miş­ frumuseţi ascund împrejurimile
cări in bozinul mic, ol începă­
viu colorate,
lor. 24 de corturi
Geoagiulul, ale Orâştlei, ca să
înşirate de-a lungul aleilor
torilor.
de
asfalt, ou devenit pentru cîte La intrcreo în lobară doi „cer­ te înduri să le săgetezi cu mo*
două săptămînl reşedinţa
I edificării varo a elevilor uteciştl. de beri" în rochiţe, puţin fioroşl, şino. Sfatul lui Hogaş se pare Măiestria şi pregătirea tehnică şi-au spus cuvintul
»1
I i f i
că ore rezonanţe,
dor lipsesc
dar plini de misiunea lor, ne
de
»ornaseră să nu Intrăm
Io
şi, totuşi,
„pisîcuţele"
pînă la
Cei 235 000 lei investit! de Co­
mitetul judeţean ol U.T.C. în re- roportorea Identităţii şl intenţii­ Geoagiu Ia Aurel Vlaîcu şî Cfg*
amenojorea clădirii, in dotarea lor. Secretul lor urmo să-l oflăm mău e un drum. Rămîn Insă ce­ D um inică s-au desfăşurat nai. In anul trecut, aceeaşi c3 bună şl dovedesc că sînt
cu cefe necesare gospodăririi în ulterior, în discuţia cu directo­ tăţile docice, Irezistibilul punct gata o rlclnd să se Înfrun te
prins din Directivele celui toare a anului trecut), 2 556 tabără, în zidirea postamentelor rul taberei, profesorul Avram de otracţie ol oricărui vizitator In oraşul O răştie concursuri­ proba s-a realizat In 38 do
de-al X-lea Congres al parti­ de maşini de spălat, 1 127 de ciment pentru corturi, în clă­ Loieonu, pe care-l ţntîlniserăm şl o! acestor meleaguri. „Aruncă-ţi le profesionale ale po m pieri­ secunde. De această data. cu focul.
dului — a consemnat fapte maşini de cusut, 2 009 ara­ direa unei săli de mese m obi­ înainte de deschiderea taberei, ochii tineri peste împrejurimi şl lo r m ilita ri din judeţ. Com­ compania din O răşlie a reu­ In afara concursului, osta­
îndrăzneţe i un nou orăşel gaze, 4 056 de televizoare (cu late modern, prevăzută cu tele­ zbătîndu-se ca totul să lasă cît te veî opri desigur asupra mun­ pa niile de pom pieri din Deva, şit să rezolve e xe rciţiu l nu­ şii au prezentat un Interesant
ia Deva, cu nume luat din aproape 600 mai mult faţă vizor, cu jocuri de club s-au mal bine, atît dotarea moterlală ţilo r unde străjuiesc şl azi ruinele Orăştie. Hunedoara şi Petro­ mai în 36 de secunde şi dou3 e xe rciţiu de salvare si auto-
salvare de la eta jul dof.
strămoşeasca istorie — „Da­ de anul trecut) şi alte zeci de cit şl aspectul spiritual, pro­ cetăţilor Cosleşti, Blldoru, Sarml- şani au a lin ia t la startul în­ zecimi.
e xe rciţl-
După term inarea
cia" — cartier în care s au mii de bunuri de valoare intra­ tronsformat în tot atîteo clipe gramul activităţilor. zegetusa dacică...", notează de­ trecerii pe cei mai destoinici Locurile II, III sl IV au fost llo r, com andantul g iu p u lu l de
de neuitat pentru locuitorii ,,oră­
ridicat in mal puţin de un te in căminele oamenilor de şelului dîn poveste". Cîte 100 Undeva, in Jurnalul taberei, ja mobilizator semnatara primei d intre ostaşii ce se pregălesc. ocupate de m ilita rii din Pe­ pom pieri al ju d e ţu lu i H une­
an 740 de apartamente, Li pe aceste plaiuri hunedo- cineva notase o reflecţie, tzvo- file din Jurnalul acestei serii. Şî, zi de zi, să apere obiectivele troşani, Hunedoara şi Deva. doara. locotenentul colonel
se adaugă în Valea Jiului alte rene să nu fie cifre ce vor­ de tineri, elevi utecisti, îsl pe­ rîtă poate şl din modul de or­ după prezentarea entuziastă a Industriale şi căm inele oame­ C oncursul a îneîntat asis­ V alen tin Popo, a înm in at e­
trec aici 2 săptămînî. In prima
n ilo r de lăcomia focului.
743 de apartamente, în cita­ besc în limbajul buneistări, serie, care a Inougurat tabâro, ganizate : „Tabăra Iţi dă prile­ programului, mult prea bogat Probele Impuse în concurs: tenţa. prin probele sale d ifi­ chipelor câştigătoare m erita­
dela cu flăcări policrome a al civilizaţiei. Pentru că nu ou fost elevi din Judeţul Hune­ jul de o-ţl cunoaşte colegii, a fi­ pentru o-l transcrie în cîteva pista de îndem înare şi vite ză ’, cile, si a scos, totodată. în tele diplom e şl fe licita r!.
Hunedoarei alte 330, la Orăş- se poate ca cele aproape nităţile, convergenţele..." îm­ rîndurl, sîntem Invitaţi să ne scara de fereastră : scara cu- evidentă un lucru deosebit
tie 80, la Brad 115... Pretutin­ 8 000 tone de ciment încorpo­ doara, mulţi dintre eî sinistraţi. părţiţi în cinci grupe, cu jespon- convingem „la cald" de frum u­ lisabilâ : ştafeta 4x50 m i po­ de esenţial. Ostaşii pom pieri
Spicuim din
jurnal Impresiile
deni oraşele judeţului şi-au rate la temelia noilor case din ultimele lor zile de tabără : sobili pe grupe, pe activităţi seţea, de minunăţia fiecărei zile lig o n u l şefului de ţeavă : au o pregătire te h n ico -ta cti- Foto-text: N. PANAITESCU
completat portretul, tn acest personale, cele peste 600 000 „Ziuo de azi a fost parcă mal sportive sl cultunal-artlstice, ele­ de tabără. Impresiile Cameliei, desfăşurarea de luptă — au
al 26-lea an, cu culorile din bucăţi cărămizi ţesute în vii veniţi in tabără, sînt, prin care n-ore decît superlative cerut din partea ostaşilor
care răzbate bucuria confor­ ziduri sau cele 3 milioane şi frumoasă decît celelalte, soarele rotaţie, cîte două ore, sl a ju ­ pentru a descrie bucuria întîl- m ultă m ăiestrie, pricepere sl A
tului. Noile zone cucerite pen­ jumătate de bucăţi ţigle ce au parcă mal zîmbîtor ca de obi­ tori de bucătari, şl ospătari, şl nîrîl cu tabăra, slnt generalei viteză de acţionare.
tru bunăstare şi civilizaţie acoperit în vara aceasta noile cei, natura mal primîtoore, tot plantoone, şl multe altele, In Cînd „cu forţele împrospătate întreprinderea
Pentru cîştlgerea prim u lu i
au deschis în microralonul locuinţe să nu fie cifre din­ ceea ce ne înconjoară mol prie­ funcţie de necesităţile gospodă­ de aerul răcoros al dumbrăvilor loc. concurenţii au tre b u it să
III al Vulcanului un modern colo de care să întrezărim tenos". Din cîteva cuvinte răzba­ ririi. $i moi sînt artişti, sportivi şî de sărutările fierbinţi ale soa­ cunoască bine si tehnica de
complex comercial, în Viile bunăstarea ! te toată căldura vacanţei în ta ­ de forţă, turişti. La plecarea din relui vor ataca un nou an sca­ luptă din dotare. De altfe l, de industrie locală
Noi ale Devei un altul, tn Faptele Hunedoarei au vor­ bără : ,,Nu vom uita niciodată tabără se va şti cine a fost „cel la r" trecătorii, locuitori al oces- acest lu cru l-au dovedit cu
zilele însorite
petrecute
aici.
inima Munţilor Poiana Rus- bit şi in acest an ţării de­ mal bun recitator", „cel mol bun tuî „orăşel drăguţ, m ulticolor" prisosinţă to ţi ostaşii.
căi — la Ghelar — un altul. spre hărnicie şi îndrăzneală, Mîine vom pleca, ducind cu noi cîntăreţ", „cel mai Isteţ". Dîs- — mulţi dintre el Tn ultimul an După o dispută aprigă,
Şi tot de la aceşti munţi cu au vorbit chiar şi despre o sărutările soarelui şl ale apei, cutînd despre activitatea taberei, de şcoală - îşi vor am inti cu bărbătească, prim ul loc a fost Orăştie
izvoare de metal şi-a tm- etapă de eforturi eroice tn fiecare avînd In qînd ziua In despre eventuolitotea unul pro­ nostolqîe zilele taberei cînd, nu cîştigat de campania de pom ­
prumutat numele şi elegan­ care sîntem angrenaţi. Dar care se va reîntoarce aici, gram artistic, elevii ne-au răs­ rareori, erou tentaţi să rostească pieri din O răştie. De altfel, ANGAJEAZA
tul hotel „Rusca", primit de Hunedoara a mai vorbit şi pe aceste meleaguri minunate puns prompt : „nici nu ne gîn- faustieul „clică, opreşte-te !" m ilita rii acestei com panii au ® 5 sudori electrici de la categoria a ll a In sus ;
siderurgiştii hunedoreni. fn vorbeşte ţării şi despre alt­ ale Hunedoarei". Sînt cele mai dim să nu facem. Examenul l-am stab ilit la proba scara cu li- & 20 turnători formatori ;
oraşul lor, cu legitimă m tn- ceva : despre acea viaţă tră­ evocatoare mărturii ole reuşitei dat la deschiderea festivă, cînd ILEANA LASCU sabilă un nou record naţio- O 20 muncitori necalîfîcaţl.
drie. ită. care înseamnă însăşi dealine o taberei. Ser'o prezen­ spectacolul, înjghebat In qrobă, Pentru nefamilişti asigurăm cazare.
Cofele viitorului anunţă la munca noastră, mindria, rea­ tă. cuprinzînd pe lîngâ mulţi o cuprins Intreago tabără". Salarizarea conform H.C.M, 914/66 şl H.C.M. 546/70.
Hunedoara, fn microraionul litatea ce se confundă cu te­ elevi din Judeţ şi 18 Invitaţi din - A 26-a aniversare o ţării Informaţii zilnic inţre orele 7-15, telefon 190.
IV, un nou complex comer­ renurile cîştlgate pentru bu­ Judeţul Mehedinţi, nu înscrisese, va W sărbătorită cu cîntece şl
cial, la Teliuc un m agazin năstare şi civilizaţie, cu pre­ la oro vizitei noastre, decît două Jocuri, cu adevărate campionate CINEMA
un iversal, la Deva ateliere gătirile ce le facem spre a zile de tabără. Suficient, totuşi, de volei, handbal, atletism,
de reparat utilaj comercial, cuceri noile cote ale viitoru­ pentru o te Integro cu totul vie­ înot, Intervine organizatorul
de la un capăt la altul al ju- lui. ţii de tabără, programului com­ DEVAt Fam ilia Tofh („P atria«] ;
plex 5I atractiv care ni*-ţl dă U.T.C. al taberei. Romului C ro i­ SIMERIA ; Corabia nebunilor, ie-
10.00 M icroavonprem lară ;
10.00 C u te iă to rll In drum eţia - re­ rille l- l! („M u reşu l") ; HUNE­
portaj film at dintr-a «icursio DOARA: Jurnolul unei ca m criite
(„C o n llru c to ru l") ; Argomon lup or-
pionierească j d ia b o licu l (,,S id e ru rg icu l") ; C A­ întreprinderea de
10.20 A p lo u te In vacanţă - pro-
Un colectiv mic, cu recuperan Noi specialităţi grom a rtistic susţinut de p io ­ LA N j Joc dublu In serviciu io-
«ret („11 Iu n ie "); TELIUC: M ina
nieri |l (colori din jud e ţu l
(„M in e ru l");
GHE-
Teleorm on;
de patiserie 10,43 Studioul a rtistu lu i am ator. <u b rilia n te chestiune de onoare
LAfl :
O
Repu­
PETROŞANI:
(„M in e ru l");
umane mari la activ Folm© produselor do patiserie al Arti«tl am atori din Judeţul b lIco fetelor („7 („R ep u b lica ") ; transport auto Deva
N oiem brie") ;
A lbe j
C olonia la n lio ri
eefetórie de „m a rea " O râ jtio a tro­ 19.20 1001 da seri - om isiune LUPENI ; Femeia indâratnico
pentru cei mici ;
A / • cul g ran iţe i« jud e ţu lu i. Aceasta pre­ 10,30 Telejurnalul de seara; („M u n c ito re s c "); Freddy şl clnte-
Un popas făcut de <rur!nd p rim ii pasL să distingă dife­ gopedle, aparate pentru în ­ supune slrâdonle, cunoaşterea me­ 20.00 Seara de teatru, „ l in pumn cul preeriel („C u ltu ra l") ; LONEA:
la S pitalul de neuropsihiatrie rite form e sau să execute văţarea m ersului la copil cu seriei jl m ultă, multă fo n te iie ti de caise* de iu g e n Barbu; A tle ris şî Cleopatro („ M in e ru l" ];
A N IN O A S A : A ieio n dru cel fe ricit
Im aginaţie. Nu duc lipsa do ele
in fa n tilă din Păclisa ne-a cu oarecare siguranţă miş­ deficienţe m otorii etc. care m a e jtrll cofetari din O ró |t¡o, Lo 21.00 Permanenţe peste veacuri. („M u ncito re sc") ; PETRUA : V a a n u n ţ a
vorbit, asa cum poale vorbi cări indispensabile. S ta tistici­ stau la îndem lna celor aproa­ lab o ro to rvl de cofetărie a l coope C iclul sim foniilor beelhove­ M ala („M uncitoresc") ; VULCAN:
n lenei
realitatea palpabilă, despre le arată că num ărul cop iilor pe 500 de copii in ternaţi. ratlvel de eonjum , colectivul con 21,23 Prim plan. Gheorghe G eino Adio G ringo (Tandreţe) („M u n- OCUPAREA URMĂTOARELOR POSTURI :
« itore ic") ; ORĂŞTIE: Război ;l pa­
dus de lo n e f Reth prag otos te ■ I Inie
g rija pe care statul nostru o recuperaţi si redaţi societăţii Este demnă de rem arcat 20*20 sortim ente de p ră jitu ri. p re ie d in le le C.A.P. Slnlanq- ce, seriile III—IV („P o l/io ") ; Go-
poartă tu tu ro r oam enilor. creste an de an. A stfel. In activitatea Intensă de cerce­ D intre ultim ele noutăţi, meşterii Arad 1 l.lno G a llle l („F la e ă ra "); GEOA- $ La ITA : şef serviciu organizarea producţiei şi
tron;
Intr-o
seeră,
Un colectiv mic de medici 19G9, spre exemplu, Indice­ tare pe oare o desfăşoară co­ ne-au recom ondot cu toată com pe 22,10 M elodii pe rom po de lan- G IU -B A l: Anchetatorul din un umbră a muncii - studii superioare, tehnice sau economice;
HAJEG:
tore. M elodii net de m uilcă
le n ta p ră jitu rile „C a rto f* - speciali
$i profesori, dar entuziast, le de am eliorare a crescut la le ctivu l sp ita lu lu i condus de tote a loboratorulul, „D a c ia " - u io o râ ; („P o p u la r"); BRAD: Cu d iri|o b llu l $ economist sau economist principal ;
se străduieşte ca p rin tr-o 61,5 la sută Iar cel de v in ­ dr. Gheorghe Litschf. specialitatea meşterului Rolh, „Bros 22,40 „T re p te le Birsavel* - film spre Polul nord („S teago ra |ie v) ; â consilier juridic.
muncă a-siduă să vină In decare la 13.22 la sută. P rin­ C oleotivul didactic al spi­ cuţa", „P uneh"-ul, „F ip o ro '-u l >1 TV-; GURABARZA: Comisarul X (I Pan-
(erele albastre („M in e ru l” ) ; IH A :
m ulle a lte le după care-tl Io tă gu
s p rijin u l m icilo r pacienţi spre tre pacienţii care slnt pe cale ta lu lu i manifestă un mare in ­ ro apă clnd ta o ln d e jtl la ala. 22,53 Telejurnalul de noapte | Testamentul dr. Mpbuse („L u m i­ © La autobaza Deva - economisi sau economisi
23,03 închiderea em isiunii.
a-i reda sănătoşi societăţii. de am eliorare In urma ope­ teres pentru a veni în a ju to ­ na” ). principal
Tratam entul com plex, m igă­ ra ţiilo r făcute sl a tratam en­ ru l co p iilo r care suferă eşe­ © Lo autobaza Brad - economist sau economist
los $i uneori d ificil, care se telo r susţinute se numără Pi­ cu ri şcolare si de încadrare principal.
cere făcut cu m ultă răbdare sică Costalina. Czani A nge­ In colectiv. Salarizarea se foce conform H.C.M. 914/1968.
PROGRAMUL II: 4,00 Program mu­
a tit din partea pacienţilor cit la sl a lţii care reuşesc să O discuţie purtată 01 dr. zical de d im in ea ţă; 7,00 R adiojurnal:
si a m edicilor şi profesorilor, umble, lucru pe care la ve­ I. îancu. şeful seetîeî de neu­ 7,13 Program muzical de dim ineoţâ
nn-si arată roadele im ediat nire nu-l puteau face. Rezul­ rop sih ia trie in fa n tilă a spita­ RADIO (continuare); 8.10 Tot in c in te , 0,23
ci doar după un oarecare tatele ob ţinute In am eliora­ lu lu i ,,Prof. dr. Gh. M arlnes- M ori In te rp re ţi: Eleno Cernei >1 Ion
B u te a ; 9.00 A n jo m b lurj corale; 9.15
timp. Dar cu a lit mai mare rea In firm ită ţilo r si m aladi­ cu" din Bucureşti, delegat la Muzică pop u lară ; 9.45 Muzică u joo-
este bucuria lo r cînd după ilo r se datoresc tratam entu­ Păclisa din partea M in is te ru ­ Caut femeie în g rijit copil. PROGRAMUL I: 0,05-9,34 Mus.că ro ; 10,15 Frogmente din (reşca d ra ­
un tratam ent atent si înde­ lu i deosebit de care sc bu­ lu i Sănătâti». a avui darul de — In fo rm a ţii zilnice, orele şl o e tu o lită O ; 9 34 Atlas c u ltu ra l; matică „M ich e lo n g e lo * de AKred
10.00 Pe cărările vocanţel: 12,00 M e­
M endelsohn; 11,00 Cintă Sonlo Viol-
lungat m icii pacienţi — care cură cop iii În acest spital a scoate în evidenţă im p or­ 15-17 Deva, str. M ărăşli, bl. lod ii Interpretate de Sacha D istal; co vld . Ion Radu >1 M ih o l Botofe! ;
la intrarea lor In spital se mndern cu săli de gim nasti­ tanţa deosebită a acestui spi­ D3, ap. 36. 12,25 Ş tiinţa la sl ; 12,30 M elodii 11,20 Opere pentru to ţi; 11.50 M e­
tîrau dintr-un colt al sălii In că bine înzestrate, laboratoa­ tal sl rezultatele m e rito rii * populara; 13,00 R adiojurnal; 13.10 A- lod ii cu d e d ic o ţie ; 12,03 Avonorem ie- Contraía cărbunelui
1J,?2 M utică
vanprem lorâ c o td lo n ă ;
ră cotidiană ; 12.15 Piese Inssrumen
altul — sin i în stare să facă re, cabinete de psihologie, lo - obţinute pînă In prezent. V IN D TRACTOR PORD. u jo a /ă i 13.43 Cinteca (■ jocuri popu­ lai© ; 12,30 Em lnune m uilcola de la
P rin tre altele, el ne-a de­ stare bună. C u ruţlu A urel, la re ; 14,00 R od lo eip ed lţle pioniereas­ Moscova; 13,00 Concert de prinz ;
clarat * „Fără îndoială că re­ Bozej, comuna Geoagiu. că ; 14.40 P ublicitate ro d io ; 14,50 O r­ 13 30 R adlom agotlnu! fem eilor; 14.03
Aspecte de Io eeo de-o Vl-o e diţie o
chestra de m utică
populară „D o in a
zultatele obţinu te fac cinste B a n alu lu i’ din Caransebeş; 13.00 Fru- Festivalului folcloric naţio n a l do pe
co le ctivu lu i spita lu lui sl vo r­ moosă e jtl, potrla meo I 15,23 Con­ lito ra l; 14.29 Concertul pentru pion
besc despre entuziasm ul sl certul le la minor pentru violoncel }l }! orchestră de Samue! B orber; 14.53 Petroşani
Ş tiinţa la zi; 15,00 File de cronică;
orchestră de Roberl Schumonn ; 14,00
seriozitatea cu care munceş­ R odiojurnal; 14,20 Buchet de m elodii '5,30 M elodii de Aure! M aneleehe ;
te. Totuşi, în judeţul dv. se populare eiecu ta te Io vioară de Ion 13,40 P ublicitate rod>o; 14,00 R adio­
poate face mai m ult pentru VREMEA A lbesteonu; 14.30 Transmite studioul jurnal ; 14,20 Preludii enesdene :
că există condiţii. Astfel ar de radio lo s I; 10,30 Patrie biruitoare 10.33 Sfatul m edicului; 17,00 Loureotl
17.05 Rodloenciclooedle
o! Festivalului intern a ţio na l do muzi­
- cîntece;
fi u til ca la nivel de judeţ să pentru tin e re t; 17.30 S o lijti de muzi­ că usoorâ „C erb u l de o u r*; 17,33 E­
se organizeze o discuţie cu că p o p u lară : 10,00 Muzică uşoară : misiune lite ra ră ; '8.03 Solişti de mu­ A N U N Ţ Ă
PENTRU 24 ORE 10,10 R adloslm pozlon; 10 30 UvaMurl tică p o o u loră ; 10.30 Curs de limbo
specialişti cărora să li se In­ io operele „W llh e lm Teii" de R o jiîn i froneeză: 10.50 303 de cîntece; 19 03
dice să dirije ze şi cazurile Vreme re la tiv ' frumoasă, cu ce­ )1 „R utlo n ji lu d m lla * de Gllnkg }J Tineri In te ip re ti: lllnco Dumltrescu t
acute spre acest spital nu rul schimbător Local, vor codea uvertura „Eqm ont* de Beethoven ; 19,30 Ediţie radiofonică A ieio n dru O- PENTRU MESERIA DE „MECANIZATOR MINIER" din
să. le trim ită In alte judeţe, averse de p loaie, însoţite de dei- 19.00 Gazeta ra d io ; 19.20 Muzică u- dobescu; 19.50 N oapte bună, e op li; cadrul Şcolii profesionale Petroşani (cu sediul in strada
eâreârl electrice. Vintul va Sufla s o c ri: 19,35 Orcheslro onsom blulul 20.00 Sultă sim fonică din murlco ba­
pentru că m ijloacele terape­ slab din nord. Tem peratura m ini­ folcloric ,,P erln lţa ‘ ; 20 03 Tableta de letului „C în d strugurii so coc" de Republicii nr. 7) şi Şcolii profesionale Lupeni (cu sedîul
utice şi de tratare de care ma va fl cuprinsă Intre 12 (I ÎS searo: 20,10 Solişti de muzică uşoa­ M ih o li Jora: 20,25 Com ondontul de în strada Viitorului nr. 27) SE PRIMESC, FARA ALT CON­
dispune S pitalul de la P ăcli­ grade, iar cea moslmo Intre 22 ră : Jehnny O arei!!; 20.20 A rgheziene; p io n ie ri; 20.40 Lieduri; 21.05 Pagini
20 23 Zece m elodii
21,00
preferate;
orchestrale din opore: 21,20 GeO'ca
Salo de gimnastică pentru recuperarea bolnavilor cu de fi­ sa pot face faţă la cerinţe (I 24 grade. D im ineaţa, ceata lo ­ M im a rle pom lntulul románese ; 21.30 Enescu jl icoalo românească de com CURS, SOLICITANŢII CARE AU OBJINUT CEL PUJIN
cienţe neuromotorii a Spitalului de neuropsihiatrie infantilă de mai m ari". cală. Solista serii: D orina D răg h le l; 22.00 p o ziţie ; 22.00 Concerte de Antenlo MEDIA 5,00 LA SESIUNEA DE ADMITERE DIN ANUL 1970
V lv o ld l; 22.40 Album coral loan CM-
R adiojurnal; 22.20 Sport; 22,30 Con­
la Pădişa. M. CHIOREANU cert de seară; 0,03-3.00 Estrada noc­ rescu; 23.05 Concert Serghe! Proto- LA ALTE ŞCOLI PROFESIONALE, LICEE DE CULTURĂ GE­
turnă. fie v ; 0,12-1.00 M uzică simfonică. NERALĂ SAU DE SPECIALITATE DAR NU AU FOST AD­
MIŞI.
O dată cu cererea de înscriere, solicitanţii vor de­
pune şi adeverinţă eliberată de unitatea şcolară la care
IN a ş e z ă r il e b ib l ic e a le
De ce a avut loc cutremurul din Peru(IV) ELECTRICITATEA CEA MAI au susţinut examenul de admitere, din care să rezulte
REGINEI DIN SABA,
şi media obţinută.
IEFTINA DIN LUME -
DATORATA ABURILOR DIN
MAGM A
Pentru oceane şl fundurile o- unesc la nord şl se termină lo acestea se găsesc cu miile, pa­ elicopter, munco efectuată în Dor ocest abur subteron sub
(Urmare din nr. 4 855) ceonelor, core trăiesc In ritmul Afor. ralele, deeupind ta ro In nişte cadrul celor trei expediţii succe­ presiune, care s-ţ găseşte une­
planetar, un secol nu reprezintă Stadiul următor este cel al urioşe clape de pîan, flecare de sive nici n-or fî putut fi între­ ori în cantităţi mori in regiunile A
FA HA PICIOARELE, SUFLUL decît mol puţin de o zl din e­ morii, înguste, adinei, presărate cîte 10 km lungime, ba chiar de prinsă. Fără camioane, fără ve- vulcanice unde căldura urcă din
Şl SUDOAREA BĂIEŢILOR, xistenţa lor octivă şl, docă nu ne cu vulcani cu margini poralele. cîte 10 leghe. hlcule de osemeneo. Dar, fără străfunduri împreună cu magma,
NU AM ŞTI CEEA CE ŞTIM este posibil, chior în decursul Este cazul M ării Roşii, care la Ca să ajungi acolo, pe jos sau picioarele bătătorite, fără suflul foce să fierbe apa de ploaie in. întreprinderea minieră
întregii noastre vieţi să vedem sud se termina la Afar. Este ca­ pe cămilă, nu poţi trece decît şi sudoareo băieţilor oduşi de filtrată şi adunată in pînze frea­
Un al treilea mod în care cum se măreşte un ocean sou zul golfului Aden, care, venind prin unele posoje. fontastieo libelulă cu petrol, tice, ocest abur poate furniza
două blocuri ale scoarţei terestre cum se îndepărtează continen­ dinspre est, se termină tot Io In sfîrşît, trebuie adăugată os­ fără suferinţele fizice îndurote din belşug curent electric Ieftin.
pot so se deplaseze unul faţa tele. dispunem astăzi de tehnici Afor. Golful Aden este nu numai tilitatea unor triburi ale noma­ de eî şi curiozitatea ştiinţifică Electricitate Ieftina la cîteva
de celalalt este alunecorea de core ne permit să măsurăm miş­ o More Roşie lărgită, dor repre­ zilor danokili. Cîteva expediţii, pe care nici măcar necruţătorul leghe de porturile M ării Roşii - Hunedoara, cu sediul
0 parte şi de alta a unei cră­ cările lor Imperceptibile. zintă extremitoteo unei coloane mai ales de la sfîrşitul secolului ol «oore ce dogoreşte la amîoză Massaouob, Assob, Dfibouti - în-
pături, denumită „desprindere De aceeo. din 1967 plecăm în vertebróle a Oceonuîuî Indian, XlX-leo, au fost masacrate, deşi la Afor nu reuşea s-o potoleoscă. seomnă o form idobîlă industriali­
orizontală'1 ; aceasta este înso­ flecare iornâ pentru două luni care aici se angajează în masa unele erou alcătuite din militorî nu s-or fl cules niciodată din zare o coastei, unde produsele
ţită de zguduiri uneori dezastru­ în Donkalîe : este unul din foor- continentală orobo-ofricono şî o curajoşi şi bine înarmaţi. De aceste deserturi de sare şl lavă brute - minereuri, petrol — o- in Teliuc, str. Minei, nr. 1, tel. 2275
oase, ca cele care au distrus te puţinele locuri din lume unde, scindează în două părţî pe core teama localnicilor, expediţiile mulţimea de Informaţii de care Junq cu puţine cheltuieli sl
Son Francisco în 1906 (sau aceea nu numai că se poate spera să le îndepărtează treptat una de geologice ou fost puţine Io nu­ dispunem astăzi, inform aţii de­ unde. în onîl viitori, s-or putea
core a ovul loc in Anotolio în asişti la geneza fundurilor ocea­ alta. Arabia pare. ostfel, să de­ măr. spre structura si jocurile ciudate construi uzine petrochimice, com­ Recrutează absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani,
martie a.c. şî core s-a soldat cu nelor, ci de unde se poote ob ­ scrie o mişcare de rotaţie spre Şi nu numai ale geologilor. ole scoarţei terestre, Jocuri ciu­ binate metalurgice, fabrici de în vîrstâ de 15-18 ani
1 086 de morţi). serva şi împărţirea unul conti­ nord-est, In direcţia Iranului. Pinâ în 1969, nu exista nici o date, uneori catastrofale ca îngrăşăminte, de conserve etc. p e n tru examenul de admitere în şcoala p ro fe sio ­
Geologii americani au arătat nent în două, sou, în sfîrşît. s-ar Trei viitoare oceane, în stadii hartă geografică, cît de cît a c­ seismele din Peru, Anatolia, Gre- Comori uriaşe în perspectiva, na lă (cu rsu ri de zî) pentru m eseriile :
că două puncte care se allou părea că sînt pe cale să se moi mult sou mal puţin ovon- ceptabilă, a acestei regiuni. Cea cio sau Afar, inform aţii şi de­ îmbogăţire. Şi, în acest loc bi­
fotă în ioţă de o porte şî de nască trei oceane. sate ale copilăriei lor, se în- core o apărut, elaborată după spre comorile pe care le oscun- blic. urîţeniile „civiliza ţiei” noas­ © mecanizator minier
alto o crăpăturii coliiornîene de Primul stadiu ol formării unul tîlnesc deci la Afor. fntonrofii din elicopter, nu este de. poote, ţara minelor de sare tre. © lăcătuş de mînâ
Io Son-Adreos. cu cîteva m ilioa­ ocean este o fracturare core decît o soluţie în lipso alteia ale reginei din Saba. Şi. prin­ Dar este. oare, într-adevăr ne­ Recrutează de asemenea candidaţi pentru cursul
ne de oní în urmă, se ofta astăzi Şi. cu toate acestea, nu s-a tre aceste nestemate. oceca cesar să se răvăşească splendoa­ de ucenicie la locul de muncă in m eseria de Iaca- »
desparte în două blocurile unuî încercat nici un studiu geologic mai bune pentru culegerea da ­
lo o d ista n ^ de aproape 500 lelor geologice, în ce priveşte core oare o piatră oarecare, ca rea peisajelor sl etico oamenilor tuş m e ca n jc a u to -m o to
km unul de altul... continent core există. Este cazul mai serios sî mai aprofundat al relieful si este complet greşită, un diam ant nelucrat pe care de fiecare dată cînd o tară se
Africii, a cărei porte răsăriteană,
ocestei regiuni excepţionale
Da, marile evenimente care în re priveşte denumirile. prospectoru' novice l-ar lua drept pune în valoare din punct de Examenul de admitere va avea loc între 1-10 sep- I
de la Etiopia pînă Io Mozombie. Excepţională şi prin ostilita­ a bucată obişnuită de cuart —
modelează planeta noastră şi Dor. oceostă oeumulore de vedere economic ? tem brie a.c.
trecînd prin Kenyo şi Tanzanio. tea so. Nu este vorba numai
peisajele noastre se desfăşoară este despărţită de masa apusea­ de climă sî de cimpurîle de Io­ obstacole conţine ceva exollont o ^'iru l subteran supraîncălzit In fo rm a ţii a m ă n u n ţite şi înscrie ri se prim esc ziln ic |
în perioode core. în comparaţie si sporeşte valoarea celui mai Ce să foci, într-orievor, cu o- HAROUN TAZIEFF la sediul în tre p rin d e rii între ore le 7 -1 5 , pînă la d a ­
cu cele ale vieţii noastre, sînt nă prin două prăpostii prăbu­ vă. Moi sînt si própostü'e, cînd burul. dacă nu să-l utilizezi ca (reproducere după
şite. cele în core se află toate căscate, late de 10 cm sou de mic eşantion, celei mai modeste în Islanda pentru o termoficore ta de 28 a u g u st a.c.
imense. Un milion de ani nu „Paris M atch")
reprezintă decît o unitate în a* locurile alungite I. şi zeci de 10 m, cînd faleze verticale, observotii. dînd activităţii geolo­ taftinâ ? Iar la Afar o termp-
ceste epoeî geologice. vulcani. Aceste două şonţuri se înalte de 10 m sau de 400. Şi gice sovooreo unei aventuri. Fără ficore or fl o glumă proostă. (Sfîrşît) m m m