Page 62 - Drumul_socialismului_1970_08

e a
DRUMUL SOCIALISMULUI o Nr. 4857 @ MIERCURI 19 AUGUST 1970

Angajare fermă pentru materiali­ In conitii

omeniei

Zilele fie rb in ţi de august
marchează noi acte pline de
zarea sarcinilor economice umanism înscrise In conlul
relacerll, tn con lu l omeniei.
Un grup de 15 Unei) de |a
întreprinderea ,. M a rm u ra ”
SImerla s-aii deplasat In co­
muna Şlbol, jude ţu l Alba,
M ăsurile Juate de orqanele tru scoaterea 3a Iveală el sta­ actuală de dezvoltare a pa- In rezolvarea pro pu nerilo r şt
$i orqanizatllle de pa rtid au bilire a d© m ăsuri pervtru valo­ 1rle1 noastre. M u lte din cele înfăptuirea m ăsurilor stabilite. unde, tn cele aproape 10
creat un cadru propice dezba­ rifica rea mai comipletâ a re ­ peste 1 500 propuneri făcute cu A du nă rile generale ale sala­ ore de muncă patriotică, au
te rilo r fructuoase în adunări­ zervelor Interne, atraqerea în acest p rile j se referă la sar­ ria ţilo r au făcut numeroase şi recuperat m ateriale de con­
le qenerale ale sa la ria ţilo r din c irc u itu l a c tiv ită ţii de pro du c­ cin ile ce revin com itetelor de valoroase propuneri care v i­ stru cţii din ruinele une| gos­
acest an. La reuşita lor a con­ ţie a noi d isp o n ib ilită ţi Şl în ­ direcţie, co n siliilo r de adm i­ zează activitatea de v iilo r a podării de pe m alul M ureşu­
trib u it răspunderea si seriozi­ cărcarea cu sarcini corespun­ nistra ţie Şl m inisterelor pentru com itetelor de direcţie, cit ca lu i, grav avariată de inunda­
tatea cu care m ulte com itete zătoare a capacităţilor de p ro ­ asiqurarea bazei m ateriale şl a com itetelor sindicatelor. Una ţiile din mal. M aterialele au
de direcţie au pre q filit dările ducţie. Propunerile făcute, m ă­ rezolvarea problem elor m ajore din ob servaţiile critice este a­ fosţ transportate în altă par­
de scamă pentru analiza m un­ surile stab ilite In această d i­ ce se ridică In activitatea u n i­ ceea efi In m ulte unltăU eco­ le a comunei unde se va clă­
cii depuse în semestrul I şi recţie s-au concrelizat la m ul­ tă ţilo r economice din Judeţ. nomice Indicele de folosire a di o casă pentru o fam ilie de
au elaborat planurile de măsuri te u n ită ti prin îm bunătăţirea Iată clteva din problem ele r i­ tim pu lu i de muncă sc află sub h ă lrin l. S-au remarcat, prin
tehnico-orqanizalorice m enite angajam entelor suplim entare dicate şl care trebuie să stea media pe |ude( şi că se în re ­ activitatea lo r însufleţită,
să asiqure îndeplinirea preve­ Astfel, la C. S. Hunedoara an­ în atentla orqanelor tutelare. gistrează o fluctu aţie mare de N lcolae Petrlc, In iţia to ru l ac­
d e rilo r plan ulu i de stat şi a gajam entul la producţia globa­ Punerea în iu net ie la termen salariaţi, cu deosebire în u n i­ ţiu n ii, com uniştii A uq tislln
anqajam enlelor asúmete în în ­ lă a lost m ajorat cu 5 m ilio a ­ a gru pu lui nr. 3 de la T. C. tăţile m iniere din Valea J iu ­ Florca şl Ion Hodoş, exemple
trecerea socialistă pe acest an ne. la T M . Barza cu I m ilion M in tia reclam ă rezolvarea de lui. E. M. Ghelar, T rustul lo­ m obilizatoare ale întreg ulu i
şi a planului pe 1971. A du nă­ si Ja E.M. Lupeni cu 5 000 lo ­ urqentâ de către M.E.E. a u­ cal de constru cţii şl altele. Pe colectiv. A |os| recuperat şl
rile qenerale ale sa la ria ţilo r ne cărbune. nor problem e de aproviziona­ lingă deficientele existenta In transportai circa 65 la sulă
au evidenţiat faptul că. desfă- Dezbaterile din adunările ge­ re cu u llla je l i cărăm izi faso­ munca com itetelor de direcţie, din m aterialul necesar noii
şurînd larq întrecerea socia­ nerale ale sa la ria ţilo r au e vi­ nate care nu slnt corelate cu trebuie să arătăm că aportul locuinţe. In secţia tuburi premo a întreprinderii de prefabricate din beton Bircea, maşinistul M ihol
listă, oam enii m uncii din In ­ g ra ficul de execuţie. M in iste ­ unor sIndicate In elim inarea IOAN POPA
dential preocuparea p a rticip an­ Culora se face cunoscut prin destoinicie fl hărnicie. Foto i V. ONOIU
dustrie. con stru cţii, transpor­ ţilo r pentru soluţionarea pro­ ru lu i In d u slrle l M in e lo r şl ne ajunsu rilo r este încă scftiut, tehnician la întreprinderea
turi, din !oate ram urile de p ro ­ blem elor de bază- m ajore, p rj- G eologiei 1 s-a cerul să asi­ ele nu manifestă In iţia tiv ă în „M arm ura4 Simeria
ducţie şi-au în d e p lin it cu vind îm bunătăţirea a c tiv ită ţii gure re p a rtiţiile pentru piese orqanlzarea unor acţiuni co­
n n sle sarcinile de producţie şl economice în qeneral, pentru de schim b la u tila je le sl ma­ mune. operative şl cu mai m u l­
angajam entele, Succesele do- stabilirea de măsuri concrete şin ile din dotarea e xp lo a lă rllo r tă eficientă practică. Aceasta La Unitatea de exploatare a lemnului Haţeg
blndite de către colectivele de care să asiqure creşterea pro ­ m in iere din Judeţ. N um ai la Impune o conlucrare mal e fi­
muncă de la C. S. Hiunedoara, d u c tiv ită ţii m uncii. Îm bun ătăţi­ C entrala m in ereu rilor neferoa­ cienta între organele sindica­
E. M . Lupeni, J. M . Barza. I. M . rea In d icilo r de utilizare a m a­ se, din 2 100 perforatoare a­ le şl cele tehnlco-adm lnistra- In o v a to rii din Uzina „V ic ­
to ria " Călan — m uncitori,
Hunedoara, Uzina „ V ic to ria " şin ilo r, aqreqatelor şl u tila je ­ flate In dotare. 688 nu func­ tlve care trebuie să-sl coordo­ Ingineri şl tehnicieni — îşi Condiţia recuperării restanţelor
Călan. LC S. Hunedoara şi T.C. lo r, reducerea consum urilor ţionează din lipsa pieselor de neze acţiu nile şl 6ă asiqure în ­
Hunedoara, unele u n ită ţi din specifice, qospodărlrea m a te ri­ schimb. M in iste ru lu i Industriei tărirea continuă a disciplinei aduc *n de an un apert toi
Industria locală si altele, dau ilo r prim e şl m aterialelor. îm ­ M e la lu rq ice I s^a cerut d e fin i­ m uncii şl a producţiei pentru mal valoros la elaborarea de
nologice, la perfecţionarea este efortul intens al tuturor fo­
ce rtitu d in e că prevederile pla­ bunătăţirea a c tiv ită ţii de orqa- tivarea de urgentă a balanţei a^qurarea s ta b ilită ţii cadrelor noi metode şl procedee teh­
nu lu i din u ltim u l an al c in c i­ ni/.are şl de conducere a p ro ­ de ap rovizionare la principa­ de m uncitori, tehnicieni şl In­
n a lu lu i vor fi Înfăp tu ite cu ducţiei. Întărire a răspunderii şl lele m ateriale şl anume : cocs, gineri. procesului de producţie, îm ­
succes. Aceste realizări con sti­ disciplin ei In muncă, problem e m inereu, fler vechj şarjat etc. în m aterialele prezentate şl bunătăţirea c a lită ţii produse­ alle pierderi în valoare dc Baru. Ion V lă clo n l de le sec­
tuie 1n acelaşi tim p o bază la care şl sindicatele trebuie pentru C.S.H. şl U. V. Călan. lu ă rile de c u v ln t s-a eviden­ lor, reducerea consum urilor 700 000 -lei şl nu se va pu­ to ru l Haţeg, M lro n Păsconl şl
trainică, un punct de po rnire să-şi aducă o co n trib u ţie mal Pentru M in iste ru l Transpor­ ţia ! şl faptul că activitatea u ­ specifice de m aterii prim e şt restierilor tea lucra nim ic nlcf In această Romulus Grecu de la sectorul
pentru înfăptuirea de moi re a ­ substanţială prin orqanlzarea tu rilo r se ridică problem a sta­ nor m aiştri şl Ingineri de (a m ateriale, realizarea de eco­ Retezat, care stau cu m îln lle
lizări In cadrul tu lu ro r u n ită ­ de acţiuni viabile, cu o b ie cti­ b ilirii proceselor tehnologice E. M. Telluc. E. M . V ulcan şl nom ii şl beneficii. lună. încrucişate cind este vorba de
ţilo r economice. ve precise, 1n care să fie an­ p riv in d repararea vaqoanelor din alte În tre p rin d e ri, nu se Rezultatele obtiniAe în acest — Cu toate că cea mal mare luarea unor măsuri concrete
Dezbaterii© ce au avut loc trenată tntreaqa masă de sa­ In cadrul Uzinei M .M.R. Slme- rid ică la n ive lu l ce rin ţe lo r şl an la n ive lu l C.E.I.L. Deva au parte a nereallzărllor se da- pentru bunul mers al produc­
toreşte calam ită ţilor
naturale
cu acest p rile j au sub lin ia t că la ria t! ' rla. al c o n d iţiilo r create din care lost influenţate In bună măsu­ ţiei.
al doilea semestru reprezintă In aceste adunări, după cum Centrala Industrială H une­ cauză, neajunsurile In orq an l­ ră de activitatea necorespunză­ — a apus tovarăşul Cornel Această sltuafle se datoreşte
V ln la n , secretarul com itetului
perioada hotărltoare pentru re­ se sile, o dată cu analiza re­ doara trebuie să iacă demer­ zarea producţiei şl a m uncii se Aportul toare desfăşurată de Unitatea Indulgenţei ş| slabei preocupări
cuperarea totală a p ie rd e rilo r zulta telo r obţinute, s-au p re ­ suri energice pentru a se asi­ perpetuează, iar un num ăr În ­ de exploatare a lem nului Ha­ de partid pe unitate — aceasta a conducerii u n ită ţii, care duc
înregistrate de unele u n ită ti, zentat şl dezbătut sarcinile de gura de urgentă piesele de semna! de brigăzi şl colective ţeg. Deşi co le ctivu l de aici a nu înseamnă că la situaţia to ­ la num irea de m aiştri şi şefi
cît şi pentru Îndeplinirea e­ plan pe anul 1971 şî m ăsurile schimb şl u tila je le necesare nu-şl realizează în fiecare lu ­ hotârît să îndeplinească sarci­ tal nesatisfăcfltoare în care se de parchete necorespunzători,
xem plară a sa rcin ilo r de plan, ce se tm,pun a 11 luate în ve­ re p a ra ţiilo r capitale la furna­ nă sarcinile de plan şl anga­ nile de pion şl să recupereze allă unitatea noastră nu au la neurm ărlrea îndeaproape a
concom itent cu asigurarea co n ­ derea a siqu rărli în d e p lin irii a- lu l nr. 7, aqlom eratorul 2, cup­ jam entele asumate In în tre ­ inovatorilor restantele, la fine le celor 7 condus şi deficienţele proprii
cere. care persistă. O problem ă deo­ în d e p lin irii sarcinilor de către
d iţiilo r necesar© trecerii te În­ ceslula tncâ din prim ele zile a­ to ru l nr. I de la O.S.M. II şl 'Juni de a ctivita te prevederile
In m ulte dintre adunările ge­ sebită şl permanentă a con­ fiecare m uncitor în parte. Un
fă p tu iri şi mal m ărele în p ri­ ie anului, pentru Intlm plnarea alte agregate siderurgice de la de plan ale U.E.L. Haleq sînt
m ul an a! n o u lu i cincinal. cu rezultate din cele mal fru­ CS H şl Uzina „V ic to ria “ Că­ nerale s-a critica t activitatea nerealizale. Pe lînqă procen­ ducerii u n ită fll o constituie a- exem plu g ră ito r îl constitui«
necorespunzătoare a unor co­ sigUTorea ru forţă de muncă a neluarea unor măsuri qrabnl-
A ngajarea totală pe acesle moase a aniversării sem icente­ lan. Aceslea slnt doar unele C olectivu l de Inovator] din tele slabe la in d ica to rii v a lo ­
coordonate este o îndatorire n a ru lu i P artidului Comunist din concluziile şj m ăsurile ce m itete de direcţie şi com itete rici, în această perioadă s-au tu tu ro r Jocurilor de exploatare. re pentru repararea căii fo-
sindicale, pentru crearea şi a- această uzină in tlm pln ă ziua Pentru întărirea disciplin ei îr> resliere de la Baru. ruptă încă
prim ordială a liecăru i om al Român. T o |l ccl peste I 100 de s-au desprins din adunările ge­ de 23 August cu realizări de înreg istrat m inusuri de produc­
m uncii, a conducerilor în tre ­ salariat! care au luat c u v ln - nerale pentru orqanele tu te la ­ slqurarea c o n d iţiilo r p rivin d prestigiu. A n u l acesia, prin ţie de 13 819 mc buşteni, 739 verlerea m icşorării fluctu aţiei din luna Iulie, din această cau­
p rin d e rilo r, a organetor şl o r­ tu l In cadrul adunărilor au a~ te. ele fiind In genere m ult respectarea n o rm elo r de te h n i­ cele 14 ln o va |ll p ílc a le tn mc lemn mină. 2 151 m ccelulo- lo rte i de muncă — nuinai în ză neroalizîndu-se o însemna­
ga nizaţiilor sindicale de la preciat că sarcinile de plan pe mal m ulte şl vizează toate o r­ ca securităţii, tn vederea e li­ procesul de producţie. Inova­ ză, 96 tone monqal bocşe. Singu­ acest an au lost nnqajnli 1 002 tă cantitate de masă lemnoasă
toate n iv e lu rile . A du nă rile au 1971 sln t m obilizatoare, 1n de­ qanele de resort, fapt ce In­ m in ării accidentelor şl îm bol­ to rii de la U. V. Călan rea­ re l sortim ent la care s-ou ob­ m uncitori şi ou plece! I 548 — Lipsa de răspundere personală
co n stitu it un bun p rile j pen- plină concordantă cu perioada cumbă o preocupare susţinută n ă v irilo r profesionale. s au încheiat conlracte cu fle ­ fată de n b liq a tlfle ce Tevîn. con­
C oncluziile valoroase ce lizează 2 057 670 lei econo­ ţin u i depăşiri a fost lem nul de care brigadă. In vederea rid i­ form planului, fiecărui sala­
s-au desprins din adunările m ii poslcalculato şl 650 557 foc, la care s-©u produs în cării qradului de pregătire, au riat. lese la Iveală şl din discu­
sa la ria ţilo r penlru conducerile lei econom ii anlecalculate. plus 883 tone. lost ca lifica ţi In acest an 19 ţiile bizare purlate In adunarea
tehnlco-odm lnlstrative şl co­ Una din in o v a ţiile valoroa­ — N eoblinerea în tre g ii can­ lasonatori mecanici. 2 tra cto ­ generală a salaria ţilo r. din
m itetele sindicatelor, reflectă se a fosţ realizată de co le cti­ tită ţi de masă lemnoasă pe riş ti şl 2 mecanici de funl- care nu reiese clar ce măsuri
Flirturi dintr-o monografie nescrisă dat problem ele puse In discu­ Schonberger, m aistrul Carol sorlim ontele planificate — ne-a culare an eoncrele s-au întreprins şl se
vu l form at din lng. Tranclsc
seriozitatea cu care s-au abor­
Adă-
spus Inginerul Cornel
vo r lua pentru dim inuarea ră-
La reslanţele din acest
Laurean
ţie de către p a rticip anţi şl se
Ju rj şl m uncitorul
poate afirm a că adunările s-au Pop. Această Inovaţie, de­ moni, şelul se rviciu lu i pion — au co n trib u it şi ncasiquraroa m în e rilo r în urmă.
s-a datorat în principal cala­
fn vederea redresării a c tiv i­
corespunzătoare cu maşini de
desfăşurat la un n iv e l cores­ num ită „Procedeu ş| Insta­ m ită ţilo r naturale din lu n i'e transport din parlea U .M .TF. tă ţii de producţie la U.E L.
punzător. dem onstrlnd exigen­ laţie penlru Introducerea în
înfiinţarea. în 1950, a spita­ re, s-a acordat spita lu lui şl Deplasat! la Haţeg, specia­ mai. iunie, cînd mai m ult de Deva. indisciplina conducăto­ Haţeg slnt necesare măsuri
ţă, sp irit critic, preocupare şl metale şl aliaje (opile a ma­
lu lu i din Haţeg a fost un e­ un nou local pentru p o lic li­ liş tii I.T.M . Bucureşti (pro­ interes pentru bunul mers a 1 jum ătate din g u rile de exploa­ rilo r auto. precum si nepregă- eneraîce din partea conducerii
venim ent aprobat cui căldură nică. care la ora aclualâ dis­ ducătoarea m odernului u tila ]) în tre q ll a ctivită ţi economice, teria le lor pulverizante", a tare ou fost paralizate în în ­ lirea in sta la ţiilo r de scos-apro- r E I.L. Deva. a com ite tu lu i <Je
de m ii de oameni din lo c a li­ pune de II cabinele. Două dau in d ica ţii p riv in d m onta­ holărtrea nestrăm utată a tu tu ­ lost brevetată ca Invenţie în tregim e pe o perioadă de 5— 15 pial $i a d ru m u rilo r necesare d ire cţie şl o rq a n îza fle l*d e ’ par­
tate si îm p re ju rim i. Ţara H a­ laboratoare (penlru analize rea aparaturii, care va spori ro r oam enilor m uncii de a nu Franţa $1 Elveţia. De mare zile., ¡ar altele Im obilizai© par­ in vederea creării ftd<''v,?r4ocmi tid din unitate*. P rirf'^uo M lizp -
ţegului nu avusese pină medicale şi tehnică dentară) considerabil capacitatea ş! precupejl nici un efort pentru ellclenţă economică sînt şl ţial. D alorîlă acestei situaţii, viitoare. La acestea se adauqă rca tu tu ro r e fo rtu rilo r, a înlre-
alunei n ici o unitate de a- Işi aduc deplina lo r co n lri- operolîvitatea In sterilizarea In o va ţiile : „F onlă aliată cu s-au înregistrat pierderi dc lipsa de răspundere din partea qului potenţial m aterial şi uman
a da viaţă sarcinilor şl anga­ crom şl cupru” , autori In­
eest gen. N epreţuita sănătate butie la slabilirea diaqnosli- Instrum entelor şl pansamen­ jam entelor, o anqajare fermă producţie |n valoare de circo unor m aiştri şi şclî de parche­ a I u n ită ţii şi 'ndeplinirea exem ­
prindea In acele zile contur celor, la apărarea sănătăţii telor, In asigurarea opei d is ti­ g in e rii A u re l M llro fa n şl 2,5 m ilioane lei. P erturbaţii în te, rare s on com plăcut în si­ plară a sa rcin ilo r de plan de
In vederea m a terializării şl
de apreciere şi pc acesle me­ oam enilor. late ; creînd, 1n acelaşi timp. depăşirii substanţiale a preve­ J M lhal M arghescu, „In sta la ţie bunul mers al a c liv ită fll au tuaţia ca. tn decursul unor către flecare sa’arial, va fi po­
leaguri. Pavilioanele secţiei de pe- posibilitatea ca — fără nici d e rilo r planului de producţie pentru răcirea n is ip u rilo r de existat şi în luna iulie, cînd, lu n i de zile, să nu dea nicî sibila recuperarea unei pă rţi
prin fluidiza re",
tu rn ă to rii
De cu rlnd s-au îm p lin it dialrie, circum scripţia urbană, un fel de In tlrz ie re — ta orice pe acest an, cît şl pentru cre­ realizată de In g in e rii V icto r din cauza p lo ilo r torenţiale, un m etru cub de masă lem noa­ Însemnate din restanţe şî pre­
două decenii din ziua cind. cieşa cu 50 de paturi, caso oră din zi sau noapte, să se area c o n d iţiilo r necesare re a li­ Ftrescu, fo sil Tacob şl Fm1l s-a rupt pe o porţiune coleo să în producţie. D intre aceştia, gătirea tem einică a prevederi­
pe o clădire scundă si singu­ de naşteri şi secţia T.B C. cu­ poată Interveni prom pt In zării cu succes a sarcinilor din Todoran, şl alíele. ferată forestieră la Flaru, ast­ trebuie a m in tiţi m aiştrii de lo r de plan din anul v iito r.
ratică, fusese prinsă o p lă ­ nosc şi ele în n o iri specilice numele v ie ţii. prim ul an al noului cincinal. fel In cit |um ălale din acest sec­ parchete Traian nordel. V asile
cută cu in scripţia „S pita lu l m odernizării. Răspunzînd la M onografia nescrisă a spita­ Rămîne In sarcina C o nsiliu­ tor a fost paralizat. D atorită Roşu, Petru Lelinqa. Ghcorghe ROMAN SONOC
Haţeg*’. Dispunea de 60 de chem ările urgentelor. 7 aulo- lu lu i din Haleq poartă în ea lu i Judeţean al sindicatelor, a acestei situafll. s-au înregistrat Soreseu, de la sectorul
paturi, deservite de 2 modici salvări aleargă zeci si sute imaginea sem năturilor a mii com ite te lo r de direcţie, a co­
şi 4 surori, iar lînqă ei 6 sa­ de kilo m e tri atunci clnd se de oameni care s-au perindat m itetelor sindicatelor şi a re ­
la ria ţi duceau răspunderea dă de veste că undeva o via- pe aici. relăclndu-şi sănăta­ prezentanţilor sa la ria ţilo r în a­
adm inistraţiei. |ă se află în prim ejdie. tea. Oam enii 1şi fo rtifică pu­ ceste orqanisme să iacă to tu l EXCURSIE
înlăturarea de ficiente­
penlru
Lupta pentru stăvilirea su­ Cel de*al 26 lea an de la terile spre a se reîntoarce lor semnalale, să asiqure tra ­
fe rin ţe lo r ce tronaseră din o’ iberare găscşle spitalul lia- apoi în sinul fa m iliilo r, la lo cu­ ducerea In viată a tu turo r mă­ ÎN APUSENI
rile lor de muncă. Pe ace'-aşi
totdeauna a cţştiqat de atunci teqan supus unei vizib ile me­ perele e prinsă si acum fir ­ su rilo r şi propunerilor salaria-
m ult teren, s-a consolida!. tamorfoze. Sala de operalii. ma. Are însă allă înfăţişare f tilo r, creinrlu-se astfel premise
Capacilalea de spitalizare a locul unde sub bisturiu şi reale în d e p lin irii sarcinilor de 28 de tin e ri constructori
ajuns la 175 de paturi, re­ pense, se înlătură răul ori se Si. dincolo de ea. spitalul plan şi angajam entelor pe o-
partizate în 5 secţii. De veghe sudează ţesuturi, e acum In însuşi e altul. A pă rătorii v ie ­ cest an. începerii noului an de la Centrala te rm oe le ctri­
c i M intia, a căror con tribu ţie
ţii fac totul pentru ca $i u n i­
staui acum 21 de medici şi 75 plină dotare. Se află în curs tatea lor să fie pe măsura de muncă sub cele mai bune fn procesul de producţie a
de asistente, surori, ofician ţi de instalare un sistem m ij­ auspicii. fost m eritorie, s-au bucurat
sanitari, moaşe, laboranţi. lociu de sterilizare, ce va­ anului 26
de o reconfortantă şl Instruc­
A nul trecut, prin rcam enaja- lorează peste 70 000 lei. PETRE FARCAŞtU GHEORGHE MIHAILA tivă excursie. Tim p de două
secretarul Consiliului judeţean zile e| au fost oaspeţii m ul­
ol sindicatelor — Hunedoara tor lo cu ri cu rezonanţă is­
torică din Apuseni şt al unor
frum useţi naturale unice.
! Din Itin e ra ru l Brad — A brud
Ü siîa în mmmiktrin m u — CSmpenl — A lbac — Scă­
rişoara — O raşul Dr. Petru
Groza — Vaşcău — V a­
ta — Ţebea, Itn e rlt e x­
cursion işti au consemnat
Întrebat „Nu ne ocupăm a­ prospecţiuni geologice Sucea­ ultima din constelaţia noilor
cum de sulf". Totuşi, am ob­ va. Au fost ani în şir de aşezări apărute fn geografia a m in tiri de neuitat : o
ţinut aprobarea să putem ter­ viaţă şi m uncă aspră, pc un ţării. Ele, toate, au la temelie casă moţească unică, peş-
mina unele foraje începute şi vfrf de munte, intr-o zonă al­ cite o piatră cu irizări specifi­ j tera cu stalactite şt slalaq-
m ite de gheaţă, frumuseţea
să încheiem harta de supra­ pină. izolată f.a început, oa­ ce aruncată într-o raniţă de
/acuitatea — am plecat In CVI* faţă. Vara a trecut pe nesimţi­ menii locuiuti inlr-n stînă. Era oeolog, început al unor valori­ unul popas reconfortant la
liman pentru prospectarea te... In timpul ăsta am făcut fn octom brie, ciobanii cobo- ficări intrate în marele cir­ băile Vaţa, m om entul pios
unor zăcăminte de /ie r. Aşa un proiect pentru prospecta­ rîseră la şes. Tinărul geoloo cuit economic. Este materiali­ de ^snb gorunul Iul H orla şl
am a //a t ciudata poveste a ivi­ rea pe mai departe a sulfului, n-avea loc acolo. In fiecare zarea perspectivelor largi pe de lînqă m orm tnlul trib u n u ­
rilor de sulf înşelătoare. Am apoi am întocmit un calcul zi făcea 75 Tem dus — 75 km care le deschtde politica par­ Principalul obiectiv al energeticienilor de la M intia îl constituie funcţionarea ireproşa­ lu i Iancu.
căzut şi eu pradă acestei fas­ de rezerve pe baza forajelor întors, pină la cel mai apropiot tidului, de o profundă semnifi­ bilă o agregatelor şi instalaţiilor termocentralei. Printre cei ce contribuie la realijarea acestui
cinaţii. Intr-o zi m-a fulqerat de pină atunci. Localizasem sat, prin ploi şi pe ninsoare caţie patriotică, închinată pro­ deziderat se numără şi operatorul de turbine Gheorghe Frâţilâ.
ideca că aceste iviri trebuie un zăcămfnt Am înaintat a­ Pleca pe un drum şi se în­
să aibă un cod, o cheie se­ cest proiect Comitetului Geo­ torcea pe altul. Se folosea de gresului şi civilizaţiei noastre.
cretă. Ele trebuie interpretate. logic şi, fn paralel, am făcut prilej ca să mai investiqhcze
Am mers cu gtndul inapoi, la o informare către organele şt alte zone (Deşi nu-i place PREGĂTIREA TEMEINICĂ
erele geologice ale Carpaţilor locale de partid, care au îm­ Sil se ştie, n-a fost „ocolit"
Trebuie să fi fost vorba de brăţişat ideea cu căldură. nici de povestea cu ursul in-
explozii vulcanice alft de pu­ între timp fnsă, primisem un tilnit pe potecă, poveste deve­ Un ed
ternice fneft au împrăştiat, aviz de încetare a lucrărilor. nită, pentru geologi, ceva tn A RECOLTEI VIITOARE
plnă foarte departe bulqări şi Tocmai coboram cu unele u ti­ genul istoriilor vînătoreşti. Ha­
mase compacte de stilf — laje, cind cineva de jos a ve­ zul e haz, dar ursul e, totuşi, folositor satului
mi-am svus. Ivirile nu sint de­ nit tn intimpinarea noastră cu urs...). In anii aceia febrili, tor, în ţoale unităţile. Pentru lu cră rile efeetnindu-se sub d i­
ci t razele acestor explozii. o notă telefonică Ni se comu­ petrecuţi pe crestele munţilor, (Uiţnoievdin pog. ?1| a asigura folosirea la însăm în- recta supraveghere a ingine­
Sulful se află. de fapt. undeva fn corturi iar apoi în baraca- tare a unui m aterial de ca li­ rilo r şefi din u n ită ţi.
nica să con tinu ăm şi să Sâptămîna aceasta, la Sllvaşu de Jos, se v? da in tate. cadrele tehnice vor lua
tn epicentrul lor Dar unde amplificăm lucrările pentru mente. Emil Rutnaru a fost folosinţă o sală de fe stivită ţi pentru locui lori i satului. In prim ire întreaga cantitate Pe lînqă preqălirea bazelor
sd cauţi acest epicentru ? Pe sulf tn fine. din clipa aceea, insolit de familie. Iutii au fost Ridicată prin contribuţia voluntară în bani şi in muncă m ire repartizata s3 fie adm i­ de sămintă, răspunzînd de recoltei viito are , sînt şj alte
baza unei hărţi am încercat dificultăţile s-au redus- Tre­ ei doi. apoi s-a născut o fe­ a cetăţenilor, precum Si cu fonduri ram bursabile acoi- n is tr a i În cel nu ili 2-3 zile păstrarea şi folosirea ei. lucrări care necesită maximă
să reconstitui razele exploziei.. buia doar sn asigurăm un ritm tiţă pe care au botczal-o dale de organele judeţene, sala arc o capaciial^ dc 30U dc la sosirea în unitate. atenţie ca : recoltatul c u ltu ri­
Noi căutam m inereu de fie r susţinut. Dar toate planurile, Luana şi căreia ci t-a dăruit de locuri. Prevăzută cu scenă încăpătoare şl cabină dc Un iac-lor cheie In pregăti­ După cum se ştie, un ro l ho- lo r de toamnă, al lequm elor si
A ttin c i. fn numele acelor fo­ aprobă» ile. fondurile se refe­ două peşteri. Sint peşteri proiecţie, noua construcţie asigură con diţii oplim e. a til rea lem einică a recoltei v i­ tâ r¡tor asupra soartci recoltei fructelor, insâm înţarea trifo iu ­
raje, am amplasat, citeva $i fn reau la primul zăcămint. cel descoperite de geolog, care re­ spectacolelor a rlîsllcc profesioniste cil şi celor cinem a­ itoare este săminţa. Cu loate îl au calitatea lu c ră rilo r de lui (pină la dala de I septem ­
zona în care bănuiam eu că pe carc-l localizasem fn Ne- levă un fenomen speologic tografice. acestea, se constată că selec­ preqălire a terenului şi semă­ brie) şi a lequm elor, efectua­
se qăseşte su lf Am avut o cu totul neobişnuit : peşteri natul. In acest sens. după e- rea p la n tă rilo r de pomi şi
goiul Românesc Eu aveam C onsiliul popular Hnleg. prin dcuulatiî săi. eu sp ri­ ţionatul şi verificarea cab la ţii lecluarea oqoarclor, se' va u r­
şansă .* primul foraj şi-a ni­ insă Indicii sigure că nu e sin­ formate In roci eruptive prin jin u l co n siliu lu i dc rond «cere al C.A.P Sllvaşu de Jos. ei nu ocupă locul cuveoit pe com pletarea g o lu rilo r, execu­
merit ţin ta tn plin. M -am qră- gurul zăcăm int. De aceea. tn acţiunea apelor subterane De­ Şl-au adus un aport deosebit la term inarea ultim elo r aqenda cooperatorilor, pină a- mări aplicarea grăpatului şi a tarea ogoarelor pentru ţnsâ-
bit să anunţ acest rezultat „E numele forajelor pentru pri­ spre această descoperire, s-o lucrări de finisaj în sala de Ie ş tiv ilă ţi şi fn rele două rnm liin d condiţionate ca n li- d iscuitu lui ori de cite ori este nu nţărlle de prim ăvară şi al­
posibil să fi nimerit peste un mul zăcămint. cercetam şi numim adiacentă, a publicat săli de clasă, care la 15 septembrie ¡ş| vor prim i elevii. t <T | i cu lo tu l nesalisfăcă'toare nevoie, in funcţie de tehnolo­ tele. Realizarea acestora în
coş intimplător, nesemnifica­ locuri noi. In felul acestq dă­ un studiu în Analele de speo­ Din dorinţa de a-sl asiqura un lăcaş de cultură şi de a de sămînlă De asemenea, sini gia c u ltu rii sta b ilită pentru fie ­ cele mal bune con diţii este
care solă. Slrîns legat de pro­
tiv — ml-a spus unul din deam- un răspuns celor care, logie din Toulouse Acum, pc m flrj spaţiul şcolii lo r generale, lo cu ito rii satului au m ulle un ităţi în care încă nu blema am intită, conducerilor posibilă numai prin slabilirea,
foştii mei profesori. Rezerva după ce s-a aprobat conti­ hărţi, ele poartă numele de efectuat aici circa 1 500 zile dc muncă vobm lar patrio- s-au luat măsuri de procurare u n ită ţilo r aqricole şi cadrelor în toate u n ilă lile agricole, a
era, desigur, justificată. TJn nuarea lucrărilor pentru sulf. Peşterile Luanei“ . lică. a substanţelor a n lim â lm ice ne­ tehnice le revine sarcina să unor programe de lucru care
singur foraj nu dovedea ni­ nin întrebau : ..Cit ai lucrat la Pe locurile unde, în urmă Locul de Iro n ic le revine m oşierilor satului, in lre cesare b ă lă rii ei, deşi aceslea verilice am ănunţii starea teh­ să prevadă co n d iţiile de c a li­
tate. răspunderile Si term ene­
mic N-am renunţat însă. Am fier de ce n-ai făcut mai multe cu ani, o echipă de oameni care zid arii şi lim p 'a ril A urel M aier. M urg Tu(u Rudea- se găsesc în ca n lito ti sufici- nică a m ijloacelor mecanizate le He executare, folosirea cît
plasQt al doilea şi al treilea foraje şi pentru sulf. de ce Întindea, intr-un luminiş de nu. Berfl Brălesru şl a lţii. Acestora le-au venit în abi enle la întreprinderea jude­ şi u tila je lo r co le au la dis­ mai clu h /u ilă a forţelor şi
foraj care închideau un mare n-ni făcut foraje fn extinde­ pădure, sforile unui cort. se lo r şl vecinii dc la Sllvaşu de .Sus : zidarii C.beorqbe ţeană Ho ap rn vi/io u a re a C.A.P poziţie. cuno.scinH că in gin erii m ijloacelor existente. încadra­
triunghi. Am găsit şi acolo re ?". Asta a şi făcut ca. in toarnă acum temeliile unei noi Slăn<nleâ ţi f:ran<isc Duma. Printre lu crările elecluate l*rin punerea in luncţiune Şi şeii Hm C A I*, iau cultu ra în rea fiecărei lucrări în perioa­
un strat masiv de sulf. Proba scurt timp. să se contureze si aşezări industriale Este un de ¿'ostia se numără 200 mp tencuieli interioare, con- folosirea deplină a lu iu ro r sc- prim ire după recepţie şi răs­ dele optim e de lim p şi respec­
era evidentă ccl de al doilea zăcămfnt. Lu­ destin cu largi deschideri fe rtio n a lu l ro lra je ln r. Mimarea Melonului de la scări şi lecloarelor va trebui ca în ­ pund direct Hc îndeplinirea tarea norm elor de calitate im ­
La un moment dat — osta crăm acum la detalierea lui simbolice. tmhrăiisînd alt ten terase, fixarea duşum elei ele Z ugravii loan Crişan. treaga ca n liia le dc cereale p ro d u cţiilo r planificate. puse de tehnologia c u ltu rilo r
era prin ’63 — cînd cercetă­ In 1072 trebuie să fim pala ! a ’te importante resurse scoa­ C.heorgbe M onleanu. Ionică C uruflu şl Ion Totorrea — rlcslinală pentru sămintă să C'unoscînd deficientele sem­ constituie obiectivele principa­
rile pentru valorificarea mine­ se In In m ină in cei 2ă dc ani lot in mod voluntar — au e le clu *| aici lucrări j n valoa­ fie condiţională, iar pînă la nalam pînă acum. o subliniere le cărora ‘ rchuie să le fie
reurilor de fier au dus la con- ★ de viaţă nonă Noul punct re de circa 7 000 lei. aparte trebuie făcută p rivind '.uhnrdonală întreaqa a clivita m
c ’uria că trebuie abandonată, ... Aici şi-a încheiat isto­ industrial ce se vaste a­ Hala de 5 scplem brie să se cu ­ organizarea lo tu rilo r semince- desfăşurată de lu cră to rii din
a apărut un aviz de lichidare risirea geologul — astăzi di­ cum fn munţii Călhnon noască valoarea ei bioloqică, ro. pentru care se vor stabili agricultură in perioada urm ă­
a lucrărilor. *Dar sulful ?", am rectorul întreprinderii de nu e nici prima nici pe baza analizelor de labora­ tehnologii de lucru speciale, toare.