Page 65 - Drumul_socialismului_1970_08

1 Plecarea delegaţiei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, u n iţ i-v ă !

de partid şi de stat

a Republicii Socialiste

România, condusă

de tovarăşul RICOUE

CEMStSCP, la Moscova

J '
M ie rcuri la amiază a părăsit nesen, membru al C C . al
Capitala, plccind spre Mosco­ P.C.R., m inistrul afacerilor ex­
va, delegaţia dc partid şt de terne.
stat a Republicii Socialiste La plecare, pc aeroportul Bă-
România, condusă dc tovarăşul
4 PAGINI - 30 BANI Nicolae Ceauşescu, secretar neasa, erau prezenţi tovarăşii
Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană,
general al Partidului Comunist
Iile Verdcţ, M axim Berghlanu,
Român, preşedintele C onsiliu­ Constantin Drăgan Emil Drăgă-
lui de Stat al Republicii Socia­ nescu, Janos Fazekas, Pelre
liste România. pentru a lua Lupu, Manca Mănescu, Dumitru
ÎNALTA RĂSPUNDERE parle la in tilnlrea care arc loc Popa. Dumitru Popescu, Ştefan
conform tnteleqeril dintre Co­
Voltcc, Pelre Blajovict, Mlhal
mitetele Centrale ale partide­
lor comuniste şi muncitoreşti Cerc, Ion îliescu, Ion loniţă.
vicepreşedinţi al Consiliului ric
şl quvernele statelor partici­
pante la Tratatul de la V arşo­ M iniştri. membri ai C C al
P.C.R., al Consiliului de Stat
SOCIALĂ ÍN EXERCITAREA via. şl al guvernului, conducători de
Din delegaţie fac parte tova­
răşii Ion Gheorghe Maurer, Instituţii centrale şl organizaţii
membru al Com ltPlulul Execu- obşteşti.
11 v. al Prezidiului Permanent al Erau de faţă A. V. Basov,
C.C. al P.C.R.. preşedintele ambasadorul Uniunii Sovietice
CONDUCERII POLITICE C onsiliului de M iniştri, Paul Ia Bucureşti şi membri al
al
Nlculescu Mlzil, membru
Com itetului Executiv, a! Prezi­ ambasadei.
diului Permanent, secretar al
C.C. al P.C.R. Cornellu Mă- (Agerpres)
nie se înscriu măsurile luate in
ultimii anj In vederea participă­
rii directe a activului de partid, Sosirea la Moscova
a comuniştilor la conducerea
AUREL BULGĂREA
întregii vieţi sociale, acordarea
secretar al Comitetulu] judeţean Hunedoara al P.C.R. dreptului de control organizaţii­ roului Politic al C. C. al
lor de partid din instituţiile de Trim isul Agerpres, A, Tolh,
transmite : Pe aeroportul V n u ­ P C.U.S., K, F. Katuşev, secre­
cercetări. învâţâmînt, sistemul o- tar al C C . al P.C.U.S., A ndrei
crotiril sănătăţii, înfiinţarea co­ kovo, delegaţia dc partid şi de
stal a Republicii Socialiste Croraîko, membru al C. C. al
Ne pregătim, cu tot ce avem numeroase domenii la transpu­ misiilor pe probleme, instituirea România a fost inlîm pinatâ dc P C.U.S., m inistrul ataeerilor
mai deosebii, pentru marea săr­ nerea In viaţă a prevederilor obligativităţii organelor judeţene, Leonid Brejnev, secretar ge­ externe al U.R.S.S., K. V. Ru-
municipale, orăşeneşti, comuna­
bătoare de la 23 August. programului făuririi societăţii neral al C.C. al P C.U.S., A le ­ sakov. şef de secţie la C. C.
In anul celei de-a XXVl-a ani­ socialiste multilateral dezvoltate le, din întreprinderi şi instituţii xei Kosîqhln, membru al Bi­ al P.C.U.S.
versări a eliberării României de adoptat de Congresul al X-lea o’e o supune In prealabil în dez­ roului Politic al C. C. al
sub jugul fosei st, clasa munci­ se află în strînsă corelaţie cu baterea membrilor de partid, a P.C.US., preşedlnlolc Consili­ O
oamenilor muncii principalele
toare, ţărănimea, intelectualito- amplificarea continuă a rolului Fierar-betoniştii Simian Anoronesi şi Ştefan Szocs, de la întreprinderea de prefabricate din ului de M in iştri al U.R.S S.,
teo înfăptuiesc cu succes - prin de forţa conducătoare o Parti­ hotărîri şi acţiuni care vizează G. I. Voronov, membru al Bi- La Moscova au sosit, de a­
eforturi tenace $» nenumărate dului Comunist Român, a tuturor activitatea economică şi social- beton Bircea, montează carcasele pentru o nouă grindă tip „jug". semenea. delegaţii de partid şt
culturală.
acte colective de fierbinte pa organelor şi organizaţiilor sale. de stat din ; R. P. Bulgaria» In
triotism — sarcinile vaste şi ex­ Conducerea partidului nostru Comitetul judeţean de partid tnin te cu Todor Jivkov, prim*
trem de complexe cerute de caută in permanenţă să creeze s-a preocupat şi se preocupă secrelar al C.C. al P.C.B., pre­
occelerareo mersului nostru îno- cadrul organizatoric cel moi stăruitor de îmbunătăţirea stilu* şedintele C onsiliului de M in iş­
inte pe drumul civilizaţiei socia­ adecvat perfecţionării stilului lui şi metodelor de muncă, atît tri al R. P. B ulgaria! R. S. Ce­
liste. Rezultatele remarcabile o b ­ şi metodelor de muncă ale or­ ale celor proprii, cît şî ale orga­ hoslovacă. în frunte cu Gustav
ţinute în materiolizoreo directi­ ganelor şi organizaţiilor de par­ nelor şî organizaţiilor subordo- Husak, prim-secrctar al C. C.
al P.C. din Cehoslovacia : R D.
velor Congresului al 1X Ieo, a tid, creşterii continue a capoci- note. pentru asigurarea peste
hotărîrilor Conferinţei Naţionole tăţii lor de organizare şi mobi­ tot a unei conduceri politice cît Germană, in frunte cu W alter
o partidului, in trecerea deja în lizare o maselor. Pe această li­ mai competente şi eficiente. In Ulbrlcht, prlm-secretar al C.C.
acecstâ activitate se ore în ve­ Furnalîştii raportează : al P.S.U.G.. preşedintele Consi­
dere pe de o parte foptul că, Generoasa dăruire liu lu i de Stat al R. D. Germa­
In condiţiile organizării pe baze ne 5 R. P. Polonă, In frunte cu
ştiinţifice a economiei, învăţă- W ladyslaw C.omulka, prim-se­
mîntului, culturii etc., ale per­ tinerilor crctar al C. C. al P.M.U.P. î
R. P. Unqară, tn frunte cu Ja­
fecţionării vieţii sociale, devine îndeplinirea planului
In munca p lină de ste 30 000 de tingri - gust. A j stârui doar o- I nos Kadar. prlm-secretar al
obiectiv necesar ca munca de dăruire în car« sini oproope jum ătate din lepra cîlorvo acţiun i C.C. al P.M.S.U.
partid să aibă Io bază criterii o n g a ja ţi oam enii rrun- numărul m em brilor cu ecou In oceastâ La sosire, delegaţiile au fost
şi metodologii ştiinţifice, iar pe f ii ds pe întreg jude- U.T.C din ju d e ţu l H u­ mate eom p e tiţ/e : schim­
I ful nostru. pentru o nedoara - participă, burile de experienţă fntim plnale dc conducători de
de altă porte răspunderea so­ I Intîm pino cu fruntea prin profesia aleasă, organizate din in iţia li- cincinal la producţia
cialo deosebită ce o incumbă I sus glorioasa onivor- la întrecerea sociolis vo C om itetului m unici­ partid şl de stat al Uniunii So­
conducerea politică, fiecare mă­ ! sote de la 23 August, tâ. Iar In această ma­ pal Pntrojoni ol U.T.C., vietice In frunte cu Leonirt
întrecere
tinerelul
iţ i
clrco
coniem -
re
sură luată. Referlndu-se la ma­ | noazâ ou majuscule 11 000 de tineri se la e ip lo o tă rilc ji pre- Brejnev, secretar general al
din
p o ro ţiile
Valea
rea responsabilitate în exerci­ | prezenţa e nlu tio sla ţi m enţin e vid e n ţiaţi. O r­ Jiului, schimburi care
i energica Pentru a cu- g a n iza ţiile noastre au avut co temă îm­ de fontă C.C. al P.C.U.S.
tarea conducerii politice tovară­
noaţte om ănunie în o U.T.C au edutat să bunătăţirea c o litâ ţii
şul Nicolae Ceauşescu sublinia, co aitâ privin ţă , ne-am influenţeze. prin m ij­ cărbunelui. Prezenţa
la plenara C. C. al P.C.R. din o d re io t lo vo ro ju lu i Vi- loace jl (arme ipo clfi- tin erilor m ineri la pre­
otel Jlanu, sectelor al ce, prin continuarea p a ra ţii sau a prepara­
decembrie anul trecut, că „acti­ C om itetului Judeţean sau aplica re a unor in i­ to rilo r in subteran, Şirul îzbinzilor de prestigiu
vitatea de conducere este o H unedoara ol U.T.C., ţiative noi, sporirea dezbaterile ce le-ou cu care oamenii muncii din fontă sint multipli. La loc de
frunte se situează punerea in
ştiinţă - poate maî importantă î | care ne a re lo io l ! contrib u ţie i tineretului însoţit, au avut o Iruc- judeţul nostru împodobesc funcţiune, în primii ani ai cin­
la îndeplinirea sarcini­
— Angajarea matură
decît alte domenii ale ştiinţei - j o tinerelului hunedo- lor de producţie in uocsâ rezonanţă. frontispiciul acestui măreţ Au­ cinalului, a furnalului nr. 8 de RALIUL
deoarece pină la urmă are re­ : rean In marele proces cinstea zilei de 23 A u­ LUCIA LICIU gust 23 se împlineşte şi capă­ 1 000 mc de la Hunedoara şi
percusiuni largi asupra întregii ! j o l muncii a j relevo-O, tă o nouă strălucire. Astăzi, modernizarea altor furnale.
In prim ul r»nd. prin în-
societăţi Un cercetător, dacă a | săţi p reio n ta numerică furnalîştii de la Hunedoara şi Elementul hotăritor al tutu­
greşit o experienţă, poate înce­ I a acestuia in Intre- (Continuare, .in pag. a 2*a) Călan raportează partidului în. ror succeselor îl constituie insă lllliUIN
pe alta. In viaţa socială, în con­ j prinderile industriale
deplinirea prevederilor planu­ oamenii, cele trei nuclee mun­
ducerea politică, orice experien­ | din judeţul nostru. Pe­ lui cincinal la producţia de citoreşti din secţiile de furnale
ţă se râsfrînge asupra vieţii în­ lontă. Această victorie remar­ ale Hunedoarei şi Câlonului. La sfîrşiful lunii august
tregului popor - şi de aceea in
cabilă, a abnegaţiei şi dăruirii, îndelungata tradiţie in fabrica­ şi începutul lu nii septem­
acest domeniu nu se pot admite
a hărniciei şi pasiunii in mun­ rea fontei se împleteşte adm i­ brie, pe lito ra lu l româ­
improvizaţii, trebuie o pregătire că, a Jurnaliştilor hunedoreni, rabil cu hărnicia, cu competen­ nesc al M ării Negre va
Termocenlrolo Mintia. Hornicul colectiv de energeticienl temeinică". ANGAJAMENTUL ANUAL închinată celei de-a 26-a an i­ ţa profesională şi pasiunea avea loc o Inedită mani­
pus în acest an la dispoziţia sistemului energetic naţional versări a eliberării patriei de muncitorilor şi specialiştilor festare sportivă : Raliul
Cadrul organizatoric creat, o-
producţie de aproape 900 milioane kWh enerqie electrica. sub jugul fascist, reprezintă o pentru promovarea tehnicilor eleganţei, organizat de
nallzele efectuate periodic asu­
Foto : V. ONOIU A EOST ÎNDEPLINIT nouă şi valoroasă poziţie îna­ şi tehnologiilor moderne. Ingi­ A utom obil Clubul Român
pra stilului şî metodelor de mun­
intată ciştigatâ de întreaga neri cum sînt Ofeg Bublic, Cle­ şl firma ..Europa tu ris­
că ale comitetelor municipale, siderurgie românească in bă­ ment Marinescu, Nicolae Pilly, tica“ din Italia.
orăşeneşti, comunale şi din în­ In f i n itec celei de-a 26-a ani- prevederi Inium ează 660 000 ji rci tălia pentru sporirea, diversifi­ maiştri şi muncitori ca Nîcofae Concursul cuprinde
treprinderi, schimburile de expe­ ve rio rl a e lib e ră rii p a trie i, între­ pectiv 235 000 lei. carea şi îmbunătăţirea calităţii Mârculescu, Petre Puţinelu, mal multe probe qrupate
prinderea de irvduitiie locolâ H u­ Demn de evid e n ţiat e ito faptul producţiei de metal, o dovadă Emil Volner, sint de mulţî ani in două categorii : spor­
rienţă care au loc cu prilejul in­ nedoara prezintă un b ila n ţ rod­ că In prim ele 7 luni s-a în d e p li­
nic, coro dă m ătura hărniciei ţi nit angajam entul anuaL dindu-te grăitoare a potenţialului tehnic consacraţi în rîndul cadrelor de tive şl de eleganţă şl este
structajelor. îndrumările şi a ju ­
Citronada mai poate torul dote la faţa locului de rrâ to ri. Tovarâjul Troian Birău. Je­ je jte 300 000 lei. Cele mol bune colectivelor de siderurgişti de (ară. deschis tuturo r automo-
şi competenţei profesionale a
priceperii
peste plan o producţie ce depâ-
Iu
de
Jurnalişti de înoitâ dasâ
e i
din
colectivului
şl
din ţară
btllştilor
re a liiâ ri i-au o b ţin u t la sortim en­
lu i te rviciu lui plan |i so la rilo r« ,
membrii Comitetului judeţean de ne-a inlo rm cl că. fa tă de sarcina tele de confecţii m etalice, nisip a îndeplini cu cinste sarcinile In acest context găsim expli­ străinătate.
de plan. Io producţia g lo b a lă i-a m etalurgic, p iatră concaiatâ, co­ trasate de partid. caţia creşterii permanente a Probele concursului
voare orientale, diversa elemente
I i si... amare u iută, lor p roducţio marfă ji b e ­ de beton arm at, precum ji la li- îndeplinirea cu mult înainte de cotelor producţiei de fontă, ca­ sportiv constau din par­
înregistrat o d e p â jire de 2,22 la
»
* •
Factorii care au determinat
curgerea unul traseu
de
peste
re o lito t
neficiul ce i-au
cu
re în acest an depăşesc
jli p lo n jeu .
> (Continuare: «n pog. a 2*o| termen a sarcinilor stabilite pe 33 la sută nivelul anului 1965. 60 km (regularitate)
acest cincinal (o producţia de Pe această bază se explică cil o viteză medic
Fără scrupul, unii vîn- fere“ 100 de lei organului de sporirea gradului de intensita­ Impusă de 30 km In lo­
zălori de citronadă au control cnumai să nu ia pro­ te a funcţionării celor 8 coloşi calităţi şl 50 km In afara
trecut să asalteze buzu­ bă pentru analiză. Furia si-a siderurgici, precum şi eficienţa (or ; demaraj pe distanţă
narele cumpărătorilor. Pro­ descărcat-o pe şefa laborato­ tot maî accentuată a produc­ de 400 m ; slalom ; în­
cedeul era simplu. $i c itro ­ rului de cofetărie care, cică, Inmagazinarea grabnică a recoltei impune cru la treieriş, astfel incit în ţiei. In acest cincinal, indicii scriere în curbă : parca­
nada se poale „în m u lţi“ cu i-a livrat cilronada necores- mai pn|in de o să.ptămînă în­ de utilizare au crescut la H u­ re. Probele concursului
apă. O dacă cetăţeanul în ­ punzăloare, dar n-a ştiut că treagă recolta de păîoase sa nedoara cu aproape 120 kg de de eleganţă stnl : forma
şelai bea apă chioară? Dar In prealabil calilalea răco ri­ fie înmagazinată. fontă pe metru cub de volum şl eleganta caroseriei,
apa ..a ieşi!" la suprafaţa cu toarei fusese verificată în la­ Terminarea în tim pul cel eleganţa culorii, a ame­
ocazia unui control efectuat borator. Curios însă a doua ACCELERAREA R ITM U LU I mai scurt a treicrlşulul Im pu­ util, iar fa Călan cu 150 kg de najării şl gradului de
de orqanele Inspectoratului co­ zi, unîlatea din piaţă vindea ne însă o preocupare mal sus­ fontă pe metru cub de volum
mercial de stat la H unedoa­ tot... apă de ploaie. ţinută din partea orqanefor a- util. Consumul specific de cocs confort interior, origin a­
ra La unitatea nr. 76 unde A lteo ri minciuna e cusută qrlcole judeţene $1 a conduce­ marchează de asemenea o litatea şi eleganţa pasa­
lucrează ca ajutor de gestio­ cu aţă albă. de n-o crede rilo r de unităţi pentru m obili­ substanţială regresie. Compa­ gerei sau conducătoarei
nar Gheorghe Baltă (de lapt nici cel care-o ticluieşte. M a ­ TR EIER IŞ zarea tuturor forţelor şl m ij­ rativ cu 1965, la furnalele de autom obilului. Pentru fle­
ajulortil soţiei sale), citrona­ ria N aqy de la unitatea nr. 9 loacelor existente la transpor­ la Călan consumul de cocs care probă şl grupă de
L
A
da pusă în vlnzarc avea doar 59 a încercat în fel şi chip Treierişul continuă să ocupe ralul qrîului de pc 30 hecla- ţiilor. nici producţia de pc cele este mai redus in acest an cu probe se acordă punctaje
13 la sută qrade reiractom e- să dea vina ,pe laborator, dar un loc de primă importanţă pe re. Deoarece în prezent cu 3 96 hectare rămase în cultură tul recoltei 1a arii. Iar acolo 134 kg de cocs pe tona de Sl se întocmeşte clasa­
trire în loc de 15 cit preve­ în sticle avea citronadă cu aqenda cooperatorilor şi m e­ combine se lucrează la reco l­ nu s-a slrîns la timp. Aceasta unde treieratul se face sta­ fontă, iar la Hunedoara cu ment separat, astlel că
de norma internă. Dar in ­ 11 la sută grade refraotome- canizatorilor. Pină ieri, în co­ tatul ovăzului, doar două sini denotă slaba preocupare a con­ ţionar. de la claie la claie, 92 kg de cocs pe tona de un automobil poate par­
tr-un bidon neînceput Încă tricc, în bidonul început cu operativele aqricole acţiunea lolosite Ja treieratul slaţionar. ducerii cooperativei şî a ca­ combinele să lucreze zilnic cu fontă. ticipa Ia una sau la mal
licoarea răcoritoare pe care 12 la sută, şi in cel v e n it respectiva s-a realizat abia In Dacă aceste utilaje funcţionau drelor tehnice pentru înlă tu­ Raporlînd îndeplinirea cin­ multe probe.
n-apucase .a ju to ru l'' s-o tra­ de la la b o ra to r pe care n u -l proporţie de 73 la sută. rămi- cu înlreaqa caoacîtate — aşa rarea pierderilor din recoltă. întreaga capacitate. Astfel se cinalului, furnalîştii de la H u­ Juriul va acorda dis­
teze avea 15 la sulă qrade botezase încă — 15 la sută. nînd de treierat producţia de cum mecanizatorul Angheluţ Deoarece În marea m a jo rita ­ va crea posibilitatea ca efor­ nedoara şi Călan intensifică e­ tincţii pe probe :
refraclom elnce. In 2iua u r­ După cileva zile In care pe aproape 4 000 de hectare. Mian a dovedit că este posibil te a cooperativelor agricole turile să fie concentrate, la e- forturile în muncă, astfel ca — Prem iul eleganţei
mătoare controlul s-a repe­ şi-au arătat adevărata fată Analiza ritm u lu i de lucru c- — la ora actuală înlreaqa re­ feotuarea celorlalte lucrări a- fn conducerea autom obi­
treierişul s-a încheiat, există
tat Flidonul cu pricina ¡si mai m ulţi falsificatori ai a rh i­ videnţi-ază persistenta a o se­ coltă putea să se afle în ham­ create condiţii ca în unităţile qricole de sezon — respectiv pînâ la finele acestui an să lu lu i.
..schimbase" conţinutul, c itro ­ cunoscutei citronade, hunedo- rie de deficiente tehnice şi o r­ bare. Zile in şir însă nu s- a rămase In urmă să fie concen­ asigure peste prevederile între­ — Premiul tehnic pen­
nada pă9trînd urmele „in te r­ renii au rămas surprins! cînd ganizatorice. Astfel, in ultim e­ inreqislrat decît 1-2 ha pe la urqenlarea arăturilor, re­ gului cincinal un spor de pro­ tru cea mal bună condu­
ve n ţie i“ ajutorului gestiona­ ou băut adevărata citronadă le 5 zile s-a treierat recolta combină la recoltat şî treieriş. trat un număr sporii de m ij­ coltarea şi însîlozarea furaje­ ducţie de peste 700 000 tone cere tehnică auto.
rei. Intre „pa tru oclu" Gheor­ nediluată, nebotezată, ci aşa de ,pe numai I 817 ha. media Cu toate că treierişul nu s-a loace mecanizate. Prin folosi­ lor şl la pregătirea temeinică — Premiul modei pen­
qhe Baltă a im plorat organul cum a produs-o laboratorul. zilnică nedapăşind 370 ha. Ra- terminat, merită subliniată a­ rea lor cu randament sporit a campaniei însăm întări lor şl fontă. tru cea mat elegantă îm­
este posibil să se intensifice
de control să nu mai Ia pro­ Dar mai este încă un om, ca­ portind realizările la m ijloace­ tenţia pe care cooperatorii au AL. VALERIU brăcăminte, Încălţăminte
be pentru analiză din citro­ re prin natura funcţiei avea le folosite la treieriş •— bato­ acordat-o onorării obliqaliilor in mod simţitor ritm ul de Iu- a recoltărilor de toamnă. Si coafură a co n c ttrrn lri
nada respectivă pentru că o datoria să le scoaîă masca ze şi combine — reiese că nu la fondul de stat fiind preda­ sau pasagerei.
diluase cu apă. „S-a prăvălit cinstei pe care şi-au pus-o se îndeplineşte nici jumătate tă la baza de recepţie intrea* — Premiul eleganţei
bidonul cu citronada în va ­ unii vinzători şi gestionari : din norma zilnică stabilită pc ga cantitate de qrîu în contul pentru cel mal eleqanl
sul cu apă provenită din to­ mercenloqul de la T.A.P.L. fiecare utilaj Menţinerea r it­ m uncilor I.M.A. şi uiumul e- automobil.
pirea qhetiî", a scris el în Iuliu Vpreş Greu de crezul mului nesatisfăcător inreqislrat ferent producţiei realizate. înscrierile şi consulla-
declaratip. Cîţi bani s-or fi că nu cunoaşte merceoloqul pină acum face ca treierişul să Cu un rezultat total nesatis­ rea regulamentului con­
„p ră vă lit“ In buzunarul lui culoarea si gustul citronadei mai dureze cel puţin 10-12 zi­ făcător se prezintă şi coopera­
pînă cînri a fost qăsil ,.cu şi că n-a „observat“ că din- le, ceea ce duce la creşterea tiva agricolă din Popcsli. un­ cursului se fac la Co­
mila-n sac“ o slie numai el. tr-un bidon de 25 de litri se simţitoare a pierderilor din re- de treierişul nu s-a efectuat mandamentul raliului de
Este, se vede treaba la vinde o zi şi chiar două. rolţjî. Din cauza deselor defec­ nici in proporţie de 50 la su­ la hotelul Albatros din
Hunedoara o practică în a fi Poate descurcă conducerea ţiuni ivite la combine sau ba­ lă. O situaţie asemănătoare sc Mamaia, precum si la
anqajală soţia pe post dp T.A.P.L. Hunedoara enîqma toze. ta cooperativele aqricole Intîlneşte la C A P . Bîrsău şi ţoale punctele He in fo r­
gestionară, iar soţul să-î fie merceologului. Că după apli­ din Ostrov, Petreni, Clapoliva. lianpotoc. fierare din aceste maţii ale A.C.R. de la
ajulor. Aceasta nentru că si carea leqîi qestîonarii si vin - Totia şa., înmaqazinarea re­ unităţi avînd de treierai re­ principalele hoteluri de
la unitalea 23 din piaţă unde zătorjj care au „pră vălit" a- coltei s-a prelunqit cu 10-15 colta de pe suprafeţe de o rd i­ pe litoral, pină la 26 au­
este qeslionară V iorica Da­ pă-n răcoritoare vor face cu­ zile peste perioada normală. nul zecilor de hectare A c ţiu ­ gust a.c., pentru prima
vid a fost găsit vînzind so­ noştinţă în lumina legii, şi Printre unităţile în care tre­ nea de slringere a recoltei de ^ ntndă. care va avea loc
ţul ei. loan David. Ca orice cu „qusliil amar'* 1 al citrona­ ieratul qriuluî eoniinnă să r i­ cereale pâioase s-a desfăşurat în zilele de 29-30 auqusţ
oni care ştie re-a făcui, si sub orice critică Şi la co ope­ 5i pînă la 2 .septembrie,
dei dice probleme se .situează şi
dumnealui „ştia" că rilro n a - C AP. Unirea. Cu toate că la rativa aqricolă din Rapolt. Cu Executarea arăturilor pentru înşămînlăfile de toamnă reprezintă una din lucrările aflate pcnlru runda a doua. r a ­
da-i apă chioara, drept pen­ SILVIU NEAG dispoziţia cooperatorilor au toate că o mare parie din su­ re va avea loc in zilele
tru care nu s-a sfiit să ,.o- inspector comercial de stat fost puse 5 combine, pînă ieri, prafaţa ocupată cu qrîu s-n pc primul plan al preocupărilor mecanizatorilor. de 5 şl 6 septembrie.
a mai rămas de efectuat treie- compromis din cauze Inunda-