Page 60 - Drumul_socialismului_1970_08

Declaraţia prcsedintelai Şedinţa specială în Uniunea Sovieticâ a fost lansatâ

a Parlamentului
ítisip Braz lila staţia automata interplanetara
Irlandei de nord

BFI.GRAD IR (A qcrprrs). — lor reprezintă in orice raz o MOSCOVA 17 (Agerpres). - legături cosmice la mare dis­
A qcn lb i T,»niuq trnnsm fje o iinporbm ia co n trihu tie la sta- In Uniunea Sovietico a fost Venus-7" tanţă. PROBLEME URBANE
rlurlarn ţiu a pn-şedintului |n- b ijila lv a şi pacea din Europa, BELFAST 17 (Agerpres), — Ploile torenţiale, care au ră- lonsoto luni Io ora 7,38 (oro La ora 11,00 (ora Bucureştiu­
*b> \Uo/. Tilo, ¡n rar«.' n p ro iia - t ind este vorbo do qraniţa în tru n it în şedinţă specială. zut tim p de 12 ore fără în tre ­ Bucureştiului) staţia automată I I lui) „Venus-7” se aflo la o Dezvoltarea oraşelor a­
7-u Ira lo lu l închiriat intru U ni­ Oder-N’cissc şi de ((TaniU în ­ Parlam entul IrJandpi de nord rupere, au provocat revărsarea interplanetară „Venus-7", me­ distanţă de 42 000 km de Po- trage după sine şi creşte­
unea S ovietico şi UJ-.G. ca tre rele doua state qprmane, a aprobat lu.ni acordarea dc flu v iu lu i Laqan. P recipita ţiile nită să continue cercetările o- o fost pus in funcţiune motorul mînt, deasupra unui punct te ­
..un pas inarlo im portant pe acest lucru arc o im portantă fon duri speciale pentru refa­ căzute au făcut ca pe străzile supro planetei Venus, iniţiote ultimei trepte care a acţionat restru ovînd coordonatele 120 rea cantităţii de resturi
trebuie
menajere,
care
raloa reglem entării situa ţiei deosebită. cerea h u n u rilo r şi ajutorarea oraşului Belfasl apa să atînqă de o serie de a!te staţii sovie­ 2-14 de secunde şî a imprimat grade 15 minute longitudine degajate de pe teritoriile
n o sih ciirc clin Europa, c aro. c .1 încheierea '.ratolului — a populaţiei rare a suferit în în unele lo curi înălţim ea de staţiei o viteză cevo moi mare
m oştenire a celui rie-al doilea .'.pus în continuare preşedinte- urma in u n d a ţiilo r de la sfîrşi- un metru. S-a calculat că pa- tice automate. decît a doua viteză cosmică. estică şi 23 qrode 30 minute Ier şi distruse. Intr-un
război mondial şi a evo lu ţiei b* T ito — confirm ă. de ase­ tnl SfSplămînii trecute, in prea­ qubele provocate de in undaţii ,.Venus-7" este un model Staţia interplanetară s-o plasai latitudine nordică. Recepţiono- oraş mare ca Hamburgul
postbelice, a îm povărat sot menea. faptul că pe calea Ua- labil. la Belfast a avut loc o se cifrează la aproxim ativ 1 perfecţionat în comparaţie cu reo inform aţiilor ştiinţifice $î (R.F.G.), de exemplu, zil­
re la ţiile in lro («urile europene. fa live îo r duse cu răbdare se şedinlă a cahinetului n o rd -ir- m ilion lire sterline. La Belfast predecesoarele ei. Ea cântăreş­ pe o traiectorie apropiată de legătura prin radio cu ,.Ve- nic circulă 250 de autove­
o îngreunat colaborarea largă poale găsi o soluţie paşnică si landez. in rare Brian Faulkner. se menţionează că acestea au te ţ 180 kg. împreună cu u lti­ ceo prevăzută iniţial. Agenţio nus-7" va fi menţinută pe frec­ hicule speciale pentru
europeană şi e. c o n s lilo il o a- h problem e a lit de im portante vicc-prem ier şi m inistru al fost cele mai ahundcnle pre- ma treaptă a rachetei purtă­ TASS precizează că sistemele venţa de 928,428 megoherţi. transportul resturilor me­
m enînlare iw m a n e n l.i In adre­ si com plexe rum sini c p I p n i- de zvoltă rii. şi Roherl, Porter, c ip ila lii din u ltim ii zece ani. toare. „Venus-7" a fost plasa­ de bord şi oparatajul ştiinţific Centrul de calcul şî coordona­ najere. Statisticienii au
sa P«i- ii :;i : : u n ia ţii con liu en - p.însc în tratatul dp iată. De m in istrul dc interne, au pre­ In prezent, populalia din Ulster tă pe o orbită intermediară de re de pe Pămînt prelucrează stabilit, insă, că peste 10
lu ln i n n sin i“ . aceea se poale aşiepla. pi* bu­ zenta» rapoarte cu p riv ire la împreună cu trupele britanice satelit artificial ol Pomîntului. funcţionează normal, zborul fi­ anj vor fi necesare 500
Preşedintele R .S r.l. a rele- nă dropia te, ca acest l.ralat im - situaţia zonelor inundate. staţionate pe te rito riu l nord- Lo oro 8,59 (ora Bucureştiului} ind dirija t de Io centrul pentru datele recepţionate. de vehicule. Intrucit a*
val ca tra ta tu l vădeşte rea lis­ porlant să ro n lrib u ie la reqle- M em brii qnvernului local dîn irlandcz şi cu u n ită ţi ale po­ ceasta soluţie nu poote fi
mul noului guvern de la Monn inenlar en în continuare a si- U lsler au m enţionai că vor b- litie i locale lucrează intens acceptată, datorită dez­
Si al guvernului U niunii S"~ 'uatie i din Europa, la console- corda ajutoare populaţiei pen­ pentru îndepărtarea apei si voltării traficului rutier,
'rid ic e . d cm rn slrîn d în acelaşi c'trea colaborării şi s o ru rilă - tru ca viata să-si poa-tă Telua pentru ajutorarea populaţiei a­ autorităţile oraşului discu­
tim p neiesiinioa n -.per:<trn si- lii europene şi în qencrat să Dezminţirile tă in prezent posibilităţile
îua lio i do fapt apărută în e- reprezinte o co titu ră In dez- cuisul norm al. f 1 ale in pericol. construirii unui... metrou
vo lu iia europeana pnelbeliră. d la rra ro la ju lo r in Europa speciol pentru îndepărta­
Acceptarea gra n iţe lo r. existente şi în K irqiioa co la b o ră rii euro­ făcute di rea resturilor menojere din
în Europa şi a in v io la b ilită ţii pene. perimetrul oraşului. Acest
Suleiman Franghieh a fost „m etrou“ va fi construit
fostul din ţevi speciale cu un
sistem adecvat de pom pa­
ales preşedinte al Libanului preşedinte gunoiul spre punctele de
re, în stare să propulseze
ardere.
BEIRUT 17 (Aqerpres). — neral Jam il Lahoud. reprezen­ al AMPRENTELE
•Suloiman Franqnieh a fost ales tant al P artidului Socialist Pro­
preşedinte al Libanului pe u r­ gresist — 5 şi lui Adnan Ha- PE PIELE
m ătorii şase ani. Consultarea kin i. independent — 1). Dahomeyului
dc lunj a fosf. una dintre cele P o triv ii co n stitu ţie i libane­ O problemă, pjnâ acum
mai disputate din istoria ţării, za, la prim ul tur dc scrutin doar parţial rezolvată in
apreciază corespondenţii de pentru alegerea preşedintelui PARIS 17 (Aqerpres). — Fos­ crim inalistică, a consti­
presă din Beirut. este nevoie de două treim i din tul preşedinte al Dahome­ tuit-o reproducerea am­
prentelor lăsate pe pielea
„Propus chiar in ajunul ale­ num ărul v o tu rilo r exprim ate. FRANŢA - In prezenţa a numeroase p e rs o n a ă ti a fosl yu lu i. dr. Em ile Derlîn Zinsou, omenească — ce poate ju ­
g e rilo r candidat )a preşedinţie N ici unul d in tre candidaţi ne- inaugurat un nou cablu telefonic submarin între M arsilia şi care se află actualm ente la Pa­
din partea g ru pu lui parlam entar în lru n in d o astfel de m a jo rita ­ Beirut. Acosta este al 7-tea cablu telefonic submarin plasat de ris. a dezm inţit in fo rm a ţiile ca un rol important în
descoperirea autorului u­
de centru. Suleiman Franghieh a te s-a procedat la a) doilea tur. francezi in M editerana din 1958. postului de radio şi ale pre­ nei infracţiuni. Dacă am­
p rim it im ediat adeziunea lid e ­ în care o m ajoritate sim plă era In foto : Un aspect de la plasarea cablului telefonic sub­ sei loqoleze, p o triv it cărora el
rilo r P artid ului N ational Libe­ suficienta şi în care a ieşit tî$ - marin in apropiere de M arsilia. ' ar fi fosl amestecai în recenta prentele de pe obiectul
ral şi ai B locului N ational, că- ♦ îqător Franghieh cu 50 dc vo­ tprrla tivă de com plot organiza­ de metal, lemn, sticlă şi
pătînd şanse apreciabile 1n tu ri contra 49 acordate lu i tă îm p o lriva şefului sta lu lu i alte m ateriale netede pot
cursa pentru fo to liu l preziden­ Sarkis. Togo, generalul Etienne Eya- fi uşor reproduse, acest
dema. A cu za ţiile aduse lu i Z in ­ lucru a fost aproape im ­
ţial. P rincipalul său adversar, Spre deosebire de atmosfera sou de a u to rită ţile togoleze se
Elias Sarkis, gu vernator al furtunoasă şi adeseori confuză Protest împotriva arestărilor şi bazează pe m ă rtu ris irile unui posibil în cazul pielii ome­
băncii din Liban şi reprezen­ în care a avut \<n reuniunea neşti, din cauza neregula-
tant al g ru pă rii N ah|i (ai cărei electorală a A du nă rii N aţiona­ conspirator areslat, care a de­ ritâţilor pe care le pre­
lid e ri sin i Rasliid Karame, p ri­ le, la Beirut ca Şi în celelalte torturilor comise de administraţia clarat că, înainte de a fi răs­ zintă suprafaţa acesteia.
m ul m inistru al tării, şi Sabri re g iu n i libaneze, nici un in ­ tu rn a t de Ia putere, prin lo v i- Recent, un radiolog şl
Hamadc, preşedintele parla- cident nu a ve n it să tulbure saigoneză 'tu ro de stat m ilita ră de la 10 un criminalist din Glas­
m cn iu lu i) părea însă să beneli- calm ul şi liniştea ţă rii. decem brie 1969, fostul pre­ gow au pus la punct un
cieze şi e| de considerabile 1 şedinte dahom eyan ar fi p ro ­ procedeu care pare a re­
olu-uri, concrelizate de altfel SAIG O N 17 (Aqerpres). — conjurătoare. închişi In celu­ mis co m p lo tiştilo r toqolezi a- zolva această problemă.
l !n grup de inte le ctu ali cato­ le asemănătoare unor cuşti ju lo r în oameni şi armament. Ei folosesc praful de
la prim ul lu r de scrutin in 45
de vo tu ri o b lin ctc. com parativ Noi arestări lic i dîn V ietnam ul de sud, pentru animale, supuşi şocu­ Proiectata lo vitu ră de stat plumb, core se caracteri­
cu numai 38 v o tu ri date lu i p rin tre care trei foşti p re ­ rilo r electrice ş. a m .d .". din Togo. eşuată in noaptea zează printr-o mare radio­
şedinţi. ai Federaţiei studen­ ..Ştim că toate arosie măsuri activitate. După aplica-
Suloiman Franghieh. (Restul de de 8 spre 9 august a.c„ arun­
16 v o tu ri au revenit lui Pierre în india ţilo r, cato lici ai U n ive rsită ţii nu reprezintă cazuri izolate că o nouă lum ină sem nificati­ tea acestuia pe piele, in ­
Gem ayel. candidat al Falange­ din Saiqon. au dat p u b licită ­ sau accidentale, se spune in vă asupra re a lită ţilo r social- tr-un strat subţire, locul
ţii un protest îm potriva ares­ apel. şi că ele reprezintă o
lor Libaneze — 10, fostului ge­ p o lilice din această tară, una respectiv este fotografiat
DELHI 17 (Agerpres). — Po­ tă rilo r şi to rîu ri'o r comise de p o lilicâ conştientă, m enită să cu ajutorul unor unde de
litia indiană a operat In cursul adm inistraţia saigoneză. Ei dj.ntre cele mai m ici de pe înaltă frecvenţă. Pe cli­
zilei de dum inică noi arestări. denunţă tratam entul aplicat reprim e orice tentativă de o- con tine ntul african, cu o su­
P o triv it agenţiei France Prcs- d e ţin u ţilo r care sînt „ru p ţi p o riţic, indiferent de natura prafaţă de 56 600 km pătraţi şeul obţinut in acest fel
La Tunis şi T rip o li a fosl care condamnă bom barda­ sc, num ărul persoanelor ares­ acesteia", . şi o populaţie de aproxim ativ apar limpede amprentele
dat p u b lic ită ţii un com unicat m entele efectuate de aviaţia tate de la începerea cam paniei de orice contact cu lumea în ­ 1 700 000 de lo c u ito ri. Disensi­ lăsate de degete.
comun kn urma sem nării a- şi a rtile ria am ericană asupra pentru preluarea de teren uri un ile tribale, alim entate de dis­
cordunloir lu n isia n o -Iib icn t lo c a lită ţilo r Huong Lap şl de la m arii la tifu n d ia ri a a­ crepanţele de ordin econom ic ţ LUPI ALBI Şl ROŞII
dc cooperare (elinică, c u ltu ­ V in h Son, situate în partea tins ap roxim a tiv 20 000. Cele dintre reg iu nile nordice şi cele
rală şi economică. Mohamert dc nord a zonei d e m ilita riza­ mai m ulte arestări an fost e- Dejucarea unui complot sudice, au co n stitu it o frîn ă în J Litoralul sovietic din
M asim idi, m in istru l afacerilor te. anunţă agenţia V .N .A . fecluate în regiunea Tam il calea s ta b ilită ţii p o litice şi a ^ Extremul Orient este o a-
externe .-al T unisiei, (are a In perioada 5-10 august, Nadu. progresului sta lu lu i Togo. In devorată grădină zoolo-
sosit dum inică seara din L i­ $o arată în declaraţie, avioa­ Aceeaşi aqenlie relevă că anul 1963, Sylvanus O lim pio, / gicâ naturală, Pe un te­
bia, a fiirait o declaraţie în ne americane, p rin tre rare şl un deputat onarţinînd p a rtid u ­ în R.P. Congo şeful de atunci al statului to- I ritoriu de 16,5 m ilioa-
care a arătat că Î 11 lim pui în­ avioane de lip u l ,.B-52’\ au lu i de quvernăm înt a apreciat golez. considerat reprezentant 1 ne ha, trăiesc aici numai
tre ve d e rilo r sale cu condu­ bom bardat localitatea Huong că pătrunderea ţă ran ilor pe al trib u rilo r sudice, era asasi­ , pe uscat 465 specii de
cătorii .libic'ni au fost exam i­ Lap. iar la 9 august a rtile ria m oşiile la lîfu n d ia rilo r reprezin­ BRAZZAVILLE 17 (Aqerpres). plot care urm ărea răsturnarea nat în tim pul unui p u ri m ili­ ) J'0!* Şi păsări sălbatice,
nate p o s ib ilită ţile de dezvol­ americană, amplasată la sud tă o consecinţă a „in a c tiv ilă ţii Preşedintele R epublicii Popu­ regim ului cerind poporului tar. Succesorul său, Nîcolas ţ iar în cursurile de apă şi
tare a re Ja liilo r bilaterale. de zona dem ilitarizată, a guvern elo r locale în vederea lare Congo, com andantul M a­ congolez să lie v ig ile n t fată G runîlsky, a fost de aseme­ i în lacuri - 800 de specii
O - h O bom bardat localitatea V in h ap lică rii diverselor măsuri non N G ou ab i, a anunţat că de „a cţiu n ile periculoase ale nea. în lă tu ra t de la putere de ( de peşti marini şi 100 de
Preşedintele R epublicii Do­ Son. prevăzute de refotm a agrară". recent a fosl dejucat un c.om- im p e ria liş tilo r". El a făcut a­ armată, la 13 ianuarie 1967. A ! specii de peşti de apă
minicane, Joaquln Balaqucr, O + O ceastă declaraţie cu ocazia ţi­ fost apoi instaurat actualul re­ 1 dulce.
a depus dum inică ju ră m in lu l A genţia TASS in fo r­ nui m iting organizat la P oinle-
pentru cel de-at doilea man­ mează că lun| a sosi! la Doi congresmeni am ericani. N oire, unde com andantul M a- gim al generalului Eyadema. I Bogata faună din regiu-
dat prezidenţial consecutiv. M oscova preşedintele Rlchard O ttln g cr şi G avlord ricn N 'G ouabi a prezidat fes­ sub care au fost Juate o sciie t nile sudice ale Orientului
Realegerea sa. la 16 martie, C o n siliu lu i R evoluţionar Nelson, au declarat Io cadrul Efectuarea planului de scu­ tiv ită ţile organizate cu p rile ju l de m ăsuri pentru întărire a sta­ , îndepărtat sovietic cu­
a fost posibilă în urma unui Sudanez, prim ul m inistru unei conferinţe de presă te­ celei de-a 7-a aniversări a eve­ b ilită ţii p o litice şi pentru dez­ ) prinde şi specii foarte
amendament adus la consti­ şi m in istru l afacerilor e x­ levizate că. p o triv it unor In­ nim entelor din 13-15 august voltarea economică a tă rii In ^ rare. Vinâtorii intilnesc a-
tu ţie care i-a perm is să op­ form aţii pe care le deţin, a- fundare a gazelor în Atlantic 1963. auqiist 1969. lua fiin ţă un par­ 1 deseori pe aceste melea-
terne al Sudanului, Ga-
teze pcn lru un nou mandat aîar El N u m ciry. El Nu- vla ţia am ericană a dispersat Acest discurs a fost retrans­ tid unic. denum it „Reuniunea / guri lupi albi, fără nici o
de patru ani. C onstituţia nu asupra unor plan ta ţii de cau­ mis de postul de radio n a ţio ­ poporului toqolcz", iar in s i­ * P°tâ. Tot pe acolo trâ-
m e iry face o scurlă o p ri­
perm iloa in iţia l şefului statu­ ciuc cambodgiene aşa-num l- I W A S H IN G T O N 17 (A qe r- du-le In ocean, este astfel nal „V ocea re v o lu ţie i" şi de nul g u vern ulu i se stabilea un || ieste şi una din cele mai
re in capitala sovietică,
lu i să-şi reînnoiască manda­ tu| defoliant „p o rto c a liu ", ca­ j preş). — Nava ..Le Baron pusă în aplicare, fn ciuda oqentia congoleză de inform a­ ech ilib ru in tre m in iştrii o rig i­ . temute fiare — lupuf „ro-
tul. în drum spre patrie, du­ re are ca efect secundar a­ j Russell Brigqs“ , la bordul că- protestelor deosebit de in te n ­ ţii. Pînă în prezent nu au fost nari din nord şi cei o rig in a ri ) Şu", Acesta este ceva mai
pă vizite le oficiale efec­ | reia au fost încărca-te co n te i- se a tit interne c it şi externe,
O + O pa riţia de m alform aţiuni la publicate mici un fel de amă­ din sud. Pe plan economic, an V mic decît lupul cenuşiu
Prim ul m inistru din Mascal tuate in R P. C hineză ŞÎ foetuşi R aidurile au avut loc ■ nerele cu gaze de luptă, a cît şi a tem erilor exprim ate nunte asupra com plotului şl fost, de asemenea, oblînu tc ( şî ore o culoare porloca­
şi Oman, Sayd T arig Bln Tai- R.P.D. Coreeană. în a p rilie 1969, în regiuni in ­ ! rid ica t dum inică ancora din de specialişti faţă de con­ pa rticip a n ţilo r, predzîndu-se progrese ca urm are a aplică rii ! intensă. El seamănă
mur, a anunţat num irea a pa­ tens populate, cu scopul de • po rtu l m ilita r de la Sunny secinţele dezastruoase pe ca­ doar că aceştia au fost ares­ plan ulu i cincinal de dezvoltare ) foarte mult cu dine le aus-
tru m in iştri — la departa­ 1 Port. îndreptîndu-se spre lo ­ re le-ar putea avea pentru taţi. După cum se ştie, ultim a | tralian dingo.
m entele Justiţiei, inte rne lor, a micşora m obilitatea forţe­ ! cui unde urmează să fie scu- flo ra şi fauna acvatică o e­ lenlaU vă de lo v itu ră de stat (1966-1970), ale cărui o rien tă ri
sănătăţii şl educaţiei — in l'n purtător de cu vin ! al lor de rezistenţă. Cei doi î fundată în A tla n tic îm preună ventuală contam inare a ape­ a fost dejucată la 23 m artie, generale se înscriu în lr-o per­ \ CALCULATOR
guvernul pe rare urmează M in iste ru lu i A fa ce rilo r Ex­ congresmeni au arătat că j cu încărcătura sa nocivă, lo r oceanului. anul tre cu i. spectivă de 20 dc ani.
să-l conducă. j Pentagonul a dat această dis­ Publicaţia britanică „N ew s \ ELECTRONIC ARESTAT
terne al R.D. V ietnam a dai vor supune această problem ă
El a p rim it sarcina dc a ! po ziţie după ce Curtea de A ­ of The W o rld ", care se face
form a guvernul la 4 august, p u b licită ţii o declaraţie in atenţiei Pentagonului. ! pel a S.U.A. a respins acţiu- ecoul op in iei publice engleze, | Lo Rotterdam, a fost 0­
după „re v o lu ţia de palat“ , î nile intentate In scopul îm - scrie : „C u planul tor de a 1 reslot cu mandat un col-
^ culator electronic din cou-
cînd puterea a fost preluată j pied icării sau am inării seu- descărca în Oceanul A tla n tic
do noul sultan Qalnis Bin i fu n d ă rii gazelor în apele O - gaze toxice. Statele U nite tşi za căruia una din cele
Said. „C ercul m uncitoresc central p cn lru legalizarea P arti­ j ceanulni A tla n tic . Nava şl asumă riscul să-î înfrun te moi mori firme construc-
O + O dului Com unist din G erm ania" a adresat de p u ta ţilo r din ; flo tila de escortă vo r ajunqe chiar şî pe cei mei fide li a- ) (oare de maşini din
M in is tru l dc cxlcrn c al Bundestag o declaraţie prin care cheamă parlam entarii I )a destinaţie — un punct $i­ tia ţi. Nu ne Încălzeşte cu n i­ l Olanda suferise mari p a ­
Japoniei, K iich i A ic lii, a pă­ vest-germ ani să între p rin d ă acţiu ni tn scopul lega liză rii j tuat la 450 de km distanţă de mic faptul că preşedintele t gube. Această firmă se
răsit luni T okio, p ie rin d în- P.C, din Germania. In prezent — se arală In document i cen tru l spaţial de la Cape N ixon face o asemenea v tlv ă 1 situase pe locul intri la
lr-o vizită în India şl Pakis­ — este înţeleasă din ce în ce maî m ult necesitatea anu­ \ Kennedy, la nord de Insu le­ 1n Jurul problem ei p o lu ă rii în ţ concursul pentru cea mai
tan. Soiul diplom aţiei japo­ lă rii in te rzice rii P.C. din Germ ania, deoarece această i le Bahamas — în cursul dî- pro pria sa tară de vrem e ce iţ bună (cea mai ieftină)
neze va avea co n vo rb iri cu interzicere n survenit în perioada ,.războiului rece". Ea i m in eţii de m arţi. In această este geta să-şi asume riscu­ construcţie a unu» petro-
prem ierul indian. îndira Can- este in contradicţie cu p rin c ip iile dem ocratice, consti­ ! regiune, oceanul are o a­ rile cu un ocea-n care ne a­ I lier. După o verificare a ­
dhi. şi cu preşedintele Pa­ tuind unul dintre obstacolele in calea destinderii trep­ i dincim e de 4 845 m. pa rţine nouă. tu tu ro r. Nu ne t mănunţită, s-a dovedit ca
kistan ului, S'ahyo Khnn, in tate a situaţiei din E uropa; ridicarea acestei in te rd ic ţii putem perm ite să lăsăm ca . moşino electronică nu e­
legătură cu p o sib ilită ţile de este un im p erativ al epocii. ! H o tă rire a Pentagonului de A tla n tic u l să devină un loc } fectuose corect calculele,
dezvoltare a re la ţiilo r econo­ i a se debarasa de aceste gaze de azvirWre a „gu n o a ie lo r" ţ S-a deschis un proces, in
mice cu aceste ţări. î extrem de nocive, a ru n d n - pentru am ericani". l urma căruia „creierul e­
l ^ctro n ic" a fost închis
» pinu a n d experţii vor sta-
^ bili cine este vinovat de
această greşeală ; con­
structorii moşinii sau pro­
IR L A N D A D E NORD. „GRUPUL PARLAMENTAR UNIONIST I gramatorii.
I d a r d in cer
1
In timp r.e ¡şi b-'o I,
niştitâ tradiţionalul e*ol
S I A R E A F IR M A T ÎNCREDEREA ÎN CHICHESTER CLARK“ I geamul s-a făcut ton dan
Şi prin fereastră s-o rox’ n
golit in cameră o piatra.
Atm osfera <lc criză jiolilică ore şi jumătate, Chichcster firmat că, in ansamblu, toată Chichcster Clark nu au fost Mai important decît ma­ spaima, femeia a ..ca­
care domneşte la rteljast dc Clark a prezentat, celor .10 de lumea a fost satisfăcută. In întregime înlăturate. Wil­ nevrele extremei drepte slnt pot ceaşca din m n a ,
moi multe zile. d in m om entul dejndaţi şi senatori ai <jrtipului, Intervenţia guvernului bri­ liam Craig nu şi-a spus ulti­ in realitate evenimentele stră­ blestemindu-j pe hulig» in ii
întoarcerii din vacantă n Im său parlamentar nn bilanţ al tanic, care a declarat ferm. că mul cuvlnt şi n-ar fi exclus ca zii care pot să creeze reale di­ core ii tulburaseră liniştea
C hirh'exter C lark, parc <1 se f i situaţia şi. a ascultat obser­ el să reuşească să-l convoace, ficultăţi primului ministru şi,
atenuai Marţea tre c u t7 cabi­ vaţiile colenilor săi. Dacă un pe primul ministru in foţa fn ultimă instanţă, să-l înlă­ Anropiindu-se insă a ob­
netul şi-a re a firm a i încrede­ anumit număr dintre aceştia Consiliului unionist al Ulste- ture de la putere. Manifesta­ servat că piatra era în­
rea în }>r;muf m inistru, l*re- şi-au exprimat neliniştea, moi Din presa străină rului, compus din CiOO membri, ţiile de miercurea trecută de cinsă. După ce s-a rc: f
m iernl <• trecut un nou ob­ ales psupra pro ld e m e lo r men­ core in majoritatea lor sini la Londonderry n-au degene­ ea o impachetot-o şi a
stacol ioi. d u d a o b ţin u i sj>ri- ţinerii ordinii, din care extre­ favorabili tezelor extremiste rat. dar o anumită tensiune a
jin u ' o ru in ih ii parlam entar n- ma dreaptă şi-a făcut calul ale fostului ministru Totuşi, continuat să domnească in trimiş-o Io Muzeul li­
uionisi l ’er'coht! iniei crize său de bătaie, nu se poate orice punere fn cauză a poli­ un vot de neîncredere in Con­ toată Irlanda de nord, care tanie, unde oamenii d*
cni'crn am cn la'c, întreţin ut de vorbi de o poziţie deschisă fa­ ticii de reconciliere riscă sd siliul unionist, care n-are pre­ comemorează primul an de ştirntă au căzut de o c H
fostul m in istru dc interne ţă de şeful (ptrcrnului. Făcind compromită statutul de auto­ rogative oficiale, nu va putea ocupaţie de către trupele bri­ că era vorba de o bu< o
W llh a n i ( %rai>i, lid e ru l extre­ bilanţul reuniunii, ministrul nomie a U¡sterului, a con­ avea consecinţe directe asupra
mei drepte este astfel îndepăr­ dc interne, Robcrt Porter, n-a tribuit, fără îndoială, la des­ menţinerii la putere a lui tanice. CANADA - Muncitori din Otawa protestind împotriva aca­ lă dintr-un purtător de
tat. cel puţin temporar. ascuns că anumite păreri, au tinderea actuală. Totuşi, difi­ Chichester Clark, deşi presti­ parării industriei de către monopoluri. In foto ; se vede un pi­ rachetă cosmică.
Joi, tim p dc aproape două fost diverţ/ente, dar el a a- cultăţile primului ministru giul său ar fi atins. „LE M ONDE" chet de grevă in faţa redacţiei ziarului „Olawa citizen".
— I

Redacţia |1 administraţia fiorului 1 Deva, str. Dr. Petru Gr010 nr. 95. Telefoane 1 12317 fM 1275. Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva. 44065