Page 74 - Drumul_socialismului_1970_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr. 4860 ® SIMBATA 22 AUGUST 1970

FINALIZAM CINCINALUL ACTUAL

PREGÂTIM CINCINALUL VIITOR

tâţllor şl măsurilor ce se Impun a fi luate pen­ gloriooso aniversare a eliberării, reafirmînd minier, Valea Jiului dispune astăzi de o seama meconizăril. Tăierea meconică o căr­
honomia hunedoreanh tru a asigura condiţii realiste de îndeplinire, ataşamentul său faţă de politico înţeleaptă uzină producătoare de stîlpi hidroulici şi alte bunelui în obataje se va rldico In 1975 Io un
nivel de peste 2," ori foţă de 1970. Susţine­
elemente de susţinere modernă, core satis­
încă în ocest on, o unor indici prevăzuţi pen­
a portidufui nostru, îndreptată spre împlini-
tru primul an ol cincinalului viitor, constituie reo înoltelor idealuri de progres, bunăstare face aproope integral necesităţile actuale şi rea metalică o abatajelor va spori de 2.4 ori,
o garanţie sigură că. în perîoodă următoore, Si fericire ale poporului nostru. de •'ersoectlvă. In tîmp ce consumul de lemn de mină vo
medie cu 10 metri cubi pînă în
Fluxul meconizăril s-o extins asupra tutu­
coborî în
la ora marelui schimb şiderurgiştij hunedoreni vor fi olături de co­ ror operoţlilor miniere. Lo minele Lonea şl 1975, toote minele vor beneficia de Instalaţii
lectivele fruntaşe, că vor roporto reolizorea
Anlnoaso-sud, extracţia se face pe puţuri au­
moderne de extracţie, va Intro In faza de fi­
exemploră a sorcînîlor noului cincînol. In o- Ing. COSTACHE TROTUS tomatizate, de mare capacitote, s-o Introdus nalizare concentrareo sî sistematizoreo trans­
transportul pe benzi în subtercn si s-a con­ portului în subteron si a incintelor exploatărilor.
cest fel, colectivul nostru, sub conducereo per­ director genero! al Combinatului siderurgic centrat extrocţia Io principalele mine. Pe a- Acestea ne vor conduce Io realizarea, în
de ştaletâ manentă a organizaţiei de partid, întîmpină Hunedoara ceastâ bază, în Valea Jiului productivitatea 1975, a unui volum de producţie de oproope
crescut în cincinal cu oproope
muncii a
12 mllioone tone de cărbune, în condiţiile
18 700 leî pe soloriot şi a sporit eficienţo e-
creşterii productivităţii muncii cu 33 la
sulă
conomlcă o extrocţîei. Consumul de lemn de şl c reducerii cheltuielilor la 1 000 lei pro­
¡¡’REZENJIâ redus pe ansamblu cu peste 7 mc. lor lo une­ Cotele îndrăzneţe ole dezvoltării minelor
mină la mîo de tone de cărbune extros s-o
ducţie modă cu circa 90 lei.
Anul 26 de la eliberarea de tub Jugul fai* Organizarea superioară a producţiei sl o le exploatări, cum este Lupeniul, consumul a noastre, înscrise organic In vostul proarom de
coborît sub nivelul de 20 mc oe mîa de tone
clst rparcheozo in jalba măreţelor noostre muncii, entuziasmul, obnegotia, dăruirea sl edificare a României socîolîste multilateral
cărbune extras. dezvoltote, elaborat de Congresul ol X-lea ol
împliniri simbolicul schimb de stofetă a celor responsabilitatea cu care colectivele de mun­ Progresele considerabile marcate în cin­
mal mori cincinale româneşti, o două etape că din întreprinderile noastre ou abordat cinal pe frontul mecanizării constituie nu un P.C.R,. le vom atinge şl depăşi cu siguronţă,
de covîr$itoare însemnătate pentru prezentul sorclnlle de producţie ou condus Io depăşirea final, cl baza de lansare spre desâvîrşlreo prin dîrzenlo sl munca eroică o zecilor de mîl
şi viitorul Romonhl socialiste. substontlolă o prevederilor pionului clpcinal. procesului de mecanizare sî modernizare a de minerî ol Văii Jiului.
Astfel, pînă la sfîrşitul lunii iulie, pionul oro-
Predă ştafeta un cincinal care, prin cuceri- peste 1,1 miliarde lei si sînt create premise DINAMICE PE minelor Văii Jiului In viitorul cincinal. Astăzi, Ing. DUMITRU POPEANÂŞ
file sale pe tărîmul hotărîtor a! propăşirii *• ducţiel globole industrióle o fost depăşit cu cînd cunoaştem cu claritate perspectiva pu­
conomice o patriei, acumulează, In ultimul tem spune că întreaga dezvoltare a produc­ director ţehnîc cercetare-dezvoltare la
tău an, tot ceea ce eroica noastră clasă mun­ ca, pînă Io sfîrşitul anului, depăşirea înregis­ ţiei noastre carbonifere se va face exclusiv pe Centrala cărbunelui Petroşani
citoare, întreaga naţiune - sub stindardul trată îri toată perioada cincinalului să se
înflăcărat al portldului comunist — a plămădit ridice Ia oproope 1,3 miliarde lei. La unele
creştereo volumului activităţii MAGISTRALA
pe pămîntul românesc In cel 26 de ani de la' produse, cum sînt fonta, otelul, cuprul etc.,
eliberare, s-ou atins încă din anul trecut nivelurile de
Preia ştafeta, din mersul energic, cadenţat producţie prevăzute pentru anul 1970.
înainte, un nou cincinal, menit să ne ridice O dotă cu Ritmurile înalte ale
tara la cotele înalte de progres, bunăstare $! Industriale a crescut $1 eficienta muncii de­
civilizaţie, trasate de cel de-ol X-leo Congres puse. Fqjâ de prevederile cincinalului, există
ol P.C.R. condiţii ca productivitatea muncii să fie de­
Hunedoara socialistă vine la acest monu* păşită cu peste 52 800 lei pe soloriot. Deo­
mental moment al bilanţurilor purtînd cu sebit de împortont este faptul că întregul energeticii
mtndrle, odînc Implantată în peisajul său, spor al producţiei Industriale s-a reolizot pe INDUSTRIA­
amprentele profundelor transformări soctol- seama creşterii productivităţii muncii. Un olt
economlce care au avut loc pe pămîntul Indicator, care oglindeşte un însemnot spor
românesc în cei 26 de onl ce au trecut de la ol eficienţei economice o Industriei Judeţului, Ne-om obişnuit, în ultimii onl, să consem­ putere efectiv utilizabilă de 39,83 megawaţi
Istoricul 23 August 1944. Hunedoora aduce cu este volumul beneficiilor realizate, Io core s-ou năm în toote sectoorele de octlvitote fapte şi pesle sorcina planificată. Răspunzînd unei
sine uriaşa sa forţă Industrială, proporţiile îndeplinit sarcinile pe întregul cincinal. La un evenimente de mare însemnătote şi voloare cerinţe mojore puse In foţo economiei no-
gigontîcelor ogregate slderurqlce si energe­ soloriot ocupat in Industrie revin ozi cu 64 Io pentru progresul sî prosperitotea poporului ţionale, la grupul nr. 1, după numai 3 luni
tice, vostitoteo morilor „uzine" subpămîntene, sută maî multe beneficii decît în anul 1965, LIZĂRII nostru. In ansamblul operei de dezvoltare im- de Io punereo în funcţiune, ou fost otinsl
rîndurile dense ole unor detosomente munci­ iar la fiecare mie de lei producţie se obţin petuoosă o bazei tehnîco-materiole o socio- parametrii proiectaţi, iar Ia grupul nr. 2 a*
toreşti de frunte. Hunedoora aduce elemente­ in prezent 128 lei beneficii. lismului, energetico o devenit prin politica cejti parametri au fost otin$i chior în prima
le care exprimă, cu o desăvîr$ito putere de Succesele remorcobile obţinute de econo­ marxist-leninlstă a partidului, una din prin. luna de funcţlonore.
convingere, profunzimea si complexitoteo po­ mia Judeţului Hunedoara pe drumul construc­ cipolele căi pentru ridicoreo României la nî- In energetico judeţului nostru s-ou con­
liticii consecvente a partidului nostru comunist ţiei socialiste vor fi omplifîcote In viitorul plan velul ţărilor ovanscte din punct de vedere semnat în acest cincinal şl creşteri calitative.
de îndustrioliiore socialistă o tării, elemente­ cincinal, core deschide noi perspective de dez­ economic. Lo Centrala termoelectrică Mîntio, pentru fie­
le de forţă sl dinamism care plaseoză Hune­ voltare economică şi socîol-culturală. Accentul Această dezvoltare dinamică o energeticii care kilowat/Oră energie electrică produsă
doora Io temelia maqislrolelor industrializării principal se pune si în continuore pe sporirea este Ilustrată din plin şi în judeţul nostru. se consumă circa 350 q combustibil conven­
- în ritmuri înalte - a României socialiste. potenţîolulul industrial, mărirea volumului Docă în anul 1965, puterea electrică instala­ ţional foţă de circa 700 a Io csntrolo termo­
Actualul cincinal a adăuaot îudeţului noi producţiei $i diversificarea el, valorificarea tă în cadrul îudeţului ero doar de 370 MW, electrică Vulcan sau 665 o Ia centrala de !a
şî însemnate reolizărî. Pentru făurirea unei e• superioară o bogăţiilor naturale, creştereo la finele ocestui an ea vo fi de 1 000 MW, Guroborzo. core ou qrupurî cu Duteri uni­
conomll moderne, bine dimensionotă. bozată eficienţei economice în toote domeniile de ceea ce înseamnă o creştere, în decursul ac­ tare sub 10 MW, ceea ce înseamnă co. d>n
pe valorificareo superioară o resurselor notu- tualului cincinal, de oproope 3. ori, reprezen- oceeoşl contitote de combustibil, agregatele
activitate. tînd 14 Io sută din puterea electrică totol energetice de more putere de Io C.T.E. Min-
role şl umane şl pe o tehnică înaintată, suma Producţia globolă Industrială va creşte In
instalată o ţării. Prin construcţia Termocen­ tio produr aproope de 2 ori moi multă ener­
Investiţiilor alocate Judeţului In cincinolul ce-l 1975 cu 28 Io sută foţă de nivelul anului tralei de lo Mintió, core funcţionează dejo gie decît Ia n-Mralele resoectîve.
încheiem depăşeşte 12,5 miliarde lei, aproape 1970, lor producţia fizică cu 75 Io sută la cu jumátote din capacitatea proiectotă si Ritmurile cantîtotive sl calitative înalte pe
energie electrică. 42 lo sută Io cărbune, 31 la
egolul Investiţiilor din deceniul 1951-1960, unde, pino lo 20 decembrie, vo fi pus ín care le înregistrează energetico hunedoreonâ
sută la fontă. 15 la sulă la otel, 77 la sută funcţiune $i grupul nr. 3 de 210 MW — ín
Acest însemnat program de învestit!! a dat la prefabricate din beton. Un accent deosebit devans cu 3 luni foţă de prevederile iniţiole în cel de al 26-lea on ol aniversării eliberă­
Industrie! judeţului noi dimensiuni, noi valenţe pune viitorul cincinal pe creşterea eficienţei şi r.u 10 zile fată de ultimul termen planificat rii potrie) constituie o puternică temelie pen­
şi posibilităţi de dezvoltare. Se poate afirma economice, astfel că producţia realizată pe — producţie de energie electrică vo ajunge tru înfăptuirea sarcinilor trasote de Congresul
un saîorîot vo fl Cu 22 Io sută mol more de­ ol X-leo ol P.C.R. privind dezvoltoreo ener­
că această perîoodă o consolidat $1 diversi­ Io finele ocestui on Io aproope 4 miliorde geticii în etapo următoare. In anul 1971 Cen-
cît cea din 1970. Beneficiile se preconizează
ficat baza tehnlco-economîcă a Judeţului, ca­ kWh. Din oceostă energie se livrează consu­ trolo termoelectrică Mîntio vo oiunge la co-
să fîe de 2,4 ori moi mori decît cele ce se matorilor din judeţ în ocest an cco. 1.5 mi­
re a fost dotată cu o tehnică modernă la ni­ vor realiza în anul 1970. lor cheltuielile de liarde kWh, cu 50 la sută moi mult decît în pocitoteo finolo de 840 MW prin punereo
,fn funcţiune a celui de ol poţrul^p qruq de
velul cel moi Înalt, capabilă să asigure pro­ producţie necesare pentru fabricarea unei anul 1965. , ,„210 MW, iar in anul 1974 vo iţ\gp,Rp în ¡yd«8-
gresul armonios ol întregii vieţi socîol-econo- producţii de 1 000 lei vor fi cu 78 leî mal mici. O dezvoltore larqă au cunoscut in acest tul nostru constructio unei mari hidrocentra­
mice. Programul stabilit pentru judeţul nostru In cincînol $i reţelele de transport $I distribuţie le core va oveo o putere înstalotă de ^:rco
Industria Judeţului produce in prezent peste viitorul cincinal garantează o creştere consi­ o energiei electrice $i staţiile electrice de 400 MW. Productio de eneraîe electrică ne
tron formare. Dispunem în prezent do pe­ Judeţ va ajunoe In anul 1975 la ooroximoriv
5,1 Io sută din productîo globolă industrială derabilă o bazei tehnico-moterlole a produc­
ste 5 000 km reţele de transport sî distribuţie, 6.5 miliorde kWb, ior consumul de enero’e
a tării, în condiţiile în care toote Judeţele ţiei jl în special a industriei, ramura cu cea cu 1 300 km moi mult decît în 1965. Tot mai vo fi de 2,2 miliarde kWh. Pentru tronsportu!
tării ou benefioîat masiv de binefacerile in­ mai more eficienţă, care vo asigura si în viitor mult pătrunde enerqio electrică Io sote. Nu­ şi distribuţia energiei electrice se vor con­
dustrializării. Comporat cu 1965, nivelul pro­ un spor tot mol more ol venitului noţionol, mărul sotelor electrificóte in judeţ vo ajunge strui în viitorul cincinal încă 1 500 km de r*.
ducţie! industriale este în 1970 cu 42.5 Io sută bazo creşterii bunăstării poporului. lo finele ocestui on Io 423 din totolul de 530 tele precum şl noi stoţiî şl posturi de trans­
existente, urmînd co restul să fie electrificare formare.
moi more, ceea ce reprezintă o creştere de în viitorii oni.
ZEVEDEI ŞTEF Infoptuireo bozeî energetice prevăzute pen­
4.6 miliarde fel. Intreago producţie indus­
Colectivele noastre de energeticieni. con­ tru viitorul cînclnol, pentru core şî colecti­
triala o anului 1950 se realizeoză In prezent directorul Direcţiei judeţene structorii care ou înălţat „Steaua de pe vele noostre se ongajeoză cu întreogo lor co-
în mal puţin de o lună sî Jumătate. de statistică Mure$". inceorcă ocum, în preajmo morii pacitote de mun.5, vo permite dezvoltoreo
sărbători, momente de deplină satisfacţie. armonioasă jl rapidă o tuturor romurilor e-
Desfăşurîndu-si activitatea în uno din ramu­ conomieî noţionale, creşterea continuă o
rile economice cu cei mal occelerot ritm de nivelului de troi ol ponorului nostru — ţelul
dezvoltore din judeţ, el ou muncit cu dăruire suprem ol politicii partidului şl stalului nos­
Producţia de metal şl obnegaţie, pricepere si responsabilitate, tru socialist. Ing. IERONIM RUSAN
pentru o-si îndeolini exemplar sarcinile traso­
te de partid. Cele două grupuri energetice de
e cite 210 megawaţi ou fost construite îgtr-un
timp record, fopt ce ne-o permis să punem director generol ol întreprinderii
in ascensiune, la dispoziţia sistemului energetic naţional o electrocentrale Deva
spre desăvirşirea calitativă Agricultura pe coordonatele

Măreoto oniversore a eliberării Româ­ Fier, construcţiile novele, Industrio chimică şl modernizării şi dezvoltării
niei constituie şi pentru colectivul nostru de petrolieră, toote romurile construcţiei de ma­
siderurgişti un prilej de justificată mîndne şini. An de an au fost asimilate noi mărci de
pentru marile realizări obţinute in Înfăptuirea oţeluri şi tipodimensiuni de laminóte. Numai
sarcinilor trasate de partid in ultima perioadă au fost însuşite 18 noi
mărci de oţeluri si 5 tipodimensiuni de lami­
Cu deosebită satisfacţie constatăm că sar­ intensive
cinile sporite ale oclualului cincinal au prins nate. s-ou elaborat după stondorde străine
viaţă, lor o bună porte din indicatorii acestuia un număr de 54 de mărci de oteluri. Cantită­
ţile tot mol mari de lominate solicitate de
sînt de pe acum realizaţi si chiar depăşiţi.
Un bilanţ, chior succint, al acestor reali­ beneficiarii dinafara ţării sînt un orqument Ca ramură esenţială de producţie în ca­
zări confirmă pricepereo $i doruireo cu core în plus că octivltoteo siderurgl$tl!or hunedo- drul economiei noţionale, agricultura ocupă rotlvele agricole din zootehnie ou fost de
a luptat întregul colectiv de muncă al combi­ reni - pe linia perfecţionării proceselor tehno­ un loc Important In formorea venitului no­ 1,49 ori mal mari decît cele realizate în
1962, reprezentînd peste 45 Io sută din tota­
natului pentru învingereo greutăţilor si ridi­ logice şi obţinerii unor produse cu performon- ţionol şi in ridicarea bunăstării întregului lul veniturilor băneşti realizóte. De oseme-
coreo ştachetei propriei sale exigenţe. Lo ţe calitativ superioare — se înscriu In cerinţele popor. Pornind de Io oceste considerente,
sfîrşitul acestui an, combinotul produce cu generale impuse de dezvoltarea economică o portidul şi stotul ou orientot şi orienteoză c- nea, urmărind creşterea rentabilităţii si con-
solidoreo economlco-organîzotorîcă o coope­
30 la sută mai mult ogtomerot, cu peste ţării noastre şl o siderurgiei pe pion mon­ Infuzia masivă de mecanizare griculturo pe colea dezvoltării intensive şi rativelor oqricole, pe boza Indicaţiilor dote
700 000 tone fontă si tot otita oţel, în condi­ dial. modernizării producţiei, asiqurînd astfel o de portld. s-au luat o serie de măsuri pentru
ţiile creşterii ponderii oţelurilor de colitote, Consemnăm un fapt de prestigiu — în a ­ productivitate o muncii şi o eficientă econo­ îmbunătăţirea organizării, normării si retri­
aliate, slab aliate şi colmote şl cu 800 000 to­ ceste zile - sarcinile cincinalului în domeniul mică cît mai ridicate. buirii muncii în C A P ,, s-ou creat ferme cu
ne moi multe laminate finite pline decît o producţiei de fontă au fost realizate. Iar pînă transformă abatajele Expresie elocventa a eforturilor ce se foc gestiune economico internă ş| s-ou extins a-
produs In anul 1965. Volooreo producţiei mar­ lo finele anului furnoli$tii vor elabora circa In vedereo progresului ropid ol agriculturii sociaţiîle intercooperatiste. Complexele inter-
este omploorec investiţiilor alocote pentru cooperatiste de sere legumicole şi de îngră-
fă prezintă în acest an o creştere de aproxi­ 660 000 tone peste prevederile cincinalului. dezvoltoreo bozei tehnico-moteriale. Numoî şore a animalelor, respectiv o tineretului
mativ 32 lo sută faţă de nivelul anului 1965. Alături de aceasta, depăşirea sistematică o în oqriculturo judeţului nostru, în perioada bovin şi ovin, creole în judeţul nostru, vor do
sarcinilor stobilite pentru acest an şl obţine­
Rezultotele obţinute în aceşti oni de efor­ rea a 15 000 tone oţel si 13 000 tone lamina­ in moderne uzine subterane octuolului cincinal, s-au reolizat investiţii care anual, la fondul de sfot, o producţie valorică
turi Intense pentru traducerea în viaţă o D i­ însumează peste 250 milioone lei. Ca urma­ de oproope 40 milioane leî, beneficiile obţi­
rectivelor celui de ol !X-1ea Congres al P.C.R. te peste prevederile pionului fac posibilă re, o fost posibil ca sectorul cooperatist al nute fiind repartizate cooperativelor agricole
agriculturii să fie deservit de peste 580 trac­ asociate.
s-ou concretizot nu numai în indicatorii cont«- realizarea în curînd o prevederilor cincinalu­ toare, 500 semănători. 200 de combine sî o Privind dezvoltarea agriculturii îudeţului în
tativi ci si într-o octîvîtote calitativ superioară. lui şî lo producţia de oţel şi laminate. Nutrim durobile sentimente de mîndrie că minelor noostre munco este mai productivă qomă vorioto de olte mosinl oqrîcole. Con­ perspectivă, pe drumul său mereu oscendent.
cu 27 la sută foţă de 1966 si docă încă lo
Putem afirma că intreago noostră muncă s-o Abordarea noulu! 'cincînol, care prevede Valea Jiului, cu odincurile sole carbonifere finele onului trecut om reolizat nivelul pro­ comitent cu extinderea qrodului de meconi­ in viitorul cincinal proaresele sînt $î moi
şi qlorioasaie sole tradiţii muncitoreşti, este,
desfăşurat sub semnul eforturilor si preocupă­ sarcini Importante de producţie cu o structură zore a lucrărilor oqricole. ou soorit consîde- vizibile. In perîoodo 1971-1975 volumul inves­
încă din primele momente ale eliberării, unul ductivităţii valorice prevăzut pentru ultimul robil contităţile de înarăşominte chimice si tiţiilor preconizat o se realizo depăşeşte 535
rilor Intense pentru obţinerea unor substanţia­ îmbunătăţită - respectiv un spor de 400 000 din pilonii pe care partidul nostru comunist on al cincinolului, faptul se explică s< jus­ insectofungicide. unităţile de stat si coope­ milioone lei, din core 377 milioone sînt des­
le îmbunătăţiri calitative în toate comparti­ tone fontă şi de otel în 1975, o creştere a îşi fundomentează politico industrializării so­ tifică prin aceeaşi Infuzie masivă de tehnică ratiste ovînd Duse Io dispoziţie onuol, în tinate sectorului cooperatist al oariculturîi.
mentele producţiei de metal. Ca urmore o producţiei de laminate finite cu peste 200 000 cialiste a României. De un sfert de veoc Si tehnologie modernă în subteran. medie, peste 8 000 tone ozotot, superfosfat Porcul de mo«ini troctoore ol I.M.A, vo
trăim intens bătălia pentru „plinea industriei"-, Intr-adevăr, abatajele noostre tind rapid fi dotot cu încă 338 tractoare, din care 190
stăruinţei colectivului de o se înscrie constant tone cu un grod de finisare superioară ~ SÎ sare potaslcâ. O more porte din investiţii
sîntem mereu prezenţi în prim planul preocu­ spre un profil tehnic demn de uriaşele efor­ s-ou alocat în scopul procurării animolelor de *5 cai putere. 36 combine de păioose si
peste nivelul indicatorilor plonifîcoţi. prin or­ implică, fără îndoială, o preocupare moioră părilor partidului şi statului de dezvoltore turi moteriole pe core partidul le îndreaptă de rasă si o seminţelor din soiuri selecţiona­ porumb etc. Confitoteo de în-răsăminte chi­
ganizarea superiooră a producţiei şl o mun­ din partea noostră, a tuturor cadrelor teh- ropidă o producţiei industriale, pe bazele pentru dezvollorea pe baze moderne a mi­ te, pentru extîndereo pomîcultuni, lequmîcul- mice utilizóle în C A P s¡ I A.S, vo ojunni» la
cii, nivelul productivităţii muncii prezintă o nico-înginereşti şl o fiecărui solarîat în parte, tehnicii şi organizării moderne. neritului în Valea Jiului. Tăiereo meconică a turii, n lucrărilor de îmbunătăţiri funciare si peste 13 000 tone substontă activă în 1975.
creştere de peste 40 lo sută pe intreg cinci­ pentru descoperireo şi volorîficoreo rezervelor Cincinalul, pe core ne pregătim să-l în­ cărbunelui - r-'eroţie care defineşte de fopt 0 Irioaţiilor. O amploare deosebită v.o cunooste extin­
cheiem în ocest ol 26-leo on ol aniversării grodul de meconizore o muncii minerului lo Utilizarea cu moi multă chibzuinţă o fon­ derea lucrărilor de îmbunătăţiri funciore si
nalul, ceea ce a determinat co unităţile Com­ interne. Perioada ce urmeoză reprezintă tot-
eliberării, aduce si în octivitoteo colectivelor frontul de cărbune - a crescut în ocest eîn- durilor moteriole $• băneşti îşi qăseste mote- dezvoltoreo sectorului zootehnic, coordonotele
binatului siderurgia Hunedoora să reolizeze, odotă şî un important soit calitativ. Eforturile
noastre minereşti, prin boqâtio si diversita­ cinol de 11 ori. Este un salt considerabil făcut riolîzoreo în creşterea averii obşteşti, o pro­ acestor ocţiuni fiind ialonate de cele două
cu un efectiv de numoî 92 lo sută fotă de colectivului nostru de muncă sînt concentróte tea împlinirilor, trăsături specifice, care îl prin introducereo, îndeosebi în morile aba­ ducţiei o'obole si morfă o unităţilor, ceeo ce progrome noţîonole adoptate de conducereo
nivelul anului 1965, o producţie globolă mai şi moi mult pe reducerea cheltuielilor mate­ consacră co o etapă de profunde prefaceri taje frontale de Io Lupeni si Parosenl. o o influenţat favorabil sporireo veniturilor rea­ portidului s‘ stolului. Investiţiile ce se vor
mare cu circa 2,7 miliorde leî. riale de producţie, in special pe seama re­ calitative in vastul si neîntreruptul proces al combinelor moderne cu ajutorul cărora mine­ lizate de lucrătorii ogoarelor. Astfel, comp®, efectua creează premise fovorobile reolizprii
unei producţii or*ficole globale onuofe. în
rotiv cu onul 1965 avereo obsteoscâ o C A P.
Preocuparea pentru ridicoreo caracteristi­ ducerii consumurilor specifice de materii pri­ edificării industriei moderne româneşti. rii obţîn rondomente de 8-10 tone de cărbune
Cincinalul este pentru noi etopo mecaniză­ ••e -»ost. Susţinerea metalică, cu stîlpi hidrou- a înregistrot o creştere de peste 65 de mi­ oeriooda 1971-1975, cu peste 400 milioone
cilor tehnice ale metolului si restringerea me şi materiale, creşterea raportului dintre rii intensive, etooo devenirii explootărilor mi­ lici, qrlnzi ortîculote, plasă de sîrmo. cadre lioane lei, iar producţia globolă ce se obţine lei moi more fotă de medio anilor 1965­
ecartului de variaţie, îmbunătăţirea structurii volooreo producţiei qlobole realizate şi va­ niere în veritabile uzine moderne subterane păşitoore si alte elemente de tehnică avon- • n ocest on în I.A.S este de oproope 1,8 ori 1970 Toote acestea vor foce posibilă o creş­
producţiei si creştereo ponderii produselor de loarea mijloacelor fixe, sporirea productivi­ pentru extracţia cărbunelui. Dacă in acest sotă în minerit depăşeşte ostăzi de două ori mai more. tere tot moi occenluotă o oonriului oorieul-
calitate s-au concretizat In asigurarea cu oţel tăţii muncii şi o gradului de rentabilitate. on Valea Jiului este capabilă să extraaă pe­ si Jumătate nivelul primului on al ci.ncînolu- De remarcot co. în structuro producţiei sl turii judelului nostru lo constituirea fondului
ste 8 milioane tone de cărbune, cu 32.5 la iui. Pentru noî constituie o remorcobilă reoli- a veniturilor, o pondere tot moi însemnată centralizat de produse oorico'e ol statului.
şi lominate, corespunzător cerinţelor, o mori­ Preocuporea monifestotă de cadrele noos­
tută mo' mult decît in primul on ol cincina­ ?Ore fontul că, în ------- mblul măsurilor luate revine sectorului zootehnic, fopt corocteristic Inq. AURF.L NISTOR
lor obiective ole actualului cincinal, cum sînt tre. analiza atentó, cu mul! simţ de răspun­ lului, datoram ocest considerobil salt conlito- de conducereo partidului pentru dezvollorea unei a g r ic u ltu r i nvonsote. Numoi în anul vicepreşedinte ol Consiliului pnoulor judetepn,
Complexul hidroenergetic de Io Porţile de dere, o fiecărui indicator de pion, o posibili- tiv mecanizării. Dacă astăzi pe ansamblul impetuoasă o producţiei româneşti de utilaj trecut, veniturile băneşti încosate de coope- directorul Direcţiei ogrîcole judeţene