Page 66 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 66
t rae M vr j i n '
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4858 ® JOI 20 AUGUST 1970
Generoasa dăruire
a tineretului
U.T.C. din |udeţ se pol mîn-
drl cu filele pe care tinerii
(Urmare ' uog î l le-au înscris, in acest an. in
jurnalul muncii patriotice.
Noi ne-am propus ca pînă U
O altă acţiune cu rezulta 23 August să realizăm 80 la
te bune este continuarea sută (îi n sarcinile pe acest
Ziua de 23 Auqust 3 044 tră Jiului, Comandamentul m ilitar P.GJL, aa trecui la 23 August forţele hitleriste din ţară. A- „Ştafetei muncit tlnerfe", or
ieşte în conştiinţa poporului făcea cunoscut societăţii „Pe 1944 La înfăptuirea Insurecţiei qentli hltleriştl n-au ce cău ganizată din Iniţiativa C om i an, şl cuvîntul a fost (aptă.
10 000 de elevi şl
Aproape
român ca cea mat mare sărbâ- troşani" că înarmarea m in eri armate — unul din cele mai ta in armata şi administraţia tetului municipal Deva al
toare naţionala, sHrbBtoarea e li lor pentru formarea gărzilor însemnai« aote Istorice din noastră- Trebuie dizolvate or U.T.C. în unităţile economice studenţi, membri ai celor 23
berări! Românletf de sub Juqul de pază prezintă mare pericol. viaţa poporului român, care a ganizaţiile nemţeşti hitleriste din localitate. Ştafeta are ca de şantiere ale tinerelului, au
produs pesle 2 milioane <
fascist şl începutul revolvutlei „M u n cito rilo r din această re deschis drumul ţârii noastre din tară. Orice opunere a lor obiective, preconizate în cin rămtzt, au efectuat lucrări de
populare. giune (Valea Jiului — n n.) nu spre democraţie şi socialism, trebuie nimicită fără CTUţare. stea zilei de 23 August, în pregătire pentru modernizarea
Documentele existente în ar li se poate acorda această În Independenţă şl libertate. Ves Trebuie arestaţi şi judecaţi toţi deplinirea de către llecare tî- drum urilor Haţcg-Nălaţl şi
hivele din Judeţul nostru, care credere, deoarece focarele şl tea. Îmbucurătoare s-a răspin- trădătorii, sluqoii nemţilor co năr a sarcinilor de plan, rea Slmerla-Uroi. Angajamentul
atestă o larqă participare a Izvoarele vechilor orqanlzaţii dit cu repeziciune în intreaqa tropitori. Trebuie imediat eli O l ilĂ lizarea de produse de calita luat privind realizarea dc c-
m uncitorim ii hunedorene la ac muncitoreşti nu se pot socoti ţară. Iar masele cele mai 1-argi, beraţi totl patrioţii din închi te. nici o absenţă nemollva- conumil netinautalo a fost
ţiunile de preqătire şi înfăp toate stinse". pătrunse de Importanţa marii sori şt lagăre, ţoti prizonierii tă, nici o întlrzlere dc Ja pro- depăşit. Am realizat, prin ac
tuire a insurecţiei armate con Teama de care au fost cu cotituri, s-au alăturat cu en ruşi. Trebuie imediat dizolvate qram şl altele. ţiuni patriotice, economii de
duse de P.C;R. ne prilejuiesc prinse autorităţile fasciste In tuziasm Insurecţiei naţionale. toate taberele de muncă for — Am dori să vă referiţi peste 32 milioane lei. Tinerii
rememorarea acestor eveni faţa acestei situaţii le-a de La 25 auqust 1944, la Baliz ţată". & 8 şi Ia un alt aspect al mun noştri au colectat mai mult
mente de neuitat, petrecute a terminat să încerce preve a avut Joc dezarmarea unei Comitetul Patriotic A n tih itle M l H ! cit In care tineretul hunedo- de 28 000 tone fler vot hl, iar.
cum 26 de ani. Ca şi în cele nirea şi aplanarea con formaţiuni m ilitare germane, rist din judeţul Hunedoara rean şl-a consemnat entu Ia Iniţiativa Comitetului ju
lalte judeţe ale ţării, acţiunile flictelor de clasă prin satisfa iar cu trei zile mai în urmă, chema pe români, maghiari, ziasmul, dăruirea. Ne relcrim deţean al U.T.C., în acraslă
maselor populare hunedorene- cerea unor cereri ale maselor. cu ajutorul populaţiei şi al for germani, slrbi şi evrei să în Foto : P. MIRON la activitatea patriotică. vacanţă elevii au efectuat cî-
s-au desISşurat în condiţiile Numai aşa se explică, de p il m aţiunilor patriotice, alte 5 deta tărească „unitatea luptei po Intr-adevăr, organizaţiile te 15 zile la lucrări aqricole.
stării de asediu şi ale leqlslatiel dă, propunerea făcută în toam şamente qermane. aflate în di porului care va realiza egali — A r fi bine să subliniaţi
fasciste — In virtutea cărora na aceluiaşi an de primul p ro ferite puncte ale judeţului H u tatea de drepturi pentru toa şl acţiunile cu carac ter poliU-
îusese interzisă orice activita curor al Parchetului şi T rib u nedoara, au fost dezarma te popoarele conlocuitoare". co-educativ, Întreprinse în pe
Tot in aceste zile, prin zeci La C. A. P. Pricaz
te p o litic ă — , ale m ilitarizării nalului Deva, către forul cen te. rioada care precede sărbăto
întreprinderilor şl perma tral din Bucureşti : „M u n cito rii La numai cîleva zile de la în de mii de manifeste, au fost a rirea celei de-a 26-a aniver
nentelor ameninţări de conce sînt în aşteptarea îmbunătăţirii ceperea insurecţiei armate, duse la cunoştinţa maselor sări a eliberării patriei.
diere şi tlrîre In fale curţilor situaţiei lor materiale ceea ce la 27 auqust 1944, Comitetul larqi Apelul Comitetului Cen — A cţiunile sloi numeroa
Comunist
marţiale. ar trebui să se facă cit mai din judeţul Hunedoara al Fron trai al Partidului Com itetu Cifre în creştere, care reprezintă se 51 diverse. De la tntîlniri-
Inceplnd cn anul 1943 — şl repede şi echitabil conform tului Patriotic A ntih itle rist in Român şl Apelul le tin e rilo r cu actîvişli de
mai ales din toamna acelui an propunerilor acestora preve forma populaţia prin mii de lui reqîonal din Banat al U n i partid, cu ottţerl — in tîln lri
— intreaqa activitate a p a rti nind astfel — se explică în ra manifeste că : „Dictatura anti unii Tineretului Comunist, care cu profunde nuanţe evocatoa
dului comunist a fost desfăşu port — pretexte de aqitatie şi naţională şi antisocială a lui chemau întregul popor Ja lupta efortul şi hărnicia oamenilor re din lupta partidului şi a
rată In spiritul planului da uneltiri contra siquranlei sta Antonescu a luat sfîrşil Gu îm potriva elementelor reacţio armatei noastre — pină la
Dreqătîre şi înfăptuire a Insu tu lu i". Ca urmare a intensifi vernul Blocului National De nare şi pentru eliberarea tării lor. Şi şi-au cumpărat. Două manifestările cu caracter cul
recţiei armate. Un raport al cării activităţii desfăşurate de mocrat... a încheiat parca cu de sub cotropitorii fascişti. Parcurqew alături de inqi- Pentru a ne convinge, ingi rutiere şl un camion. La a tural. A$ releva concursul
politiei locale către forurile P.C.R. în rîndurile maselor, In aliaţii". „Frontul Patriotic An Prin asemenea acţiuni mase nerul agronom Constantin nerul Miertoîu ne pune la nul vor mai cumpăra un „Hunedoara la a 20-a aniver
superioare menţiona: „Mişcarea anul 1944 acţiunile au căpă tihitlerist — se arăta în ma le populare din judeţul nostru, M iertoîu o parte din hota dispoziţie cîte.va registre, l i tractor. Unii au dorit să se sare", organizat dc comitelui
comunistă este tot mal pronun tat un tot mai pronunţat carac nifest — care de mult timp în frunte eu m uncitorii din V a rele cooperativei aqricole de nele sînt prăfuite. O mină mărească efectivele de ani U.T.C. de la C.S.H., concursul
ţată în localităţile din Valea ter politic. Citind din obser duce luptă dîrză penlru slrîn* lea Jiului, Hunedoara, Sime- producţie din Pricaz. „Pe aici stinqace a scris cu un cre male. Şi astfel că de la 90 de creaţie lirică „Străveche
ion chimic un an — 1950. A
ria, Deva, Brad şi alte locali
Jiului şl In special la Lupeni, vaţiile si propunerile Direcţiei qerea tuturor forţelor demo a trecui M ureşul" — ne spu nul de început ol acestei co de capele, clte numărau la şl linără ţară", orqanlzat in
Vulcan, Aninoasa, Petroşani şt Politiei de Siqurantă din Bu cratice. pentru eliberarea pa tăţi, şi-au adus contribuţia lor ne omul de lî.nqă noi şî zhn- operative. Răsfoim registrele început, s-a ajuns acum la colaborare cu Casa judeţoâ ă
PeLrila../'. „M em b rii mişcării cureşti făcute In cadru! confe triei, salută cu bucurie Blocul la lupta eroică şi qrea pe care bcS'le amarnic. „ A venit, a îngălbenite de vreme şi no 490. a creaţiei populare, (a car.'
a
Partidul Comunist Român
comuniste mal activează des rinţei inspectorilor de poliţie National Democrat". Chemă distrus. Acum s-a retras la tăm. Averea obştească — 57 237 Un alt registru cu coperti participă tineri creatori de
tul de Intens $1 printre lu cră din 12 februarie 1944, aflăm că rile înflăcărate ale manifestu orqanîzat-o încă din a matcă. A trebuii s-o luăm de lei. Atîl. Intr-un alt registru tari consemnează dorinţele poezie din Judeţ, acţiuni cu
torii de la A telierele C-.P.R. Si- la această conferinţă „o aten lui îndemnau masele largi la nii de adîncă îleqatitale în ve la încemul". de v iilo r ale cooperatorilor rarlpa „23 August oqlindit în
merla şl Petroşani, precum şl ţie specială" s-a dat „acţiunii acţiune, arălînd că : „Intreq derea răsturnării dictaturii mi- Porumbul deşi e semănat găsim inventariate cîteva a- de la Pricaz. Se va construi literatură", „Dialogul eultu-
tqlajc şi utilaje. Toate adu
litaro-fasciste, a ieşirii
tării
la Uzinele de fler Hunedoara" Uniunii Patrîolllor, orqaniza- poporul strins unii trebuie să mal lîrziu. e fru m o s ! nate la un loc abia ajung pî- o fermă, penlru vacile cu ral-sporliv", manifestarea
— relatează acelaşi raport. ţie „camuflată" de Partidul Co pună mîna pe arme pentru e din războiul hitlerlst, pentru Inqinerul rupe din cînd în nă la cifra 10. Nc oprim asu lapte, de 700 capete so vor „Săptămîna iilm iilul cu me
Semnalînd că marea m a jo ri munist din România". liberarea noastră totală de pace si un viito r luminos. clnd cile un fir de iarbă şi pra unor procese-verbale. mări suprafeţele destinate saj patriotic", organizată cu
tate a m un citorilor »nutresc I- A n u l 1944, anul Insurecţiei sub juqul nemţilor cotropitori NICOIAE WARDEGGER ne priveşte cu oarecare mân Cel care întocmise procesul- grădinii de legume $i planlo concursul întreprinderii c i
del comuniste'*, poliţia din Lu armale, se caracterizează încă şi penlru eliberarea Ardealului drie, cînd ne aude lăudîn- verbal din primele zile de la tehnico. nematografice judeţene. in
peni atr&qea atenţia asupra de la începutul lui printr-o de nord cotropit. Numai prin du-i lanurile cu porumb. care sini proiectate produrtli
luptă ne putem salva. Trebuie orhivist fa Filiala Deva înfiinţarea cooperativei nola Registrul cu coperti tari
faptului că m inerii UTmâresc mal bună orqanjzare şi inten — Cooperatorii au muncit, leqate de momentul 23 A u
dezarmale şi internate îndată a Arhivelor statului se din cuvîntul unui coope care consemnează dorinţele
cu multă 6lmpotle faptul .că sificare a luptei m uncitorilor ăsta-i adevărul. Sînt aici de gust 1944.
situaţia frontu lui s-a schimbat hunedoreni. In Val ea Jiului, doi ani, dar am im.prcsia că-î rator : „N u sîntem prea bo de v iilo r ale membrilor co Am amintit puţine fapte
foarte mult fată de anul tre manifestările menite să-i orga cunosc de cînd lumea. M i-ar gaţi acum. dar o să ajungem operatori de la Pricaz. are în din cronica vie a rnunUi pe
cut (1942 — n.n.j" şl că aş nizeze pe muncitori sînt lot Intercamp Retezat 70 fi foarte greu să mă despart să lim sî m ilionari Cu o con că nuilt.e file alhe. Fncct. în care tinerelul nostru tumo
teaptă cu nerăbdare eliberarea mai dese. Deşi mulţi dintre de eî. diţie : să muncim cu toţii". cet., ele vor ii umplu Ic cu noi ri oman o scrie In arest al
şi noi cifre, cu noi şi noi rea
tării de sub Juqul fascist. In fruntaşii m inerilor au fost de Pornim dîscutînd spre se In fiecare nn registrele 2fi-lea an de construcţie so-
lizări. Garanţia accslei afirma
mai multe localităţi din Judeţ feriţi justiţiei şi aruncaţi în Timp de doua âptom ini, Porcul părtinind Federaţiei Internationale diu. M ajoritatea caselor din consemnează noi si noi cifre ţii stă în ambiţia cooperato rialislă. în ele Insă se vor
naţio n a l din Rele>ot, una din cele
se răspîndesc manifeste tu t i închisori, cei rămaşi liberi au mai im om note ro ie riro ţii nalurole de Tinorel penlru Studierea jl Con sat sînt noi. De allicl, aici la averea obştească. Nu sînt rilo r de nici. stă in puterea regăsi foţi tinerii noştri (are
tlul • „V rem clunqarea nem ţi continuat lupla sub directa în ale lo rii, co m titu ie tim p u l de d ei- servarea M ediului N atural. totul e nou. Şcoală nouă, iar spectaculoase, dar reprezintă $l-au făcut din mun(â ( r e
In program ul cam pingului stnt cu
lor din tară". Dlrool de Siqu- drumare a partidului comunist. lă ju ro re a unei a cţiu n i in iţia le de prinse com unicări, dezbateri, pro tn curînd s© va termina şî o creştere, reprezintă efortul Şi dragostea lor ric muncă. zol lor, fdeahif de viaţă, dc
ranjă din Deva Informează ..Comuniştii au dese întrun iri cercul de ocrotire a noturii din iecţii de dlopozitivo privind ocroti răm inul cultural. Peste tot şt dăruirea oamenilor. Înaintare pe drumul afirmă
chestura de poliţie că „solda în diverse case conspirative, cadrul B iroului de turism pentru ti rea naturii j l aclivita te o unor cr- se observă mîna gospodaru Aniî au Irecut. In acelaşi N. PALTIN rii
cu
eoloborere
g o n iio ţli de tineret in acest sens,
comisia
nerel, in
ţii şl ofiţerii români se opun consemna un raport al Comi pentru monumentele naturii a Aca e tc u n ii cu caracter botanic, io lui. ritm a crescut şi averea ob
de a mal lupta pe frontul do sariatului de polijie Petroşani dornici R S R. ologlc, geologic, geografic ele. ştească. 4 500 000. Cifră fru
răsărit". din primăvara anului 1944. M a O ig o n ito io sofa forma unui cam Prima ii a cam pingului o în — Despre hărnicia oameni
ping internotionol ol tineretului, o- semnat )l prim a in tiln ite cu Jude lor de aici se pot scrie m ul moasă. Dorinţa vorbitorului,
In această stare qenerată do nifestele partidului comunist ccosto ocţlune de intorm are *a tu l Hunedoara, bogat In rezervaţii
constitui
un om plu
ţi
schimb
de
nemulţumire se desfăşura lup- aduceau în rînrlul minerilor e ip e rie n ţa Intre cercul de ocrotire ;l monumente ale natu rii. S-a vizi- te — ne spune Lnqinerul. Au notată în procesnt-verbat din Liceul industrial minier Deva
ln m uncitorilor, sul) conduce lozincile actuale de luplă. In o noturii din codrul B I T. }l tineri lo t Parcul dendrologlc din Sim crla, dovedii acest Iuctu din mo «nul 1950. s-a îndeplinit.
noaptea de 26/27 aprilie 1944,
rea orqanizaliilor P.C.R., con din Iugoslavia, A nglia, O landa, Cetateo Devei, au fost pretentote mentul cînd au in trai în ma Dar cile dorinţe nu s-au
în Aninoasa, Ia sectorul 3 Pri-
cretizată în conflicte de mun R. F. a Germonîel, Cehoslovoeîo film e documentare cu Im agini oie rea familie a cooperatorilor. îndeplinit la această unitate
că şi sabotaje Împotriva maşi boiu şi Piscu. au fost difuzate etc — membri ai unor o rg a n iia t'f D eltei, ole ce tă ţilo r dobrogene, ale aqricolă. Cooperatorii au vrut CU SEDIUL IN DEVA, STR . MINERULUI NR. 24,
nii de război $i a conducerii manifeste contintnd lozincile - ip e c io lito la in ocrotirea naturii o- D clunotei. Hărnicia oamenilor a fost TELEFON 14180
„M u n cito ri şî mineri, vine săr
in treprinderilOT militarizate, mereu apreciată. să aibă tractoarele şi maşina
prin refuzul de a plăti cotele bătoarea noastră, 1 Mai. V oi
lucraţi 16-18 ore şl nu prim iţi a n u n ţ ă
..îm prum utului de înzestrare",
n im ic ! Cereţi pace cu Rusia!
părăsirea lucrului, ex^ecuţarea
înceată sau de proastă cali Jos capitalismul ! Jos Antones- SUSŢINEREA UNUI NOU CONCURS DE A D M IT Ă
cu ! *
tate a muncilor şl refuzul de pentru specialitatea exploatări miniere.
a lucra pesle 0 ore. N um eroa Situaţia revoluţionară ce ca
sele acţiuni care au avut Joc racteriza starea de spirit a înscrierile se fac în perioada 15-29 august 1970
au determinat ou lo rilălile po li m uncitorim ii hunedorene in va CONCURSUL ÎNCEPE IN ZIUA DE 1 SEPTEMBRIE
ţieneşti să raporteze la cen ra anului 1944 arăta o adîn- I ' 1970 ORA 9 şi constă în probe scrise şi orale la
tru, ia finele anului 1943, că ră intpleqpre a evenimentelor, limba română şî matematică.
.in această Vale a Jiului pro nerăbdarea cu care aştepta aga*!?**
blema comunistă constituie o siîrşituţ războiului şi înfrln- ' S L a W a Examenul medical va avea loc în data de 31 au
problemă veşnic actuală s> un qerea Germaniei fasciste. ’ÉSÍ-íu I P w gust 1970.
teren penlru supraveqheri con „M u n cito rii — noîa poliţia din Actele necesare pentru înscriere :
tinue pentru orqanele po liţie Deva cu cîleva zile înainte de ? : l nss © certificat de naştere in original şi copie (co
neşti". De altfel, chiar si or măreţul eveniment din 23 A u
canele centrale ale Siqurantei qust 1944 — aşteaptă cu nerăb pia se certifică de către liceu şi se păstrează la
slatntui erau silite de îm pre dare căderea actualului qu- dosar, iar originalul se restituie)
jurări să recunoască : „Ele vem. o parte din ei sînt chiar © certificat de absolvire în original a şcolii ge
mentele comuniste aflate pe qata să comilă acte de sabo nerale
teritoriul tării pc>| trece la acte taj pentru a qrăW prăbuşirea IMS: wsmm
osiile siqurantei şi ordine! in acestuia. Ura conlra reqimu- O certificat medical cu toate analizele sau fişa
terne prin prnpaqandă, arte de l" i şi a războiului cTFşio cu copilului de la 0-15 ani.
violenţă, acte de sabotaj fiecare zi". INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA
ele., cu scopul de a tu lb u In asemenea îm prejurări ma SECRETARIATUL ŞCOLII.
ra ordinea de slal". In Valea sele populare, conduse de Vedere parţială a Uzinei „V ictoria" Calan. Foto : V. ONOIU
La E. M. Lupeni, de exemplu, cum organizoţio de partid de Io în orientarea activităţii econo ale. Comitetul municipal Petro Petroşani, Brad, Simeria, Ca derile cincinalului, iar alte cipala cole de suplinire o defici
unde reolizoieo planului de ex cel moi important obiectiv de mice scot în evidenţă faptul că şani a abordat, într-o recentă lan. o octivîtote plină de răs şapte unităţi, sarcinile de pian tului de forţă de muncă.
tracţie nu a ridicat probleme investiţii al judeţului — Cenţrolo organele şi organizaţiile de par plenară o sa, activitatea desfă pundere au desfăşurat comite pe 8 luni. Ar mai fi de adăugat faptul
deosebite, comitetul de partid termoelectrică Mintia — o ştiut tid exercită conducerea politică şurată de organizaţiile de par tele comunole de partid şi con Vorbind de responsabilitate în că unele comitete comunole de
a pus ca obiectiv principal în să asigure coordonarea politico pe baza cunoaşterii moî temei tid pentru creşterea gradului de siliile populare din llia, Geoa-
partid, de aparatul de partid — foţa comitetului de direcţie, a unitară a octivităţn şontierelor nice a rea11taţii - condiţie esen responsabilitate ol cadrelor şî giu, Rapolt, Şoimuş şi alte loca exercitarea conducerii politice partid - Mărtineşti, Pui, Veţel,
ca şi preocupările proprii ale fie trebuie însă să arătăm că nu Săloşu de Sus şi altele ou seri
colectivului de muncitori, ingineri şi beneficiarului şi să valorifice ţială pentru a asigura o condu crearea climatului de principiali lităţi. Aceeaşi capacitate de mo
cărui activist de a învăţa ştiinţa şi tehnicieni îmbunătăţirea cali experienţo ciştigată Io darea în cere competentă. toate organele şi organizaţiile oase carenţe in asigurarea con
conducerii — ou determinat mu tăţii cărbunelui brut extros Re- funcţiune înointe de termen a tate şi etică socialistă în ca bilizare au dovedit o organele noastre de partid s au situat la ducerii poli tice o ag rîcultu rii, «n
taţii colilative esenţiale în acti Biroul Comitetului judeţean a drul tuturor colectivelor de mun şi organizaţiile de partid in pe înălţimea cerinţelor etapei actu mobilizarea comuniştilor şi a
2 uItotuI economic al organizării grupurilor energetice nr 1 şi nr. orientat organizaţiile de portid că. Dat fiind faptul că în indus rioada următoare cînd. Io che
vitatea politico-organizotoricâ la ale. Sint unităţi, ca E. M. Uri- membrilor cooperatori la efectu
unei acţiuni de maso pentru îm 2 , pentru o asigura respectarea ca, in exercitarea conducerii po tria minieră sînt Io ora actuală marea conducerii partidului şî
toate nivelurile. Mojoritotea or- cani, E. M. lonea. I. M, Te- area la timp o lucrărilor agri
bunătăţirea calităţii cărbunelui întocmai a angojomentelor asu litice. ocestea să nu se rezume probleme destul de grele, ou o Frontului Unităţii Socialiste,
gonelor şl organizaţiilor noastre este deosebit de concludent : re mate în acest on referitor Io la preocupările legate numai de fost luate măsuri co fiecare oomenii muncii hunedoreni şi-ou bea. E. M. Deva. U E L. Haţeg, cole.
de partid stăpînesc problemele ducerea conţinutului de cenuşă darea în exploatare a grupului activitatea economică - deşi o- suplimentat angojomenlele luate „M arm ura" Simeria, precum şî După cum subliniam la în
cu care .sînt confruntate, dove cu 0,7 puncte echivalează pe 7 nr. 3 De asemenea, comitetul ceasto este activitatea ceo moi membru al biroului municipal, în întrecerea socialistă şi au a unele şantiere de construcţii core ceput, organele şi organizaţiile
activiştii de partid şi ai organi
desc discernâmint în stobîlireo luni cu peste 1 milion de lei. Mina au diminuat realizările pe judeţ. de portid ou creat codrul orga
priorităţilor de analiza şi inter Lupeni, de altfel, o roportot de Se ridică în mod firesc întrebări : nizatoric propice core le per
venţie, sînt în măsură să rezol curînd un succes de prestigiu — La ce nivel se exercită conduce mite să exercite o conducere po
ve cu competenţă, de sine stătă îndeplinirea prevederilor cinci rea politică dacă ou (oc ase litică competentă, exigentă, de
tor. în spiritul liniei politice qe- menea situaţi! ? Nu ore ea doar înaltă responsabilitate, precum si
nalului Io toţi indicatorii de
nerole a partidului — fără o aş un caracter general ? Core este instrumentele necesare ridicării
bază. Spre deosebire de E. M.
tepta de fiecare dotă indicaţii şi Lupeni, la E. M. Poroşeni, mină efectul Intervenţiilor comitete in permanenţă a nivelului aces*
impulsuri dinafară — diferitele cu o dinamică occenluotâ a lor de partid şl organizaţiilor de teia. Secretarilor de partid li
sarcini ce le stau în faţă. O tră bază în orientarea activităţii s-a acordat dreptul de a por-
producţiei, organizaţia de par a r a s D t m d e r e s o c i a l a
sătură caracteristică o stilului tid a îndreptai atenţia colecti comitetelor de direcţie ? La E. M, ticîpa la lucrările comitetelor de
şi metodelor de mună ale majo vului — pe baza concluziilor des Urîcanl, de exemplu, şl orga direcţie, din organele de partid
rităţii comitetelor de partid şl prinse din studiile efectuate - nizaţia de portid o mine! ş| co foc porte comunişti cu o temei
birourilor organizaţiilor de bază mitetul orăşenesc ou semnalat nică pregătire politică şi pro-
asupra măririi gradului de me
este responsabilitatea ca flecare canizare şi o folosirii intensive a că o lungă perioadă de timp feslonolă, în comisiile pe pro
acţiune întreprinsă să aibă efi dotării tehnice în vederea creş pionul nu s-o îndeplinit integra! bleme ou fost selecţionaţi si
cientă, sâ determine schimbări terii vitezelor de avonsare în i n e ip < decît în unele zile pe lună. au promovaţi un număr mare de
în bine acolo unde mai sint abataje. Ca urmare o măsurilor cunoscut cauzele (indisciplină specialişti, în posturile cheie
deficienţe si. prin aceasta, să luate pentru completarea dotării de la conducere şl pină Io bri din toate domeniile de actîvi-
ridice competenţa organelor po şi orqanizării superioare a mun găzi) dar nu ou Intervenit cu fole lucrează oameni crescuţi şl
litice. cii. viteza de avansare a crescut promptitudine, oşteptînd sâ vină educaţi de partid. de regimul
Din multiludineo de exemple de Io 60 ml/lună cit era în 1969 rezolvări, indicaţi* şi soluţii de Io nostru socialist. In municipiul
privind exercitarea cu compe Io 126 ml/lună în acest an, pro- de partid coordonator manifestă importantă. In această privinţă zaţiilor de masă core lucrează sigurat lună de lună îndeplini orcanele superioare. Hunedooro, de pildă, din orga
tenţă o conducerii politice ofe ductivitotea muncii la nivelul ex oceeaşi preocupare faţă de o experienţă bună o acumulat în acest sector să se deplaseze rea şi depăşireo planului, Şi alte comitete de portid, nele conducătoare de portid
rite de desfăşurarea activităţii în ploatării a crescut cu peste 500 pregătirea din timp o cadrelor Comitetul munieipol Hunedoaio, de 2-3 ori pe sâptămino in Asigurarea unei conduceri po preocupate de rezultotele globa fac parte 25Q de comunist! cu
acest an. oş dori să punctez doar kg de cărbune pe post. iar pentru exploatarea agregatelor care abordează cu multă com subteran pentru a cunoaşte mai litice competente, plină de res le, ou scăpat d'n vedere o sea preqătire superioară, iar In mu
cîteva. Biroul Comitetului jude- preţul de cost a fost redus cu şî atingerea parametrilor prevă petenţă otit problemele econo bine situaţia şi a oscu'ta şi ponsabilitate şi exigenţă parti mă de probleme core nu sînt nicipiul Petroşani 650 de in
ţeon opreciazâ - şi rezultatele 3 lei/tonă. zuţi. mice cît şi cele ole vieţii de rezolva propunerile oamenilor la nică, conjugată cu tradiţionala de loc lipsite de importanţă. La gineri, economişti, tehnicieni,
confirmă aceasta — moturitotea Organizaţia de partid de Io La I. M, Barzo, orgonizoţia de portid şi sociole. In ultimo pe locurile lor de muncă. hărnicie, abnegaţie şi dîrzenie C S H., de plidâ, munca poli- maiştri sînt cuprinşi ‘n comisiile
politică crescîndă dovedită de Uzina „Victoria" Colan — uzină partid acordă o atenţie aparte rioadă. de exemplu. în centrul Calamităţile naturale care au ce caracterizează detaşamen tico-organizatorică este Insufi pe probleme de pe lînqă comi
organizaţiile de partid de la care în acest an împlineşte un extinderii metodelor de exploa atenţiei comitetului municipal avut loc in primăvara şi vara tele muncitoreşti din judeţul H u cient axată be reducerea con tetele de partid Există, deci,
E. M, Lupeni. de la oţelării şi secol de existenţă — şi-o subor tare de moi mare productivitate de partid au stat, alături de în ocestui on au constituit un exo nedoara s-a materiolizat în re sumurilor specifice, în speciol condiţii pentru ridlcareo ca lito ti-
laminoare din codrul C. S, Hu- donat întreaga muncă politică şi desfăşurării unei munci po deplinirea planului şi o angaja men de o exigenţă maximo a ca zultatele de prestigiu cu care de cocs, electrozi de grafit pen- vă a conducerii politice în
nedoaro, Uzina „Victoria" Că- şi organizatorico obţinerii unor litice susţinute pentru economi mentelor, educarea noilor mem. pacităţii de conducere, organi este ¡ntîmpinatâ cea de-o XXVl-a tru-cuptoarele electrice, utilaje toate sferele de activitate.
lan, 1. M, Barza, Complexul Cen realizări deosebite care să mar sirea materialului lemnos şi a bri de partid, întărirea răspun zare şi mobilizare a orqonelor. aniversare a eliberării patriei. de turnare, precum şi a rebutu Biroul Comitetului ¡udeţeon de
tralei termoelectrice Mintia, cheze acest memorabil eveni explozivului, organizaţiile de par derii foţă de păstrarea avutului şi organizaţiilor de portid. o mo Astfel, pe 7 luni planul produc rilor care însumează o pierdere partid consideră că perioada
I.C.S.H , E. M. Pnroşeni şi dm ment din viaţa colectivului. Co tid şi colectivele de muncitori obştesc, otrogerea intelectualilor bilităţii lor în stabilirea celor moi ţiei globale industriale a fost de circo 42 milioane de lei. core urmează, cînd vor oveo loc
alte unităţi, în organizarea şi mitetul de partid a stimulat o de Io oţelâria Martin nr. 2 şi în munca politică şi cultural- adecvate forme şi metode de a c depăşit, pe ansamblul judeţului, La I. M. Hunedoara, comitetul adunări si conferinţe de dări
conducerea întrecerii socîoliste. seamă de iniţiative şî raţiona laminoare din cadrul C.S H. — educativă de masă, precum şi ţiune. Activul de partid, comu cu 144 milioane de lei, al pro de partid nu o urmărit cu des de seamă şi degeri, vo trebui
Constituie un merit al comitete lizări valoroase privind folosirea problemele legate de gospodări niştii. toţi oameni muncii ou fost ducţiei marlă vîndutâ şi încasa tulă exigenţă modul de folosire să fie marcată prin preocupări
lor de partid din aceste unităţi mai bună o spaţiilor de produc creşterii indicilor de utilizare o rea şî înfrumuseţarea oraşului Io posturi în situaţia grea crea tă cu 156 milioane de leî, livră a forţei de muncă şi dovedeşte susţinute pentru perfecţionarea
faptul că au ştiut să determine ţie si perfecţionarea proceselor agregatelor, organizaţia de par siderurgiştilor — domeniu în tă, osigurind o mobilizare fără rile Io export cu 67 milioane o combativitate scăzută faţă de stilului şi metodelor d« muncă
o preocupare de masă nu „Io tehnologice, a insistat pentru o- tid de la I.C.S.H, - îmbunătă core s-ou obţinut rezultate me precedent de forţe moteriale, de lei, iar beneficiile prevăzute indisciplină şî de unele aspecte ale organelor şî organizaţiilor
general" pentru realizarea sar sigurareo unei aprovizionări teh- ţirii calităţii lucrărilor de con- ritorii. De asemenea, Comitetul ceeo ce a osiqurot evitarea de cu 87 milioane de lei. în primul de fovoritism Io încadrarea în de portid, printr-o mobilizore
cinilor de plan şi a angajamen nico-materîole corespunzătoare pierderi de vieţi omeneşti, sol- semestru. întreaga producţie funcţii. De asemenea. Io unele asiduă o comuniştilor şl. prin
telor luate în întrecerea socio- si a acordat atenţie folosirii fon strucţii-montaje. Asemenea pre municipal Petroşani şi în unele exploatări miniere din Valeo ei, a colectivelor de muncă în
listo, cî au militat pentru a se dului de timp Comuniştii, colec ocupări ou şi alte organe şi privinţe şi celelalte comitete mu varea unor mari valori şi trece dată peste plan s o realizot ex Jiului organizaţiile de partid nu vedereo sporirii aportului jude
ocordo prioritate unor onumite tivul U. V. Călan se prezintă Io organizaţii de portid de la E. M. nicipale şî orăşeneşti ou dobîn- rea cu operativitate la refacere. clusiv pe seama creşterii supli onolizeazo decît sporadic reoli- ţului nostru în marea acţiune ini
obiective majore care vizează mareo sărbătoare naţională o Aninoasa, grupul nr. 2 şantiere dît experienţă în exercitarea Pe Ungă aportul adus în această mentare a productivităţii mun zareo pionului tehnic (indicele ţiată de partid de o se obţine pe
în specia! eficienţa activităţii poDorului ‘nostru sî la centenar conducerii politice, (a un nivel perioadă de organizaţiile de cii. Este demn de subliniat că de meconizare o încărcării în economia naţională o prodiictie
economice, susţinîndu-le printr-o cu angajamentele anuale înde Valea Jiului al T.L.C., Fabrica galerii s a realizat numoi în pro
chimico Orăştie etc. calitativ mai corespunzător în partid din întreprinderile şi in~ un număr de 5 unităţi economi porţie de 69 Io sută), deşi ex suplimentară de cel puţin 5 mi
amplă munco politică şi educa plinite si depăsiln.
tivă. Merită scos în evidenţă modul Aceste preocupări şi intervenţii raport de cerinţele etapei actu stituţiile din Deva, Hunedoara, ce din judeţ au realizat preve tinderea mecanizării este prin liarde lei, ¡n acest on.