Page 78 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 78
T «
2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4861 ® MARTI 25 AUGUST 1970
HUNEDOARA
ENERGII CONECTATE
Expresia conştiinţei
GENEROS LA EF0R-
responsabilităţii
TUL EDIFICĂRII
C
avem date peste plan 1 200 to
lnd vezi
hunedoreanul
SOCIALISTE care clocoteşte oţelul, plămă ne din I 500 pe înirequl an. vrem s-o predăm n-u la 30 sep
la locul său de muncă —
tembrie. cum prevede planul,
în faţa cuptoarelor
în
ci cu 10 zile mai devreme. Tot
Paralel, am asimilat sl produ
cem încă 5 noi mărci de otel
in avans vom preda si fabrica
dind blum urile incandescente, pentru industria constructoare de dolomită. Am scurtat cu o
urcat la înălţimea schelelor, de maşini şi pentru cca petro lună termenele de predare a
fnălţăitoare zl a slăvirii eli nărulul colectiv de la C.TE. tesînd dantelăria viitoarelor o- lieră".
berării, a dem nităţii naţionale M intia t realizarea parametrilor biectîve, sau in adîncut minei, 80 de apartamente" — ne de
La tribuna oficială îl In ttl-
Si suveranităţii poporului ro proiectaţi In trei luni Ia grupul minuind cu pricepere maşina nim pe inqlnerul Ghcorqhe Pa- clară inginerul Mircea Ciorap-
mân, zî a reafirm ării opţiunii nr. 1, in numai o lună de Secvenţă de (a parada militară din municipiul Deva. de încărcat, acolo urde înce ciu.
noastre unanime sl de neclin la punerea în funcţiune a grupu pe drumul sinuos al metalului vcl. şeful cocseriel. îşi priveş
mlndrie. D
tit pentru socialism, sub stin lui nr. 2, furnizarea la siste — eşti copleşii de o deosebită, te tovarăşii de muncă ce-l trec e la Teliuc si ZlastL din
dardul înflăcărat al partidului mul energetic naţional a p ri admiraţie. Este admiraţia pe prin fată. „Cind îi văd încerc Poiana Ruscăi au venit
comunist, 23 August 1970 a mului m iliard de kllow ati-oră care ti-o dă conştiinţa răspun un sentiment de 3a demonstraţie m inerii,
constituit pentru oamenii m un de enerqie electrică, In condi derii cu care munceşte omul. Ne-am în s n is si noi, după pu a căror faimă este strîns lega
cii din m unicipiul Deva o v i ţiile economisirii a 2 300 tone Ace.şta este hunedoreanul pe terile noastre. In efortul gene lă de prestiqiul Hunedoarei.
brantă manifestare a mtndriel combustibil convenţional. care îl ştim. mereu, autorul u ral al tării. La sărbătoarea de Au adus cu ei însemnele hăr
azi am adus cîteva realizări :
Si bucuriei pentru marile lz- De Ia un colectiv tînăr. dor nor mari realizări. Şi, maî mult 1n acest an am pus In funcţiu niciei. confirmată prin obţine
bînzf obţinute în edificarea pa nic de afirmare în frontul ca orjcînd, la sărbătorile noas ne o baterie de cocs. construi rea Diplomei si Steagului roşu
triei socialiste, a dragostei ne muncii entuziaste, trecem la tre, el ştie să demonstreze — tă în întregime cu material re de întreprindere fruntaşă pe
ţărm urite fată de conducătorul un colectiv cu o îndelungată ln lr-o formă desfăşurată, i r a fractar românesc $L în numai ramură în întrecerea socialis
încercat al destinelor tării — St prestigioasă tradiţie, tn în celaşi timp concentrată si ex două luni. am alins parametrii tă In anul 1969. Ei nu se
Partidul Comunist Român. En făptuirea programului econo presivă. plastică — tot re arc dezmint nici în acest an. Co
tuziastele coloane de demon mic trasat de partid. Apariţia el mai bun, întreaga sa încăr proiectaţi. Aceasta a însemnat, lectivul exploatării miniere Te-
printre olloîe. 8 300 tone de
stranţi au păşit prin fata tri coloanelor iurnalistilor, corsa cătură de lapte, idei şi senti rocs peste plan. Toate sarcini linc a depăşit planul produc
bunelor exprlm lnd cu fermita rilo r si turnătorilor de la Uzi mente. le si oni|a|amen:elo le avem ţiei qlobale, cu 19.5 la sulă.
te hotârirea de a munci şi na „V ic to ria " Călan. uzină a- L-am văzut la sărbăloarca e- îndeplinite, f ’era ce realizăm preţul de cost a fost redus cu
spori continuu bogăţiile ţârii, flală In pragul sărbătoririi u Iiberării purlînd pe braţe succe de aici încolo este pcsio pre peste 16 milioane lei.
de a da viată cu cinste m arilor nui secol de existenţă, este în- sele si planurile exprimate la vederi". Sub aceste realizări semnea
obiective elaborate de cel tîm pinală cu entuziasm. Colec pidar In cilre. Şl. la Hunedoa ză briqăzile conduse de Ion
de-al X-Iea Congres al P.C.R., tivu l întreprinderii centenare ra. cifrele nu pot li dorit mari. Maican. Francisc Coslese. Emil
pentru dezvoltarea m ultilate ra raportează îndeplinirea Înainte pentru c ă , hunedoreanul are în A lături, în acelaşi entu Gliqulâ. Alexandru Si ion Pop.
lă sl ridicarea României socia de termen a prevederilor pla fiinţă conştiinţa răspunderii si ziasm general, pusese în Octavian Ciubăncan şi multe
liste <pe înalte trepte de bună nului cincinal Ja producţia de însemnătăţii sale în angrenajul rln du rl desfăşurate fău altele. Pe drum ul pe care II
stare. civilizaţie si Drogres. fontă sl beneficii, realizarea de ţării. î$i cunoaşte bine perso rarii coloşilor industriali al parcurge spre cetatea de foc.
Simboîizînd măreţia momen la începutul cincinalului $1 pt- nalitatea ce i-o conferă otelul Hunedoarei, ridicată la cota minereul face un popas Ja u
tului sărbătoresc trăit cu In nă în ajunul marii sărbători a tn ierarhia valorilor materiale înaltă a principalului furnizor zina de preparare Teliuc, unde
tensitate de întregul popor, de unei producţii industriale su de metal al tării, la cola ora cî$>tiqă „carate" noi In con ti
oamenii muncii de pe aceste plimentare 1n valoare de a ale societăţii noastre socialis şului modern. Pentru eî. anul nui. Şi aici eficienta este ele
meleaguri, din Imensitatea de proape 125 milioane Iei. te. „A m venit la sărbătoarea celei de a 2G-a aniversări a mentul principal al activităţii.
mătase a faldurilor purpurii $1 Oamenii schelelor sini demn noastră naţională cu sentimen eliberării are o semnificaţie a Preparatorii au înscris în acest
tricolore apare Imaginea În re.prezenta(i In coloane de lu tul datoriei împlinite. De la în parte: colectivul împlineşte do an la capitolul de economii
drăgită tuturora — harta pa crătorii trustului de construc uă decenii de activitate inten 248 000 Ici, mareînd totodată
triei. avînd înscrise cu litere ţii. Prin munca lor neobosită, ceputul anului colectivul oţc- să. Acest colectiv a ridicai H u Îndeplinirea sarcinilor de plan.
aurii memorabila zl a eliberării pentru cinstirea marii sărbă Carul alegork al Termocentralei Mintia - steaua energetică de pe Mure;. lărlel a Il-a a realizat mai bine nedoara din temelii, crcscînd
României de sub jugul fascist tori, constructorii $i-ou înde de 8 000 tone de otel peste Si maturiz.indu-se ( dală cu u trecu-t coloane, au de
— 23 August. ea. Semnătura „I.C.S.H.“ se a- A
plinit Integral anqajamentele t plan — Isi împărtăşeşte senti monstrat, s-au exprimat
ftă adine incrustată pe două
Purtată de braţe vlnjoase în oraşele si centrele munci mentele şl gîndurile V icto r Pe- secţii de furnale, o uzină coc- In grai hunedorean, gra
muncitoreşti, uriaşa stetnă a toreşti «le Judeţului ei au con- troescu, secretarul com itetului so-chimicâ. un qrup de 7 la m i iul cifrelor mari. al răspunde
Partidului Comunist Român — slruit sl predat 1 820 de apar noare. două fabrici de oxigen, rii majore fată de sarcinile în
încadrată de portretele m arilor tamente. de partid de la cea mal mare pe moderna aşezare m etalurgi credinţate de partid. A u scan
dascăli af proletariatului m on oţelărle a Hunedoarei. Am In- dat numele partidului 1n gla
Contribuţii de prestigiu la că de pe Cer na : I.C.S.H. î$i
dial Marx. Engels, Lenin, af bilanţul cu care oamenii m un reqlstrat In acelaşi timp. ecn- are semnătura pe 17 000 de suri unite, au purtat, alături de
conducătorilor lubifi al pariî— cii din judelui noslru înlîm pl- nomii suplimentare la preţul certificate de m uncitori rol»fi realizări, portretele conducăto
dubii $i statului nostru. în rilo r partidului sl statului nos
nă ziua dc 23 August rapor de cost de peste 9 milioane cat j pe experienţa a pcsic 300
frunte cu tovarăşul Nfcolae tru. al tovarăşului Nicolae
tează si colectivele de la le i- . de specialişti, ingineri si teh
Ceausescu — ex,primă pre ţu i U.M.M.R. Sîmeria. feroviarii nicieni. dintre care mulţi au Ceauşescu. au trecui prin fala
rea sl recunoştinţa, dragostea tribunei Intr-o coloană entu
din cadrul Regionalei C. F. De pus temelie altui gigant side-
sf ataşamentul, unitatea de n acest an. mai mult ca ziastă, optimistă, plină de băr
va, forestierii, lucrătorii din Î rurqic — Calaţi. In două decenii,
nezdruncinat a poporului tn orlcînd. plusurile care
Industria alimentară, a mate au Intrat in cotidianul fiecare an a fost marcat de băţie.
turul Partidului Comunist Ro rialelor de construcţii. din sarcini din ce In ce mai mari. — De pe fetele oamenilor,
mân. purtătorul Înaltelor aspi Hunedoarei au dimensiunile
transportul auto, comerţ sl co maî complexe. M e ritu l orqanj- din giaflce, din lozincile scan
raţii de libertate, dreptate si $! semnificaţiile lor, exprimtnd.
operaţie. z.aţiei de partid de aici. core date am stmtlt acea dragoste
prosperitate ale poporului ro la modul superlativ, răspunde
Mesagerii recoltelor bogate, numără azi peste I 400 de şf încredere neţărm urită In
mân.
al h â rn id e i sl strădaniilor ţă rea cu care siderurqiştii si comunişti, constă în aceea că a conducătorul nostru încercat
La semnalul trompetelor, bu rănim ii hunedorene slnt coope constructorii, minerii si lucră ştiut să mobilizeze întregul co — Partidul — ne spune tova
levardul este Inundat de apa ratorii din Simeria. Boz, Sînt- torii din transporturi îşî înde lectiv. sâ-i dea mobilitate, să-i răşul Gheorghe Vaslu, prim ul
riţia policromă a coloanelor de andrei. Rapolt. FI omagiază cea imprime fermitate sl răspun secrclar al C om itetului m un i
pionieri. 23 August 1944 a des de-a 26-a aniversare a elibe plinesc misiunea încredinţată. dere pentru sarcinile încredin cipal de partid Hunedoara. Hu-
chis şirul anilor de fericită co rării ra.portînd terminarea p rin „Poporul nostru a fost, tn acest ţate. Pentru că fiecare obiec nodorenli au raportat la cea
pilărie a celor jna! tinere vlăs cipalelor lucrări agricole din an. greu încercat dc furia ape tiv ridicat pe verticala H une de a 26-a aniversare îndepli
tare ale tării. Copiii sînt acela campania de vară, exprlmînd lor dezlănţuite — ne spune to doarei a însemnat un unicat, nirea p la n u lu i' clndlnal -la cî
cărora viata nouă. trăită sub ra hotârirea de a munci fără p re un examen sever al potentei teva produse de bază.
zele luminoase ale socialismu get pentru înfăptuirea celor varăşul Nicolae Avramescu, $i capacităţii întregului colec- — Ce CTredetl că p caracte
lui. !e-a întins mina $| îl că două programe naţionale ela maistru principal la otelărîa e- liv de la m uncitorul necallfi- ristic anului 1970 la Hunedoa
lăuzeşte, tn ascensiune, pe borate de conducerea partidu leotrică. Răspunzînd chemării cat plnă la Inginer. ra 7
treptele viito rulu i. F luviul t i lui sl stalului, pentru creşte Frontului Unităţii Socialiste,
neresc păşeşte în surls sl cîn- rea in lo t mai mare măsură « ne-am angajat să ne sporim o- Prezent în tribuna oficială, — Interferenţa dintre actua
tec prin fata trib u n e le , adu- aportului agriculturii judeţului forlurile, să realizăm în plus. secretarul com itetului de par lul cincinal sl cel pe care l-a
cînd prinosul de m ulţum ire şl nostru la constituirea fondului faţă de anqaiamentul iniţial, tid al întreprinderii — Cornel jalonat al X-lea Conqres al
recunoştinţă partidului, pă rin central de produse agricole al Demonstraţle a bărbăţiei tinereţii, materializată în prestigioasele înfăptuiri ale brigadieri încă 500 tone otel aliat de ca Covaliov — încearcă să creio partidului. Trim estrul IV va fl
tele drag. Acum. în prag de lor din judeţul nostru. ________________________________________ neze in clleva cuvinte puterea
statului. litate superioară. In prezent, perioada repetiţiei generale
nou an şcolar, relntorsl din ta Intelectualitatea m unicipiului de dăruire si abnegaţie a aces pentru sarcinile care stau în
bere sl excursii, unde au pe — medici, Jurişti, economişti, tui harnic colectiv : „N um ai In
trecut clipe de neuitat, pionie cercetători sl proiectanţi, oa fata slderurqîştllor, constructo
r ii sl şcolarii stnt dornici de a meni de artă şi cultură, func ultim ul cincinal au fost rid ica rilor. minerilor, a tu tu ro r co
obţine rezultalc tot mal bune ţionar! — a manifestat cu en. te şi puse în funcţiune o fa lectivelor. Mă refer îndeosebi
la învăţătură. A lă tu r! de tine tuzfasm pentru ceî 26 de ani brică de oxiqen, un laminor la sarcinile viitoare, pentru că
retul <*udlos. cele 371 de ca de Izbinzi şî Îm pliniri, pcnlru bkiminq. o fabrică de dolomi-
dre didactice din municipiul un bun gospodar se glndeste
condiţiile minunate create de tă. spitalul de 700 de paturi,
Deva îşi afirmă plenar dragos prin prisma zilei de azi la ceea
către partid .pentru ofirmaroo
tea sl ataşamentul faţă de par peste 4 000 de apartamente, ca ce are de făcut mllne. Şi H u
intelectualităţii din (ara noas
tid. recunoştinţa pentru m in u să amintesc doar cîteva. Pla nedoara va avea multe de fă
natele condiţii create dezvoltă tră. nul cincinal actual îl îndepli
rii tnvăţăm întnlul de toate Prin fota tribunei trece şirul cut In v iito ru l cincinal. Pentru
nim în 4 ani $) 8 lu ni".
gradele, hotărîrea de a munci m ulticolor al artisIHor amatori îndeplinirea acestor sarcini,
cu pasiune pentui educarea t i care. prin măiestrie $i talent, Constructorii trăiesc prezen organizaţiile noastre de partid,
nerel opnerntll tn solrllul înal tul prin prisma viito rulu i, ei comuniştii au luat de pe a
telor Idei ale umanismului so au dus laima folclorului hu- dau contururi. în adevăratul
cialist. nedorcan dincolo de graniţele cum măsuri de pregătire te
tării. Au venit la marea săr înţeles al cuvinlu lu i. schiţe meinică. Rezultatele cu care
Coloanele m uncitoreşti au lor. planurilor. Şi, după ce au
în frunte grupul masiv al m un bătoare artiştii populari din huncdorenil s-au prezentat la
Incorporat în noul edificiu —
citorilor. maiştrilor, tehnicieni M u n ţii Apuseni, de pc Mureş, aniversarea eliberării dau cer
lor sl Inqlnerilor din unităţile din lin u lu i OrăSlieî, purtătorii furnal sau şcoală — zeci de titudinea viitoarelor succese.
aparţlnind Centralei m inereuri nestematelor tradilii Strămo mii de ore de muncă, pasiune
lor neferoase Deva. Distingem, si răspundere. 11 dau societăţii.
şeşti. aducind cu ei mesajul
tn rîndul harnicilor mineri de ,.In prezent, preqătim premiera CORNEL ARMEANU
unei arte pline de farmec şi
la Deva, Muncel. Certe), nu originalitate, ilustrare vie a staţiei de minereu pe care SIMION POP
meroşi şefi de briqăzi ca Iu vieţii fericite, a bucuriei si
lian Doţa. Alexandru Ivdochl- optimismului, a încrederii In
mov, Petru Morar, care au ve v iito ru l de our al României Defilează vîrsla tînărâ a patriei - pionierii.
nit la marea sărbătoare cu rea socialiste.
lizări de seamă In creşterea L. VISKI Depuneri de coroane de flori ia ci
producţiei $1 pro du ctivităţii C. DROZD
muncii.
In efortul general de ed ifi
care socialistă a tării, m un ici mitirele eroilor români şi sovietici
piul Deva, racordat la procesul
industrializării, cunoaşte din
plin binefacerile preocupărilor
Cu prile ju l celei de a 26-a ducători de organizaţii de acordurile solemne ale Im n u
intense ale conducerii pa rtid u
aniversari a eliberării patriei masă Si obslcsti. A u luai par lui eroilor, au fost depuse apoi
lui si sloiului nostru de rid i- de sui) jugul fascist, la c im iti
eore a tuturor localităţilor pa te tovarăşii Davld l.azăr si coroane de flori din partea
rele eroilor romani si sovie Aron Colcer — secretari a! Comitetului judeţean de par
triei la cotele cele mal înalie tici din municipiul Deva a C om itetului judeţean de par
ale progresului economic şl avut Joc solemnitatea depune tid, Consiliului popular jude
social-cultural. Uriaşa stea e tid, Petru Boia — vicepreşe ţean, Comitetului munlcinal de
rii de coroane de flori in semn
nergetică de pe Mureş consti dinte al Com itetului executiv partid si Consiliului popular
tuie dîn arest punct dc vedere de cinstire a memoriei ostaşi al Consiliului popular jude municipal Deva. Centrului m i
una rlin numeroasele dovezi, lor căzufi în lupta îm potriva ţean. litar judeţean, din parlea unor
fascismului, pentru eliberarea
în tiln ile pe tot cuprinsul ţării, fn semn dc omaqlu, asisten întreprinderi si instituţii.
păm intului scump ol patriei.
ale vignarei sl dinamismului ta a păstrat un moment do Solemnitatea s-a încheiat
La solemnitate au participat un
dezvoltării economiei româ
însemnat număr de oameni ai reculegere. prin defilarea gărzii de onoa
neşti In cei 26 de ani de la La monumentele, străjuite de re, aliniată la cim itirele eroi
eliberare. muncii din întreprinderile sl
in s titu ţiile m unicipiului, con ostaşi înarmaţi sl pionieri, in lor români si sovietici.
Colectivele de constructori
şi enerqeticicnl de la M in tia
aduc în faţa tribunelor ro d n i
cia muncii pline de abnegaţie
Si dăruire, a bărbăţiei Si p r i
ceperii dovedite şi In acest ul
tim an al cincinalului, pe sche
le si la marile agregate ener
getice. „C onstructorii rapor
tează partidului că in cinstea
celei de-a 26-a aniversări a e-
liberâ rii a fost închisă defini
tiv turbina Si efectuată proba
hidraulică la cazan — ne-a de
clarat Ing. Nicolae Bitir, şeful
şantierului onerqomontal. Am
dstig at astfel un hotârltor a
vans pentru a preda în func
ţiune grupul encrqeiie nr. 3.
ru cel puţin 10 zile înainte de
termen.".
Energelicienii — în a căror
coloană recunoaştem pe mais
trul principal loan Damian. cel
rare a reali/et conectarea p ri
melor două grupuri la sistemul
energetic nalional. pe inqine- Un car alegoric reprezentativ al constructorilor : o macara
rnl Cornel Cioară. Nicolae
de 50 de tone pe care 100 de constructori redau simbolic dru
Cheorqhe. Costache Calapod —
mul glorios parcurs de poporul nostru de la insurecţia armată
se prezintă la marea aniversa Faldurile drapelelor aureolează simbolic coloanele demen-
din August 1941, pinâ în ultimul an al actualului cincinal - 1970.
re cu rezultate excepţionale, stranţilor.
care fac o deosebită cinste lî-