Page 61 - Drumul_socialismului_1970_08

---------
V w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI* VA! f
1

I
PAGINA A IV-A

■ Manifestări consacrate ani­
versării eliberării României

I I Opinia publică şi complexul
I militar-industrial american

■ Reuniunea „Comitetului \

Eliberării“ al O.U.Â.
! ■ Curier, Atlas

i l
/ ftittttittiittifrffr/ ttiitrM tiisittttiifritH ttitrfiH tm rtrttitM fifittttttm m *.
ANUL XXII. Nr. 4857 MIERCURI 19 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

I
I
TELEX
I I
I 1
1

Minerii de la Paroşeni afirmă : I La I.E.C. Deva i 1 M ANIFEST ARI i j
C O M EM O R ATIVE LA
v
____
I
1 MUZEUL
„C.EOKCE ENESCU"
„Vom produce peste plan | Economii în valoare \ nesc 89 de ani de la naş­ I
I a 19 auqust se îm pli­ I
t
terea lu i George Enescu.
Ca în fiecare an. muzeul
10 000 tone de cărbune !“ de 1860 000 lei prin\ din Bucureşti, care-l I
poartă numele, cinsteşte
J
\ reducerea consumuri- \ memoria m arelui artist I
român prln tr-o manifes­
tare
i I săli. închinată geniului i
M ina Paroşeni şl-a sporii produ ctivitate mal mare cu şi faptul că, tn prezent, expe­ I
realizările lu n ii auqust cu a­ 1,5-2 tone de cărbune pe rim entăm lucrul unei sinqnre i lor specifice \ In acesl s llrş lt de au-
proape 2 000 tone cărbune, post. In acelaşi tim p. produc­ brigăzi, a lu i Zaharla Con­ 1 qust, festivitatea atrage
exlras pesle plan, In excluşi* ţia din patru abataje, pc care stantin, in două abataje fro n ­ atenţia in mod deosebit N
vita le pe seama creşterii pro­ o realizăm mecanizat, cu tale mecanizate şi. bineînţe­ Prin punerea in funcţiune înainte de termen a grupului ener- | nu numai prin con ţinu tu l I
d u c tiv ită ţii m uncii, care a de­ combinele, depăşeşte 50 ia les, adiacente Brigada are getic nr. 2 de 210 megawaţi de la Termocentrala M intia si aţin* j ci origin al, cl şl prin lap-
păşit pe exploatare n ivelu l sută din producţia minei. un electiv de 85 m uncitori gerea param etrilor proiectaţi la scurt timp după darea ¡n exploa­ I |u| că poale II uşor con­ \
de 2 tone pe posl. Pentru a — Acestea sini avantajele şl realizează o producţie z il­ tare industrială, colectivul de muncă de la întreprinderea elec* siderată o avanprem ieră \
cunoaşte modul in care au create de mecanizare. Care nică de aproape 800 tone. trocentrafe Deva a reuşit in primele 7 luni o!e anului să depâ- I la ediţia a V-a a Festiva­ •
Enes­ 1
lost obţinute realizările I n i­ este Influenta organizării ? Faţă de situaţia precedentă, şeaseă graficul de putere efectiv utilizabilă pusă la dispoziţia lu lu i şl concursului Inter­
moase dîn acesl an — 9 000 — Transportul pe o rizo n ­ cînd existau două abataje şi I coordonatorului sistemului energetic naţional. 1 naţional „G eorge
lone cărbune pesle plan cu tală a lost în tă rit prin e lim i­ două brigăzi, productivitatea | Demn este de remarcat că producţia de energie electrică a cu 1
Romeo Drăghlcl, direc­
un spor de pro du ctivitate de narea transportoarelor uşoa­ in cazul de fată creşte de la ; fost realizată in condiţiile reducerii consumurilor specifice. Astfel, to ru l m uzeului, o fe ri pu­ I
pesle 150 kq pe posl •— re, cu benzi şi transportoare 8.8 la 9.25 tone pe post, cu j pentru fiecare kWh energie electrică produs in această perioadă )
ne-am adresat Ing ine rulu i blindale. O dală realizat a­ mari şanse de a creşte şl mal ’ s-a folosit mai puţin decil prevedeau normele cu 2,71 grame » b licu lu i cu acest p rile j 1
A u rclia n Gram, şeful prim ei cest lucru, am realizat, prin m ult. Spun acest lu m i, pen­ | combustibil convenţional, iar consumul propriu tehnologic de j o surpriză plăcută : audi­ Í
zone productive a m inei. e lo rtn rl proprii, centralizarea tru că au fost zile cînd am j energie electrică s-a redus cu 0.31 )a sută, ceea ce a permis | I ţia sim fonici a IV -a „de
— Cum explicaţi re a liză ri­ com enzilor pe căile de trans­ realizat peste 13 lone pc j economisirea a 5 583 tone combustibil convenţional şi resoectiv | I şcoală" a lui George
le spectaculoase pe care co­ port, 1n punctele principale post Trebuie deci să mal ac­ Enescu, pe care a desco- i
le c tiv u l zonei pe care o con­ de lucru. La două abataje din ţionăm în lr-n n fel pirqhla j 6 620 000 kWh energie electrică. Dacă ta aceasta mai adăugăm j perlt-o, nu de m ult, In |
duceţi a reuşit să le obţină stratul 15, comanda celor 3 organizării m uncii. i şi economiile înregistrate la producţia termică, valoarea econo- j cabinetul unul colecţio­
in cinstea Z ile i de 23 August? transportoare se face de că­ — Ce v-aţi propus să În­ ; m iilor din reducerea consumurilor specifice pc primele 7 luni | I nar din Paris. Lucrarea a
— Secretele, cum le spu­ tre o singură persoană, de la scrieţi pe gra ficul cri care i ale anului, Io nivelul întreprinderii, se ridică la 1 860 000 tei. j fost Interpretată pentru
neţi dumneavoastră, zia riştii, tabloul de comandă montat vă prezentaţi în coloanele I prima oară la 27 mal
sint m ulle. Să încerc a Ie e- la suprafaţă. In acelaşi mod dem onstranţilor la 23 Auqust? I anul acesta dc orchestra
nmnera pe cele mai sem nifi­ decurq lu cru rile şl In blocul — Un spor de cărbune de sim fonică a Radiotele-
cative. Pesle 75 la sută din 26. stratul 18, unde 7 trans­ peste 2 000 lone pe luna In Producţia de viz iu n ii, d irija tă dc Lu­ J
producţia de cărbune a m i­ portoare blindate sini, de a- curs, astfel Incit mina noas­ In pag. a l!-a dovic Bact.
nei noastre se extraqe din a- somenea. comandate de o sin- tră să se prezinte cu o cifră \ O proiecţie de diafllm e
hatajele frontale cu susţine­ qură persoană, tabloul de co­ rotundă — 10 000 tone căr­ A N G AJAR E FERMA inedite, cu Im agini din
re m olalicâ, unde. faţă de a- mandă aflîndu-se la punctul bune peste prevederi. PENTRU laminate ia \ viaţa şi opera m arelui
halajcle sim ilare susţinute in de încărcare. In altă ordine Convorbire consemnată de : M ATE R IA LIZA R E A com pozitor. însoţită de \
lemn, realizăm In medie o de Idei, trebuie să amintesc RADU SELEJAN SARCINILOR fragm ente din creaţia sa N
ECONOMICE 1 muzîcotă, va încheia a­ I
noi cote can­ ţ ceastă m erito rie manifes­
tare. \
1 I I
titative şi 1 A V IA Ţ IA IN \
I
SPRIJINUL
CÂIIWAN - AG RICUI TURII I \
calitative Artizan pe schele. Foto : N. M OlDOVEANU operativ In ju rna lele de I
Dalele care se înscriu
bord ale p ilo ţilo r consem­
o nouă stea Sporul de producţie obţinut nează In această peri­ |
oadă
s p rijin u l substan­
de la un an fa altul de C.S. Hu- ţial ¿1 echipajelor avia­ j
nedoaro relevă dinamismul dez­ * ţiei u tilita re acordat unor i \
zeci de în tre p rin d e ri a-
in constela­ voltării siderurgiei hunedorene şi Expediţie speologică interna­ \ 1 qrlcole de stat şi coope­ 1
capacitatea ei de a satisface lot
rative agricole de pro­
mai deplin „foam ea" de metal
impusă de rilmul accelerat de ţională la Peştera din Şssuri \ ducţie. In actuala cam­ 1
creştere a economiei naţionale. s panie agricolă. In tim pul \
ţia industriei De fa începutul anului pină la Un qrup de spenloqi ro ­ a 14 500 de ore de zbor \
(cu 14 la sută mat m ult
finele primei decade a
lunii
i-au condus pe speologi sp:c
august au (ost puse la dispo­ mâni şi cehoslovaci condus numerose săli ornatp splen­ \ (aţă de prevederile In i­ J
ziţia economiei naţionale t,3 mi­ de dr. Dan Coman dc la !n- did cu form aţiuni sla la q m iti- \ ţiale) s-au executai lu ­ I
lioane tone de laminate, cu s liliilu l de speologie ..Cmil ce de o rară frum useţe. La­ cră ri de fertiliza re pe
mal bine de 465 000 hec­ I
miniere 127 000 maj mult decit s-a rea­ a Racovită" din C luj. a în tre ­ curi cu apă cristalină stră lu ­ \ tare cu ltiva te cu g rlu.
aceeaşi perioadă
lizat in
prins o expediţie ş tiin ţific a
anului trecut. în Peşlera din Şesuri. Aceas­ ceau în lum ina lanternelor în s porumb, orez. lucerna şl \
m ijlo cu l uriaşelor săli a că­
Creşterea cantitativă a pro­ tă imensa galerie subterană, ror existenţă nici nu fusese floarea-soarelul. din ju ­
De curlnd, in munţii Că- ducţiei eşte însoţită de o dina­ care trece pe sub gheţarul bănuită pină acum. La capă­ \ deţele Ialom iţa, Teleor­ I
limnrmlui au urcat citeva mică ascendentă a diversificării de la Scărişoara, atinge coi a tul uneia din săli au dat pe­ man, Tulcea. Constanţa,
sute de muncitori, cu exca­ Brigada minerului Vasile Mereuţă din zona a II-a o M inei Aninoasa înscrie pe graficul calitative. Aproape 50 la sută de minus 180 de m etri unde ste o prăpastie în fundul că­ \ D o lj, Suceava, Braşov, 1
vatoare, compresoare ;i bul­ întrecerii închinate morii sârbâtori de la 23 August un plus de producţie de peste 1 700 tone dîn producţia de laminate sint se află un lac adine şi lim ­ reia g ilg iia tocm ai rîu l care 1 Bacău şl altele. I
dozere Un drum lung. In cărbune extras peste plan. Foto . y. ONOIU laminate m ijlocii şi uşoare, care pede. E xp e d iţiile anterioare absorbea lacul de la cola 180. \ Aceste realizări sint
serpentină, prin păduri ne­ reuşiseră sa ajungă doar p i­ Expediţia speologică in te r­ posibile datorită înzestră­
la rindul lor încorporează aproa­ rii aerobuzelor cu avioa­ 1
umblate, spre un platou si­ pe 27 (a sută oţel beton. De nă aici, fără sa fi explorat naţională de la Peştera din V
tuat la 1 800 metri altitudi­ lacul şi îm p re ju rim ile sale. Şesurî a durat cinci zile si ' ne şi elicoptere de con­ I
ne. Oamenii care muncesc asemenea, la Hunedoara în a ­ G rupul do speologi. dispu- patru nopţi. Cele o sută de strucţie modernă, fo lo si­
acum acolo au cele mai di­ cest an se produc 266 tipodi- nlnd acum de am barcaţiuni, ore dc căutări în hăurile sub­ rii mai judicioase a par­
verse profesii: m in e ri, arti­ Un bogat program de ma- mensiuni de laminale, care cu­ a reuşit sa treacă lacul şi să terane au dus la elucidarea cului existent, organiză­ 1
ficieri, mecanici, tractorişti, prind blumuri, sleburj, ţa g l' şi cerceteze întreaga zonă. In ­ m ultor taine ale apei acestei rii din tim p a depozite­ 1
electricieni, geologi, beto- tre altele, s-a constata’. că nu peşteri. A lost coleclatfl to t­ lor de îngrăşăm inte şi
niştt. dulgheri, constructori, brame pentru relaminare, lam i­ există n ici o galerie la te ra ­ odată o mare cantitate de I îm bun ătăţirii colaboră­
muncitori forestieri. specia­ nifestări cultural - artistice nate grele, m ijlocii şi uşoare lă de scurgere a apei şi că m aterial ştiin ţific, m ineral si I rii cu u n ită ţile agricole N
lişti In drumuri, specialişti ele. Realizarea unor producţii lacul e absorbit de un rtu faunlslîc. Intre d ife rite le spe­ de stal.
tn foraj, reţelişti, clfiva bu­ suplimentare de laminate şi subteran p rio tr-u n „sifo n " cii de vie ţu ito a re descoperi­
cătari.,, Aniversarea « lib e ră rii potrie l noas­ versuri din lirico contemperonA - comunei# şl oraşele noosfre se vor natural. In drum spre ieşire, te, declară dr. Dan Coman, VEŞTI DE PE N A V E I E
tre de tu b jugul fascist prilejuieşte, „23 A ugust', piatră de hotar* - |i d*sfâsuro largi acţiuni e ultu ro l-ip o rli- la un nivel înalt calitativ sint şi pe la cota de minus 126 de me­ unele sînl absolut necunoscu- I DE PESCUIT O CEANIC 1
in fiecare an, o puternică em ulo|ie „se rile literore*, ce se bucură pre­ ve, concuriun si feslivaluri orliiG ce, viitor obiectivele majore ale har. tri, au descoperit, deasupra te si vor fi descrise dc mem­ I
in dom eniul o ile ! j l culturii, dînd un tutindeni de e bună prim ire şi opre- serbări in o#r liber, iar In u le ie de
Impuls nou ;l creator vieţii splrituo- clere din portea ascultătorilor, 23 |i 24 august, Io locurile de a gre ­ nicelor colective de lam inatori unui perete stalagm ita!. înalt b rii expediţiei pentru prim a I O radiogram ă recepţio­ I
Reportaj din ţară le *i artistice. Pentru a a fle cu o fin in d cont de mareo ollu e nţă de ment, vor avea loc serbări populare, şi în acelaşi timp deziderate de 30 m etri, o serie de qa- dată In ştiinţă. nată recent de pe nava 1
1 erîi laterale, în lungim e to­
clip ă mai devreme care e ite stadiul
p reg ă tirii m anifestărilor culturale petreceri cim penesti... ale modernizării şj ridicării e fi­ tală de 250 m. Aceste ga le rii (Aqerpres) de pescuit oceanic „Ga-
ce vor fi presentóte publicului la a- 1 lftţl‘\ care tim p de clleva ţ
coastă sărbătoare, ne om odresat te C. DROZD cienţei. luni de zile s-a aliat In N
vorâsei M ario Creţu. vicepreşedinte Interviu I
Se taie copaci ;î, Intr-un ol C om itetului judeţean pentru cultu­ I apele Internaţionale ale I
ră şi orto, cote ne-o re lo ta t:
vecinătatea coastelor d r 1
luminiş de pădure astfel — Desigur, consemnarea tuturor ac­ O ceanului A tla n tic, In
creat, se aşează temeliile ţiu n ilo r eu core u n ită ţile culturale vin Jurişti j i eicursionişti care v iiite o to I
in aceste iile judeţul nostru, s-au luat
unei aşezări omeneşti. Se în Iniim pinoreo sărbătorii noastre no- toote m ăsurile pentru deschiderea 1 sud-vest ale continentu­
(ionole ar ocupa un spaţiu prea m o­ SĂ ASIGURĂM CU MAXIMĂ RĂSPUNDERE
deschid drumuri prin stincă, re. Vei am inti doar citeva. A (ost punctului muzeistic de Io Orostie, o- lui african, aduce vestea
iar, undeva, pe muntele Ne­ întocm it un m ontaj oudlo-vituol — vot pe prezentarea ce tă ţilo r dacice că aceasta se îndreaptă
„C in to re ftom ftnlei socioliste* - ce Si. vorbind de muzee, trobuie sa o- spre patrie. Peste cîteva j
goţul Românesc, excavatoa­ mintesc că toate sint gata să-şi p ri­
cuprinde aspectelo cele mai rem arca­
rele au m uşcat din pflm fnt b ile precum )l evenim entele deosebite mească vizitatorii. (Vor fi deschise I zile, ea va acosta cu ca­
marcind începutul unei noi din vioţa, munca |l re a liiâ rile po­ Si In silele de 23 şi 24 august). lele pline tn apele p o rtu ­
- Ce ne puteti „d ezv ă lu i" privitor
ere pentru straturile geolo­ porului romon din u ltim ii ani. Un a lt la preg ă tirile a rtiştilo r am otori ? I lu i dunărean Tulcea. Re­
m ontaj, ce va fi protentai in aces­ tival folcloric al judeţelor de pe M u­ PREGĂIIREA TEMEINICĂ Ă RECOITEI VIITOARE
gice din adine. Se naşte o te iile , se in titu le o lă „Itin e ra r in- - Pe scurt : parlicipareo unul a n ­ i colta realizată în cele |
nouă exploatare minieră. Se d u flrio l hunedorean*. Lucrătorii din samblu artistic Io tra d iţio n a lu l „Fes­ citeva luni de pescuit
cadrul B ibliote cii m unicipale Deva au I
va extrage sulf. |! „p o rn it" la drum cu recitolul de reş", opol, peste fot, In toate satele, este deosebit de bogată :
Vom parcurge istorisirile aproape 1 000 dc tone I
peşte congelat, peste 100
tlndrului geolog Emil But­ Paralel cu intensificarea e- sem inţelor din soiuri valoroa­ nalizele efectuate reiese că nu tea conducerilor I.M .A. şi n ţ
narii, unul dintre protago­ | IN MUNICIPIUL DEVA io rtu rilo r pentru term inarea se. stabilirea celor mai p o tri­ este arată nici jum ătate din secţiilor de mecanizare pentru de tone făină de peşte,
o mare cantitate dc ulei ţ
niştii descoperirii, aţa cum qrabnicâ a h e ie rişu lu i. în faţa vite tchnoloqii de lucru pentru suprafaţa pe care q rîu l se în- folosirea ru înlrcaqa capaciln- I
ne-a infăţisat-o el, Intr-o zl lu cră to rilo r ogoarelor se piwi fiecare solă ce se va Insămin-u sămlnţează după păioase. A ­ te a qroiferelor, m aşinilor de I de peşte. I
In tim p ce alte patru
calmă de vară, la poalele | Lucrări prin muncă patriotică sarcini de maximă insom năta- ţa ş.a. P o trivit am plasărilor fă­ ceasta denotă că mai există în­ îm prăştiat Inqrăşăm inte ch im i­ I tranlere snb pavilion ro­ I
munţilor Căliman, le privind orqanizarea şi des­ cute, c u ltu rile dc toamnă u r­ că suprafeţe ocupate cu paie ce şi a rem orcilor basculante. mânesc — „C onstanţa", l
— Sulful de aici are, fn- | în valoare de 10169 000 lei făşurarea în con diţii optim e a mează să se insămînţeze pe 31 sau snopi si că tractoarele nu Un aspect neqativ in această I
tr-un anume fel, o istorie lu cră rilo r din campania agri­ la sulă din suprafaţă după pă- au fosl qrupate la efectuaren p rivin ţă se Inlîlneşte la C.A.P. 1 „M area N eagră". „Ra- 1
zbuciumată. A fost căut\at colă de toamnă. In centrul ioase 41 la sulă după prăşiloo- ogoarelor. Soluţionarea unor Doz, unde qre ife ru l nu se fo­ şj „S lnoe" — ţ$|
mereu, timp de citeva sute de \ In m un icip iu l Deva s-an prevăzut s i se realizeze în preocupărilor cooperatorilor, re, 17 la sută după trilo lie n c asemenea probleme nu mai loseşte dccît cîteva orc pc zi, desfăşoară activitatea in S
ani. S-au săpat galerii, s-au : acest an, prin munca pa triotică a cetăţenilor, lu crări m ecanizatorilor iu c ral ori lor şi reslut după cartofi si a llr poate suferi nici o .aminore. ceea ce face ca randam entul 1 apele A tla n ticu lu i. cea
făcut foraje, dar zăcămintul : edllitar-qospodăreşti $1 de înfrum useţare In valoare rl«' din I.A.S. şi cadrelor tehnice ulanle. La stabilirea amplasă­ R eferitor la pregătirea terenu­ I de-a 5-a navă de acest
se ascundea Ultimele cerce­ | 5 500 000 fel. Participarea tu tu ro r lo c u ito rilo r la muncă, se siluează pregătirea unor rii. se va avea în atenţie ca lui este dc m enţionai ohliqa- u tila ju lu i să fie înju m ătăţit. q°n — „N e q o iu l" — este 1
tări datau din 1952-1953, clnd i pentru realizarea şi depăşirea angajam entelor stabilite baze trainice recoltei viitoare. sul) nici un m otiv, să nu se lia ce revine conducerilor de S-a indicat — cadrele tehnice gala de plecare in prima
In cooperativele aqricole u r­
s-a şi întocmit un referat care i tn întrecerea patriotică, se concretizează In construcţia mează să se însăminteze cu adm ită cultivarea trei ani con­ u n ită ţi ca pe terenurile ca'a- avind datoria să urmărească I cursă în aceeaşi zonă- ţ
mîtate.
unde au
apărut
ata­
secutiv a păioaselor după pă-
conchidea că In M u n ţii Că­ ; a 5 000 mp străzi, 1 500 mp trotuare, 1 km drum, cxc- secară masă verde, orz şi qrîu ioasc. curi provócale de buba semă­ îndeplinirea lără rezerve a a­ A flată pentru scurt
h'mp pe şantierul naval
liman nu exfstă sulf. In 1959 j cutarea de reparaţii $| în tre ţin e ri pe 15 000 oid străzi şi aproape 20 000 ha. iar in L A S In vederea asigurării unui nă tu rilo r să asigure aplicaren cestei sarcini — ca intrcaqa polonez Gdansk. pentru
— terminasem de clţiva ani i trotuare. 13 km de drum uri, întreţinerea celor 57 ha c u ltu rile respective vor ocupa pat qerm inativ corespunzător tratam entelor la sol. sub di­ ră n ii tale de îngrăşăm inte ehi- o sumară revizie tehnică,
: parcuri şi zone verzi, plantarea de pomi ornam entali, I
pesle 2 300 ha. Obţinerea unor conducerile u n ită ţilo r au ob li- recta supraveghere a specialiş­ nava „D elta D unârl" u r­
MIHAI CARANFIL I trandafiri, flo ri etc. recolte sporite im pune ca in qatia să elibereze cît mai re­ tilo r şi a cadrelor dc la cen­ Ing. EMIL CHIRILA mează să părăsească şi 1
i Valoarea tu tu ro r lu c ră rilo r executate de cetăţeni fiecare unitate aqricolă să Iie pede posibil terenurile respec­ tru l dc combatere a dăunăto­ director adjunct la Direcţia
\ este de 10 169 000 lei. Devenii $i-au realizai şl depăşii lu a to. încă dc pc acum o se­ tive. acordînd p rio rita te la re ­ rilor. ea în cîteva zile şantie­ |
rul şi să se îndrepte spre
\ In cinstea m arii sărbători de la 23 Auqust, anqaiamen- rie de măsuri tehnice şi orga­ coltat suprafeţelor ce se vor Destul de anevoios se des­ agricolă judeţeană I nordul Europei. ţn Marea |
\ lele luate In inlrecerea patriotică. In cadrul „Decadei nizatorice bine chibzuite. D in­ însămînţa in această toamnă făşoară Şi acţiunea de fe rtili­
j hunei gospodăriri şi înfrum useţări", se munceşte pentru I Barent, pe coastele j
(Contiouor** ji» pog- o tre acestea reţin atenţia • pre- Unele deficiente în p rivin ţa zare a celor aproape 6 000 ha ţ£ontinuara in ; pag. G roenlandei.
I ca aspectul general al oraşului să fie c il mal Inim os. qătirea din vrem e a terenului p re g ă tirii terenului se semna­ planificate, ceea ce necesită o I
şl fertilizarea iu l, asigurarea lează încă de pe acum. Din a- mai mare preocupare din par-