Page 73 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 73
T R Ă I A S C Ă 2 3 A U G U S T - Z I U A E L I B E R Ă R l l
P A T R I E I DE S U B J U G U L F A S C I S T !
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂI
PARTIDULUI
Asemeni sînt şi eu ca orişicine,
picioru-mi calcă însă mai uşor ;
nu am aripi, dar mă inundă zbor,
şi cercuri lot mai largi se scriu în mine.
Doar vorbele nu-şi află lorgul lor,
măsura gindului de care-s pline.
Imi par întotdeauna prea puţine
lâsîndu-mâ să-ţi fiu mereu dator.
Aş vrea să spun un cint cum nu s-a spus,
să lunece din mine mai presus
de orizontul gindului din minte.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At PC R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Dar vorbele nu sună cum le cer
şi-n loc de cint eu iţi închin stingher
bătaia inimii, tot moi fierbinte.
NECULAl CHIRICA
ANUL XXII. Nr. 4860 SIMBATA 22 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Comandamentele Adunarea festivă din Capi
Marile unităţi
celui de-al economice din tală cu prilejul aniversării
Valea Jiului —
X X V I - l e a an cu pianul şi eliberării României de sub
angajamentele
Incrustată In cartea de aur a presus <te toate, capacitatea
Istoriei patriei ca un moment partidului nostru, a orinduirit depăşite
crucial, ca piatră de hotar a socialiste de a depăşi orice în jugul fascist
destinelor neamului românesc, cercări.
ziua de 23 Auqusl —• cea mal Sărbătorim anul acesia ziua împreună <u întregul noriru po
mare sărbătoare naţională a de 23 Auqusl înlr-o nolă a por, o om enii muncii din Valoo
Jiului intim p lnă mareo lă tb ă lo o re
poporului nostru — ne găseşte parle de sobrietate, dar cu a o e lib e ro rîi patriei noastre cu in- Cu prilejul celei de*a 26-a Florian Dănălachc, Dumilru Bucureşti, ataşat! m ilitări $1
In iiecare an durind noi niveluri celaşi cunoscut optimism lem nole realizări de prestigiu. Bi aniversări a eliberării Romă- Popa, Ion lliescu, qencral-co- eltl membri aî corpului diplo
la n ţu l pe 7 luni privind indepll-
edlTictulul socialismului, răs- Şl cu nestrămutată încre nireo angajam entelor asumole in mei dc sub jugul fascist, b i lone! Ion Ionită. precum şi matic. oaspeţi de peste hotare.
punzind unor noi comanda dere în - iilo r . Raportăm acest utlim an al cincin a lu lui es lanţ al strălucitelor victorii do- C liivu Sloica. Conslanlin Pir- înainte de Începerea adună
mente economice, politice si — cu toate că am tre te pozitiv. bîndile sub conducerea pa rti vulcscu, Ghcorghe Vasilichi. rii, în sală ră6ună acordurile
La C entrala cărbunelui, a n g a ja
morale, bucurîndu-ne de noi cui prin qreulăti — sticcese mentul onual privind depoţirea dului în edificarea societăţii Alexandru Sencovjci. vechi mi- solemne ale Imnului de Stat
îm pliniri. deosebii de elocvente pentru producţiei globole |i m arfă cu 20 socialisle. vineri după-amiază IiTanti ai mişcării muncitoreşti al Republicii Socialisle Româ
Anul celei de-a X X V l-a ani mersul neabătut pe drumul e- m ilioane lei a tosl în d e plinit. In a avui loc in capitala patriei din tara noaslră, qcneral-colo- nia.
Io pro
aceea»i perioodă sporul
versări a eliberării României vo lu llv al soclclăţii socialiste ducea notă de cărbune o fost o adunare leslivă organizată nel Ion Gheorqhe. prim-ad- Adunarea festivă este des
de sub jugul iascist este un româneşli. Oamenii muncii din de J2 000 tone. angojom entul a de Comitetul municipal Bucu juncl al m inistrului lorţelor ar- chisă do tovarăşul Dumilru
an de eroică epopee. Esle anul industria lutnedorcană. care are nual fiind de 30 000 tone. Do a- reşti al P.C.R si consiliul male şi sei al Marelui Stat Popa. membru al Comitetului
lem eneo, s-au re o liio t p erie plan
de Interferenţă Intre două cin o pondere de primă mărime 9,7 m ilioane lei economii »i 20,0 popular municipal Major. Imi Cosina. prim -vicc- Executiv al C.C. al P.C.R.,
cinale, al trecerii din mers la In cadrul economiei naţionale, m ilioane lei beneficii suplim enta In Sala Palatului. fundalul nreşedinte al Consiliului popu prim-secrclar al Com itetului
re. Productivitatea muncii a cros-
Iranspunerea In viată a gran- şi-au respectai cu fidelitate an cut cu t 270 lei pe lo la ria l. La scenei esle dominai de faldu lar al municipiului Bucureşti, municipal Bucureşti al P.C.R.,
d'nsiitul nrooram adoptat de gajamentele reînnoite. Ei ati oceste realizări deosebite o con- ; rile Snqemănate ale drapelelor Su/ana Gâdea. preşedinta Con primarul general al Capitalei.
odus-o
au
substanţială
Congresul al X-lea al Parti aslqural. peste prevederile plă Irlb u ţie Lupeni, Paroţeni, Petri Io, patriei si partidului. Stema Re siliului National a) Femeilor. Prim ii cu vii aplauze, ia cu-
minele
dului Comunist Român, anul nuiţii. mii de tone de otel. la D ilja }i Aninoosa. j publicii Socialiste Românie es Miron Nicolescu, preşedintele v ln lu l tovarăşul Gheorqhe Pa
drsrtjjzăţpr de drum uri trainice minate. cărbune, cocs m etalur C onstructorii do locuinţe din > le încadrată dc dalele lesli- AcacJcmiei Republicii Socialis nă. membru al Comitetului E
xecutiv, al Prezidiului Perma
spre etapa nouă care ne stă In gic. mlneretirj de Iler,. canti Petro»onl fi-o u onorat, de aseme- ' ve : ,,1944 — 23 August — te România. Zaharia Stancu,
luate,
ţaţa — făurirea societăţii so tăţi sporite de produse ale In nea, angajam entele economii reali- j j 1970'*. preşedintele Uniunii S criito ri nent, secreter al CC . al P.C.R.
de
zlnd
însemnate
cialiste multilateral dezvoltate. dustriei lemnului, chimice, ma m oleriale - 250 000 cărăm izi, 362 j Participanţii la adunare in- lor. general de armată lacob Cuvlnlarea este subliniată In
terialelor de conslruclii, a li tone ciment, 176 mc lemn acari- j lîmpinâ pe conducătorii de Teclu şi qcneral-maior Con repetai© rln d u ri prin vii şi pu
t -am înreput bine pe 1970,
mentare $1 locale, şl-au realizat io t ]i rotund, 7 tone oţel-belon, \ partid şi de stat. la sosirea in stantin Burduloiu, fosii coman ternice aplauze. Cei piezen|i
aunrenindu-ne cu Inteligenţa, 327 m 1 conducte. De rem arcat j ovaţionează penlru qloriosu)
inteqral, încă la sUrşIlul p ri sală, cu o caldă, puternică danţi de mari unîl.ăti in răz
cu toată hărnicia $i cu dăruirea lo p tu l că nouă obiective au fo it ■ manifestaţie de dragoste şi a- boiul antihitlerist. Siminn Parlld Comunist Român, con
consllenlă In întrecerea so mului semestru, anqajamenlttl predote cu posta 30 de iile Inain- | taşamenl. O vaţii şi aplauze nu Eliad, muncitoare la Fabrica ducătorul încercat al ooerei de
te de term enele planificate.
cialistă iniţială de parlld pen anual ta beneîicil. Intreaqa de R ealizări m eritorii a o b ţin u t |î i contenesc minute în sir. In de confecţii si tricotaje, edificare a socialismului pe
păşire a planului
producţiei
tru finalizarea in cele mai bune colectivul Fabricii do fire slntetl- ! Gheorqhe Buiuc. munci-tor la pămintul României, pentru Co
ro n d illu n l a sarcinilor actualu industriale s-a realizat pe ce din Lupeni, care a realizat i prezidiu iau loc tovarăşii Uzinele ,.23 Auqu.st", si Vasi- mitetul Central şi secretarul
la pro* j
d e p ă firi
d * 668 000 lei
lui cincinal si organizarea re scama creşterii productivităţii ducţio morfă. 668 lei pe solariot j Nicolae Ceauşcscu, Ion Gheor- qeneral al partidului, tovară
muncii şl două Ireimî din eco le Grecii, m uncilor la Uzinele
petiţiei generale necesare tre la productivitatea muncit »1 j ghe Maurer, Emil Bodnaraş. şul Nicolae Ceauşescu.
nomiile suplimentare ta preţul 779 000 lei economii la preţul de l „electromagnetica“ .
cerii la înfăptuirea viito rulu i cost. ! Paul Niculesou-Mîzîl, Gheor- In sală se află membri şi Adunarea s-a încheiat prin-
cincinal. In cadrul atotcuprinză de f ost prin reducerea consu qhe Pană, Gheorqhe Rădules- membri supleanţi ai Com itetu Ir-un boqat spectacol fesJîv
toarei emulaţii politice ş| de m urilor specifice de materiale, lui Executiv al C.C, al P.C.R., dedicat qlorioasei aniversări.
combustibil şl energie. cu, V irq il Trofin, Ilie Verdet,
muncă, care a cuprins toate sec vicepreşedinţi ai M arii A d u Ja care s'- au dat concursul an
toarele vletll materiale şl de I,a demonstraţiile care vo r nări Naţionale, ai Consiliului sambluri si solişli de frunte ai
concepţie, am stabilii ca obiec asea loc In m unicipiile Deva. dc Stal şi ai quvernului. scenelor lirice şi dramatice din
tive cardinale productivilatea, Petroşani şl Hunedoara, la a- La adunare iau parte mem Capitală.
Brad.
dunărlle teslive de la
cali1.nt.ca. ordinea. elicicnţa, Orăstle sau Haţeg. Uceare co IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI bri ai C.C. al P.C.R,, ai Con Au fost interpretate cintece
rom p clilivitalca. Bilanţul cu siliului de Stat şl ai quvernu închinate zilei eliberării —
lectiv va prezenta. In detaliu,
rare ne am prezentat ta 1 Mal rezultatele cu care oamenii lui, conducători de instituţii 23 August, sleqarului libertăţii
a tosl deosebit de rodnic, pro centrale şi organizaţii obşteşti, — Partidul Comunist Român,
muncii de pe aceste mrteaquri
pulsor de entuziasm sl Încre vechi m ilitanţi ai mişcării m un patriei libere — România so
dere. Relerlndu-ne doar Ia Ju au (nllraplnat marea sărbă Constructorii de la citoreşti din tara noastră, par cialistă. A lte piese ale pro
delui nostru, am trăit satisfac toare, qtndurlle lor de viitor. La C.T.E. Mintia ticipanţi Ia insurecţia armată gramului au evocai — prin
Da, qlndurl de v iilo r I Pen
ţia că în primele pairii luni de la 23 August 1944, qene- cfntec. vers şi dans — pa-
toate întreprinderile hunedo- tru că anul celei de-a X X V I-a rali aclîvi şi în rezervă, foşli qinl din frămlntala islorie de
aniversări are fn continuare
rene şi-au realizat planul pro I.C.S.H. raporteazâ în conducători de mari un ilă li pe bătălii purtate de poporul ro
comandamente majore. Parti Primul miliard kWh de
ducţiei globale Industriale şl dul a lansat o înflăcărată che frontul antihitlerist, ofiţeri su mân penlru cucerirea indepen
al producţiei marlă vlndută şl mare de a ne reevalua toate periori. academicieni şi al|l dentei şi păstrarea fiinţei na
încasată. Dar, deodată, mersul rezervele Interne, a mobiliza deplinirea cincinalului energie electrica oameni de Şliintă şi cultură, ţionale. culniinind cu eroicele
nostru vlnuros Inalnle s-a în toate resursele materiale $1 u aotîvişli de partid şi de slal. lupte insurecţionale din au
trerupt. Peste bunuri, peste Controla term oelectrică de la energetlcienilor de la C.T.E. M in muncitori fruntaşi din in lre - gust 1944. Spectacolul a luat
mane în vederea obţinerii pină M in tia a furnizat pe m agizlrolele tia care au doput eforturi d eo io bile sfîrşil cu o ilustrare eoreqra-
muncă au năvălit stihiile ape
la siîrşllul anului a unei pro Colectivul întreprinderii d e construcţii siderttrqice H u de la>(â »• lum ină alo tiztam ului penlru atingerea tn col mol ic u ri prinderilc bucurcşlenc, şeii ni lică a ..Rapsodiei Române".
lor. Am tost datt înapoi cu ducţii materiale suplimentare nedoara confirmă, prin remarcabile (apte de muncă, locul energetic naţio n a l prim ul m iliard tim p a param etrilor proie cta ţi |i cultelor reliqioase, ziarişti ro
bilow ati-oră de energie electrică.
zile, cu luni Dar entuziasmul, în valoare de cel pulln 5 m ili de Inin lc ce 11 deţine fnlre cele mai prestigioase colective A ceri lem n iflcativ eveniment con- a tigu ro re a unei « ip lo o lA rl optim e A rtiştilo r le-au fost oferite
încrederea n au pulul II In- arde de lei. Şl nu esle un pri de constructori din tară. raporlînd în cinstea măreţei sărbă îtîtu ie o realizare de p ro itig iu a a m arilor agregate energetice ale mâni şi corespondenţi ai pre flori din partea conducerii de
term ocentralei.
(rînte. I.a chemarea partidului, sei străine. partid şi de slal a Republicii
lej mal nimerit decît ca. acum. tori a aniversării eliberării ÎNDEPLINIREA PLANULUI
a secretarului său general, tova la această mare sărbătoare sau C IN C IN A L LA TOŢI IND IC ATO R II. Sini prezenţi şeii ai misiuni Socialiste România.
răşul NICOLAE CEAUŞESCU. in zilele care urmează. mun
Inlre qu 'p op or, Inlreaqa naţiune citorii, InqlnerM, tehnicienii, in Cincinalul încheiat de constructorii hunedorenl a fost lor diplomatice acreditaţi la (Aqerpres)
au răspuns eroic comandamen marcat de realizări excepţionale Jn această perioadă s-a e-
Irunl? cu comuniştii. să-Şl rea- xeculal un volum de lucrări de constructU-montaj de a
telor acelor momente drama Realizări majorate pe graficele
Ilrme hotărîrea de a tace lotul proape 2,1 miliarde lei, reprezentînd obiective de Importan
tice : salvarea bunurilor, ţ sal pentru qrâblrea reiacerii şl pre- ţă vilală pentru economia naţională, cum slnt furnalul nr. 8
varea muncii, salvarea v ie ţi qătlrea temeinică a trecerii la de I 000 mc. hlumlngiil „1300“ şl extinderea laminorului sărbătoreşti
lor. întrajutorarea celor lo v jll înfăptuirea programului ela „800“ , olelăria electrică, fabricile de oxlqen şi dolomllă me
de calamităţi, refacerea d l mal borai de Congresul al X-lca a' talurgică. In acelaşi timp, constructorii au îmbogăţit zestrea In anluriastele coloane co vor trece mi ine prin fo(a tribunelor Manifestări consa
arabnlcă, eforturi suplimentaro vor pâyl In prim ele rlnduri |l furnali»tii, lu m ă lo rli »1 coezarll U zi
P.C.R urbanistică a Hunedoarei cu 4 000 apartamente, aproape 100 nei „V icto ria * C ălan. M indrl de îndelungata tradiţze a a ce ite i u iln e
în toate un llă llle care n-au Ia a X X V I-a aniversare a săli de clasă, un complex spitalicesc cu 700 paturi, un ho centanare, ei au înzeriz pe g ro lic e lo iă rb ă le re |ti realizări de p re tli*
(ost afectate. In această în eliberării României de sub ju tel. spatii comerciale. giu. Prin efo rtu rile lu ztin u le d epuio in a ce it ultim on a l clncinotu-
cleştare cu natura, tn acele gul fascist, cele mai călduroase Extinderea largă pe şantiere a mecanizării şi in du striali lui. *»: fî-au m ajorai reolizările Io 1 300 tone fontă, p e ila 3 060 tona crate marii sărbători
ierni coci |i coci bricheta, iar turn ă to rii au realizat p e ito prevederi
eforturi de Intensitate compa
felicitări şl urări de noi suc zării. promovarea metodelor moderne de programare, urm ă ri numai In acea tlă lună oproape 300 tone u tila i de turnare, c ilin d ri
rabilă numai cu aceea din cese şl fericire fn viată penlru re şl execuţie a lucrărilor, îmbinate cu experienţa vastă şl de lam inor, „piese m«conice »• radiatoare.
Pe leom o depăşirilor de p la n din a c e it an cu 8,7 m iliaono lei
perioada participării ţârii mineri, slderurqlşti, encrqellct- hărnicia, au permis consirnctorilor SĂ SPOREASCĂ PRO le producţie g lobală |i 11,1 m ilioane tei la p roducţia marfă vlndu-
noastre — alături de Uniunea tă »■ ine a iatâ, colectivul uzinei a re o lira t do la începutul cincina naţionale a
eni, constructori, penlru toţi D U C T IV ITA TE A M U N C II CU PESTE 60 LA SUTA F AŢA
Sovietică şl popoarele coali oamenii muncii din în tre p rin DE 1965 ŞI SA O B ŢIN Ă IJN V O L U M DE BENEFICII M A I lului »1 pină acum o producţie m orlă lup lim o n to râ in volaoro de a
»i a d e p â jit to rcin ile po întregul cincinal
proape 123 m ilioane lei
ţiei antihitleriste ~ la salvarea deri. şantiere, de pe oqoarele M ARE CU 84 M ILIO A N E LEI FAŢA DE SARCINILE PE Î N la producţio de tontă |i b eneficii-
omenirii de robia fascistă, s-a şl din instituţiile judeţului Hu TREGUL CIN C IN AL.
nedoara, tuturor cilUorilor noş poporului român
verltlcat încă o dală tenacita tri I
tea poporului român şl, mal
Zilele premergătoare celei dc-a, X X V I-a aniversări
w#* - m s / a eliberării României de sub ¡uqul fascist au fost mar
Festivalul folcloric în pag. a ll-a cate de numeroase acţiuni polilico-cducalive 1n între
al judeţelor prinderi, şantiere, instituţii, |a casele de cultură, cluburi,
căminele culturale. M iercuri, joi şi vineri, la
adunările
ce au avut loc, membri ai biroului Comitetului jude
de pe Mureş ţean de partid, activişti si lectori ai comitetelor judeţean,
D um inică, Io Tg. M ur*» a avut loc municipale $| orăşeneşti dc partid au vorbit despre sem
• «ouă InlllnW e a fo rm a ţiilo r nrtU- Frezenţe nificaţia deosebită a zilei de 23 Auqusl — marea săr
Uc* do am atori din judeţele Alba. bătoare naţională a poporuluj român — , despre condi
Am d, H unedoara ţ i M uref. in cadrul
.ra riîva lu lu l fo lclo ric a l Judeţelor de ţiile de puternică emulaţie polilîcă si dc muncă, de efor
pe Mure»*. C u*o ii înainte, jo lll Ju turi creatoare, eroice, pe care |e depun clasa muncitoare,
deţului nostru s-au o prit In oio»ut
LuOu*, unde la clubul fa b ricii de >o- dinamice pe ţărănimea, intelectualitatea, înlreaaa naliune socialistă
hâr ou p reio n to t un spectacol tn con- penlru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a actu
r..» sinîslro(ilor. Taraful, echipo de alului cincinal si pregătirea celui viilor. Dc asemenea,
dansuri, soli»lii v rx o li d in O râ ille .
c ă lu ţa rii de Io Romos »1 G ooagiu au au mai avut loc montajele aurtio-vizualc ..Cînlare Româ
afe-it publicului p osib ilita te a de o niei socialisle", „Itinerar industrial Imnedorean", «,eri de
Iu» cuno»tln|6 de frum uşel«« magistrala
celui »i dansului bunedoroon. In dez- poezie, caravane culturale sî alte manifestări.
rlerec spectacolului, pe îtrAtUe o
i in u lu i a avut loc o impresionontA La adunările din principalele unităţi hunedorenc au
pniodA a portului popular ce o atras
m oi lirxiu în sala de spectacol un făcut expuneri tovarăşii : loachira Moqa, prim-secretar
« « .e număr de spectotorl. Tot cu acest industriali- al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R,, preşedin
p rile j, in oroşul Ludu» s-a moi des-
c H r |i o e ip o riţie de a rio populară, tele Com itetului ex'eculiv al Consiliului popular jude
•o m tin d în ţesături, t>b '« e*® luerole ţean, Aurel Bulgărea. Davîd Lazăr, Aron Colcer, secre
In lemn etc.
is Tg M uref a avut loc spectaco o • • tari ai Comitetului judeţean dc parlid. Aurel Nistor,
lul p rop riu -iis a l Icstivoluiul, in c o u Paroşeni — expresie elocventă o politicii partidului de volorificare superioară a r.surselor naturale ale (ărîi. Cărbunele zării
a i lost trecute în revistă fo rm a ţiile extras din adincurî prin metode moderne hrăneşte morea termocentrală, furnizoare a miliarde de kWh de energie electrică. directorul Direcţiei agricole judeţene. Clement NoqriM.
p e iticip on le. Şi oier, te p re ie e to nţiî
n a ţlri ou fo it lA splo titl cu îndelungi Gheorqhe Vasiu şi Ion Ardeleann, prinvsccretan ai
- - ia u r t de către spectatori. In <on- Foto : N. MOLDOVEANU comitetelor municipale de parlîd.
ti-.io re , o r liftii am otori hunedorenl au
rwni evoluat fi pe scena căm inului
• . turei din tem ut.