Page 71 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 71
DRUMUL SOCIALISMULUI «9 Nr. 4859 $ VJNEftf 21 AUGUST 1970 3
a u g u s t u l I m p u s u r i l o r
Anul ol 26-lea, situa! pe culmea edificiului a carul construcţie am în moderne tn 1970; din 1950
şi plnă azi, producţia de oţel
ceput-o — sub conducerea înţeleaptă a partidului — în urmă cu un sfert de
a crescut de 17,1 o r i; de la
veac, constituie o nouă treaptă a îm plinirilor, marcată cu noi realizări în vastul 8 000 locuitori In 1944 —
proces al edificării socialiste. Pe harta judeţului, ca şi pe cuprinsul ţârii, om ri 80 000 in 1970. Au crescut şi
dicat din oţel şi beton, din dăruire, inteligenţă şi hărnicie, noi obiective econo pâstuiţi. Ei cer pedepsirea oamenii, lată o scurtă bio
mice, noi cartiere de locuinţe, noi instituţii culturale şi sanitare, elem entelor legionare din in grafie a lui A le x a n d ru Cio-
s titu ţiile locale..., precum $i rogaru, de la l.C.S.H „D in
„Nou** — acest atribut al zilelor noastre, acest obişnuit devenit cotidian
a şefilor de post şi de ja n ’*13 pînă în ’47 am fost uce
— a dat străbunelor plaiuri hunedorene, în cei 26 de ani, atribute înălţătoare, d a rm i fşscişti, care In loc sA nic ; din ’47 pînă in ’51 am j
de frumuseţe şi bogăţie. Al 26-lea an a adăugat elemente noi în tabloul măreţ urmărească pe hitlerişU şi lucrat ca strungar în corn- j
pe care-l făuresc hunedorenii de la Paring la Retezat şi de la Mureş pînă în legionari, urmăresc pe m u n binat. Noaptea munceam,
străvechea Ţară de Piatră. c ito rii comunişti. Ei mai cer ziua învăţam . După ce am !
şi înlăturarea sub directorului term in at şcoala medie, m-am j
Citeva secvenţe fotografice, realizate de fotoreporterul nostru — VIRGIL
de la fabrica Lonea,.., care înscris la facultate şi-am re- i
O NO IU - sînt in măsură să ne evoce grandoarea acestui proces constructiv. ven it aici ca in g in e r con- J
şi-a făcut o gardă personală
cu scopul de a teroriza pe structor. A m fost apoi şef de I
m uncitori... Ei mai cer : înce lot, şef de şantier, inginer j
tarea tu tu ro r re ţin e rilo r din şef şi de doi ani încoace d i- ;
plata m uncitorilor... re stitu rector tehnic“ („SClNTEIA",
irea tu tu ro r sumelor... r e p ri 18 august 1970). |
m irea im ediată în toate Istoria oamenilor este îs- '
d re p tu rile a m u n c ito rilo r e li toria ţării... In procesul de
beraţi din închisori, unde au edificare a societăţii socia
fost aruncaţi pe ntru lu pta liste s-au produs profunde
lo r antifascistă şi p a triotică“ . schimbări calitative în struc
(oSClNTElA", 15 octombrie, tura şi profilul clasei mun
1944). citoare ; ea a demonstrat In In acest an, hunedorenii vor primi la cheie 1 152 de apartam ente. Cea mai marâ parte
O problemă de importanţă mod strălucit că este capa din acestea se construiesc în noul cartier „S tadion". Aici se află in prezent în construcţie 21
primordială era in acele mo bilă să construiască o nouă de blocuri, cu peste 800 de apartamente.
mente înfăptuirea reformei ortnduire, afirmindu-se ca Vă prezentâm o imagine din acest nou cartier al Hunedoarei.
agrare. La îndemnul şi cu cea mai avansată forţă so
Sprijinul partidului, s-au în cială a societăţii. . Viaţa lui
fiinţat comitete ţărăneşti de Teodor Bulea (azi pensionar)
reformă agrară, care au în se identifică cu cea a Văii
ceput să îm partă pămlnt ţă Jiului: vagonetar, a ju to r
ranilor. Consfinţit ulterior de miner, miner, artificier, mais
Legea reformei agrare, actul tru, prim-m-aistru, şef de
acesta a dus la lichidarea sector. ,.Mi-aduc aminte de
moşierimii ca clasă, lată ce anii 1945-1946, clnd, nentru
consemnează ziarul „ Z o ri refacerea economiei distruse
noi’ , din 21 decembrie 1944, de război, lozinca minerilor
sub titlul „L u p ta pâdureni- era : „Înainte, pentru 5 000
lo r pe ntru reform a ag rară“ : tone cărbune pe z i !" — pe
.... Reform a agrară din 101 fi întregul bazin carbonifer
s-a do vedit neîndestulătoare al Văii Jiului Şi aceste tone
p e n tru că nu era făcută de se realizau cu mart eforturi
ţă ra n i d de aşa num itele Azi, producţia de cărbune
„p a rtid e istorice", liberal şi a întregului bazin carbonifer
ţă ră n is t P rin acea îm p ă rţire trece de 26 000 tone pe z i !"
a pA m intului, ţărănim ea a Desfiinţarea claselor e x
fost băgată, din cauza nevoi ploatatoare a creat condiţii
lor, în d a to rii care i-au se pentru manifestarea deplină
cat viaţa gospodărească şi a energiilor creatoare. A a
p rin aceasta viaţa economică părut o nouă concepţie de
a ţârii, a cărei producţie a spre muncă, — a entuziasmu
scăzut.. Peste toate astea se lui creator, nestăvilit, a e
suprapune teroarea fascistă, roismului cotidian. In presa
! a ja n d a rm ilo r, a p re to rului, vremii citim numeroase ştiri
: a p rim a ru lu i, care u m llln d u -i despre eroism şi hărnicie:
I ( pe ţă ra n ii din Cerbăl, Să- „...M un citorii, tehnicienii şi
j cel, P ed nţa, Râcâllţa, M e ri-
in g in e rii sectoarelor con
j şor, Poeniţa T o m ll, U lm i —
s tru cţii metalice ş| furna le Imaginea de laţâ reprezintă o secvenţa din noul cartier de locuinţe „D a cia " din m unici
i 7 000 de oameni), îngrădeşte d in între p rin d e re a de con piul Deva. început doar cu un an în urmă, cartierul numără peste 1 000 de apartam ente pre
• această pătură nevoiaşă în stru c ţii speciale Hunedoara, date. fn final, numărul lor se va ridica la peste 3 000, la care se adaugă dotările sociale, cul
i am e ninţări, ca pe tim p u l dlc- turale, comerciale şi de deservire.
Prin punerea In funcţiune a grupului nr. 2 de 210 megawaţi, înainte de termen, şi atin înţelegînd necesitatea dezvol
• ta tu rli antonesciene, d in cau- tă rii in dustriei grele pe ntru
gerea param etrilor proiectaţi la puţin timp după darea lui în exploatare industrială, colectivul
I ză că această pă tu ră de pă- construirea socialism ului In
de muncă de la Centrala termoelectrică M intia a reuşit să depăşească graficul de putere efectiv
utilizabilă pusă la dispoziţia coordonatorului sistemului energetic naţional cu 11,73 la sută şl j d u re n i e lipsită de păşuni şi România, şi-au respectat a n
să obţină economii la consumul de combustibil convenţional şi energie electrică pentru nevoi | păduri, c o n d iţiile lo r de trai gajam entul de a term ina
proprii in valoare de 1 860 000 lei. | sînt foarte grele. L o c u ito rii reconstruirea fu rn a lu lu i nr.
| com unelor d in această regiu- 3 cu 6 zile înainte de te r
Aspect din sala maşinilor grupurilor nr, 1 şl 2 ale termocentralei.
j ne păduroasâ aderă la Pro- men şi a fu rn a lu lu i nr. 4 cii
I gra m u l F .N .D , înscritndu-se .13 zile înainte de termen.
j în F ro n tu l P lu ga rilo r, unde A stfe l, ieri la ora 20. focul
; continuă să ducă lupta pe ntru s-a aprins în cuptorul nr. 4.
î îm p ă rţire a păşunilor şi a pâ- pentru pregătirea p rim e i
! d u rilo r, pentru realizarea şarje, care va fi dată la 1
; unei juste reform e agrare, a a p rilie în loc de 15 aprilie,
j cărei rezultat va fi de bună cum a fost pro gra m at In
| seamă sporirea producţiei a cinstea celei de a 30-a a n i
! gricole ş| îm bun ătăţire a fe versări a P a rtid u lu i ne re-
! Iul ui de v ia ţă al ţAranului in n o im angajamentele ca sub
} d in toate punctele de vede- conducerea organizaţiei de
I re'. pa rtid să term in ăm fu rn a - i
! Organlzind eforturile pen- Iul nr. 5 cu 30 zile înainte
j tru reconstrucţia economică de te rm e n ..' (mDRUMUL
\ şl sprijinirea frontului anti- SOCIALISMULUI". 26 mar
j hitlerist, conductnd marile tie, 1951)
\ bătălii împotriva reacţiunii, An de an, fizionomia ţării
i partidul a orientat lupta ma- capătă un contur tot mai In cartierul „D a cia ", din m unicipiul Deva, constructorii fac ultimele finisări la clădirea
j selor în direcţia dezvoltării pregnant — industrializarea unei noi şcoli, cu 20 de săli de clasă şi laboratoare.
j şi adtnclrii procesului revo socialistă adaugă mereu in
! luţlonar. .P rin urm are, nu fuzii vitale economiei ţării,
i m u n cito ru l este vin o v a t de agricultura modernă s-a in
! cua ntum u l producţiei, ci în- tegrat organic în viaţa sa
i sâşi Societatea Petroşani, tului, statisticile internaţio
, care, dacă ar pune la d is nale citează România printre
: poziţie strictul necesar pen- ţările cu cel mai înalt ritm
j tr u un tra i m ai omenesc de creştere al industriei şi
i m u n c ito ru lu i şi nu un a lt venitului naţional.
j pro gra m de muncă, m u n c ito Se prefigurează plenar
r u l să nu mai fie rob. de chipul nou al României so
sigur producţia nu num ai că cialiste pe spirala îndrăz
ar fi satisfăcătoare, da r chiar neaţă a progresului, contura
ar trece acest neajuns Insă tă de perspectiva anilor ce
un m u n cito r care in decursul vin In paginile de istorie a
a n ilo r a fost exploatat, m en viitorului înfăţişate la cel
I ţin in d u -şi e c h ilib ru l cu acea de-al X-lea Congres al par
j bucată de piine, sub ame- tidului.
j n in ţâ rile sancţiunilor, num ai Ne-am obişnuit să facem
: o schim bare a lu c ru rilo r şi socoteala timpului după un
0 viaţă mai bună îl poate re nou calendar, a cărui zi de
aduce la n iv e lu l m u n c ito ru început este 23 August So
lu i propriti-zis.. Pentru a cialismul a descătuşot, ca
ceasta m u n cito rii care vor o imensă explozie, forţele
I să con tribu ie la term inarea latente ale mulţimilor, In
c it mai grabnică a acestui toţi aceşti ani am învăţat să
război şi ca producţia să fie facem din fia^are zi o scară
i m ărită, pe ntru a putea con sculptată tn timp spre no»
i trib u i În acest sens, cer naţio- înfăptuiri, spre ceea ce nă-
Unul din obiectivele industriale care au prim it botezul focului în cel de al 26-lea an j nalizarea m in e lo r !“ („ZORI zuîm să devină viitorul nos
scurs de Io eliberarea patriei do sub jugul fascist este noua fabrică de oxigen de fa Hune j NO!", 3 decembrie, 1944) tru, al ţării. Pentru prima De curînd la Deva s-a dat in ‘ folosinţă o modernă staţie de salvare, utilată cu ate
doara. Ea este capabilă să producă 13 000 Nmc oxigen pe oră, din care 9 500 Nmc oxigen teh i In zilele marilor bătălii de dată fn istoria noastră, s-au liere şi dispunind de garaje pentru 30 de autosanitare.
nologic şi 3 500 Nmc oxigen tehnic. Prin punerea acestui obiectiv ¡n funcţiune, oţelâria M artin I clasă, Partidul Comunist Ro- creat condiţiile favorabile
nr. 2 primeşte o cantitate dublă de oxigen, atit de necesar pentru elaborarea oţelurilor supe I mân a reuşit să ctştige 1n- afirmării nestingherlte a per
rioare. ! crederea şl adeziunea neţăr- sonalităţii umane Regăsirea
I murită a clasei muncitoare, sentimentului propriei dem
a ţărănimii şl intelectualită nităţi, patriotismul socialist
ţii, identiflclndu-se cu aspi constituie astăzi cei mal du
raţiile cele mai intime ale rabili şt eficienţi factori sti
poporului. „A m dus o viaţă mulatori ai ataşamentului şi
de cîine şi nu de om — scrie dăruirii de sine 1n interesul
m in e ru l Roman Cazan din general al progresului f i r i i .
Sâcârîmb — din cauza h ille Am trăit In aceşti ani o
riş tilo r care ne-au lu a t toate adevărată renaştere: prefa
d re p tu rile m uncitoreşti A m cerile profunde petrecute In
fost călcaţi în picioare de economie, creşterea gradului
oamenii lui Antonescu... A de bunăstare, civilizaţie şi
vînd dragoste de P artid ul viaţă socială democrotică a
Com unist care luptă pentru poporului, largile legături In
libertatea poporului, vreau şi ternaţionale, contribuţia ro
eu să mă înscriu în acesi mânească la eforturile con
p a rtid “ r . ZORI NOI“ , 21 sacrate cauzei păcii şt p ro
\ martie 1945). gresului In lume. — toate a-
cestea ne-au ridicol patria
Sărbătorim 2* de ani de pe un loc demn şi meritai
la istoricul act al eliberării In rtndul naţiunilor lumii.
i potriei. Această glorioosă a ..Bilanţul a l11 d^ bogat în
niversare prilejuieşte, tol- victorii şi în fâ p lu iri -— spu
, odată, retrospectiva unui nea tovarăşul Nicolae
lung drum de luptă şi mun Ceauşescu — încoronează ani
că. străbătut de întregul po de luptă şi muncă eroică,
por. sub conducerea în oglindeşte voinţa nestăvilită
ţeleaptă a partidului, in edi- de progres a po po rulu i ro
I ficarea noii. societăţi socia- mân. ataşamentul său faţă
I liste. Bilanţul acestor ani de id ealurile socialismului,
j este încărcat In izbinzi: au reprezintă un m otiv de p ro
\ avut loc radicale transfor- fundă piîn drie patriotică pen-
\ mări social-politice, a fost Iru toţi oamenii muncii. Po
1 abolită pentru totdeauna c x norul nostru este ferm ho
i ploatorea omului de către tă r it să apere şi să dezvolte
O unitate nouă, ale cărei produse sînt mult apreciate de minerii Văii Jiului, este Fabrica \ om. socialismul a triumfal neîntrerupt, măreţele sale cu
de stitpi hidraulici de la Vulcani S lilpii produşi aici înlocuiesc cu succes pe cei din import şi \ definitiv In România. ceriri revoluţionare, să pă
conduc la economisirea unei mari cantităţi de lemn de mină. Pentru modernizarea susţinerii j Istoria tării este istoria lească tot mai viguros îna- Meşteşugarii cooperativei „Progresul", din Deva, se vor muta intr-un nou complex, con
abatajelor de mare productivitate, în cincinalul viitor vor li produse grinzi articulate şi cadre j oamenilor. In Hunedoara, de inle, suh conducerea oarti- struit in cartierul Gojdu. Aici vor funcţiona secţiile : boiangerie, spălătorie, vulcanizare.
i la barăcile existente in 1941 dului. pe calea socialismului Moderne, bine utilate şi dotate, in noile secţii se vor executa lucrări d? bună calitate
pâşitoare.
j — 14 000 de apartamente si comunismului'*. şi intr-un timp scurt, ceea ce va duce la o mai bună servire a populaţiei.
