Page 79 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4861 $ MARTI 25 AUGJSF 1978 3

PETROŞANI
M itinguri

Dialog mineresc şi B adm
*
a
+ ,

c u } a ra festive

D imineaţa s-a născut în la „Vîscoza". Au ţinut să fie în gînd şl în faptă, ceva din
prezent® la bucuria ţării. De
lui
din dragostea
dăruirea,
Un
sunet de fanfare.
marş sărbătoresc, de la aici se reîntorc în îabrîcă. La pentru partid şl ţara af.ală în Tn oraşele Brod, Orăştle şl mente, două complexe de de­
un capăt la altul al Văii, anun- no| se lucrează în „foc con­ prim ul an după pătrarul de Haţeq au avut loc, cu prilejul servire, s-aiv extins termoiîca-
U sărbătoarea celei de-a 26-a tin u u “ . veac socialist. L-au purtat cefe­ celei de-a 26-a aniversări a rea şl alimentarea cu apă a
veri a jării. Şi n-a fost aşeza­ riştii — oamenii cere se pre­ eliberării patriei de sub jugul oraşului.
re minerească dintre Parînq şi coul adlncurilor. In ca­ gătesc să-şi întinerească cu li> fascist, m itin gu ri şi adunări Printre succesele de seamă
Retezat In care să nu se fi E re acum patru ani se mină „dru m ul de fie r“ ce-şl îm ­ lestive la care au participat dobîndjte de lu crătorii din un i­
auzit chemarea fanfarelor la smulgeau prim ii vaqo- plineşte centenarul In acest Drapelul de întreprindere fruntaşa pe ramura este purtat cu mindrie de minerii lupeniu- mii de oameni al muncii — m i­ tăţile economice ale oraşului
bucuria zilei. Aşa ştiu m inerii neţl de cărbune, l-a adus, la august ţubiliar, l-au purtat oa­ lui. Dincolo de el se afla autorii celor 26 644 tone de cărbune, extrase In plus în cinstea sârbă« neri. constructori, chimişti, fo­ Orăştie se înscrie cel al sala­
să-şi enunţe marile sărbători. sărbătoare, un - Impresionant menii in alb. care veghează la torii. restieri, lucrători din comerţ ria ţilo r de 4a I.T.L., care au în ­
Aşa lac de mal bine de un car alegoric, stmbolizînd susţi­ sănătatea şl viqoarea m ineri­ şi cooperaţie, intelectuali, ţă­ deplinit sarcinile la producţia
sfert de veac încoace. A u ve­ nerea mecanizată cu cadre pă- lor, şi cei care au adus In ca­ rani cooperatori şi mecaniza­ globală aferentă actualului cin­
n i1 şj în dimineaţa acestei şlloare a abatajelor Paroşeniu- rele alegorice „vitrin e le ", în ­ tori, salariaţi din întreprlndo- cinal. Acest harnic colectiv •
veri să'Şi afirme patosul robust lul, In care minerii au atins cărcate de bunuri, să v o r­ rile şi institu ţiile acestor loca­ dat peste plan o producţie va­
4( d ă ruirii lucide pentru- Idea­ cola celor 10 000 tone de căr­ bească despre bunăstarea ce lităţi. lorică de peste 4.4 milioane
lu l vieţii noi. Au venii mii, bune prevăzute In angaja­ s a statornicit pe meleagurile La adunări şl m itinqurt au lei, depăşind prevederile la
zeci de mîi. Cu flori şi stcgu- mentul anual. Generaţia lui Văii, J-au purtat tine rii — sute luat cu vîn lu l tovarăşii : V jorel producţia marfă vîndulă şl în ­
leţe, cu drapele şj portrete ale Nicolae Croitoru, a lui Cos- — reprezentant! al c ln le c u ltl Lup. membru al biroului com i­ casată cu 4.6 milioane lei. De
conducătorilor draqi. cu qra- tache Zaharla dă, In a­ şi jocului, ce au încins hore şi tetului orăşenesc de partid — asemenea, chim işlil de la F.C.
fice şi care oleqorice, sinleli- batajele cu fio n l lung, re ­ în v îrtile ale b u c u rie i; le-au la B ra d ; Iustin Popa, membru Orăştle s-au prezentat cu un
zind prin ele inteliqenţa si plica vrem ii : aproape 2 000 to­ purtai actorii Teatrului din Pe­ al biroului com itetului orăşe­ bilanţ boqat, consemnînd 5
hărnicia lor. ne zilnic — echivalentul pro­ troşani. cel care de 22 de ani nesc de partid — la O răştle; procente peste prevederi la
ducţiei, realizata într-o zi de
— Din an în an creşte săr­ au aprins, In Vale. făclia artei, Nicolae Zamora, secretar al producţia globală şl 8,3 pro­
întreaga mină Pelrila in urmă
bătoarea. Ca însăşi viaţa. Ca dăruind lumină celor care scot com itetului orăşenesc de par­ cente la producţia marfă v1n-
însuşi rortul nostru descă­ cu 26 de ani. din adlncuri lumină. tid. prim arul oraşului — la dută şi încasată. Cu succese
tuşa’ acum 26 de ani — dă — M in erii noştri şi-au p ro­ Şi în clipa cînd glasurile Ha|eq. In cuvîn tu l vorb itorilor asemănătoare în întrecerea so­
qlas rjînrlvirilor b ă h in u l Iosil pus ca sporul de cărbune să-l zecilor de mii de demonstrant! au fost reliefate succesele re­ cialistă au cinstit ziua de
Colnf. urmărind de ia tribună realizeze pe seama reducerii s au unii în cîntul ce dialoga marcabile obţinute de poporul 23 August şi colectivele de lu ­
revărsarea umană de en­ consumului specific de lemn cu solidaritatea internalionalâ, romAn sub conducerea partidu­ crători de la Fabrica „V id ra ",
tuziasm. cu 0.5 me/l 000 tone, Iar acum lui In cei 26 de ani de viaţă întreprinderea de plante m edi­
raportează 1 mc/l 000 tone. O cînd „Hai la lupta cea mare* liberă. S au evidenţiat — tot­
Ccloane de stcaqurî roşii şl răsuna pe nesfirşlte întinderi, cinale, I.GC.L. şl altele.
tricolore. din care răsar — floare, venită din tribună, În­ odată — realizările cu care oa­ O activitate rodnică în în-
purtate de braţe minereşti — trerupe, pentru o clipă, vorb e­ oamenii V ăii Jiu lui îşi a fir­ menii muncii din localităţile tîmplnarea aniversării zilei eli­
le secretarului de partid. Du­ respective au Inltm pinat mă­
stemele partidului şi a tării. mau, de fapl, supremul Imbold, berării au desfăşurat şl colec­
m itru Her. de ta E.M. Aninoa- reaţa sărbătoare a eliberării.
Lozinci scrise cu lumina zilei cu certitudini de neclintit, de tivele de oameni ai muncii din
pe fond de purpură : ..Trăiască sa. Cine l-o li trimis-o? A urel a împlini, literă cu literă, sar­ Oamenii muncii din oraşul oraşul Haţeg. Demn de am intit
Partidul Comunist RomAn. fo r­ Ciislea, loan David — anlnose- Brad au cinstit ziua de 23 A u - este că salariaţii de la I.G C.L.
ţa politica conducătoare a so­ nii de la tribună — sau era cinile Înscrise In marea cartă qusl cu rezultate meritorii, lm- au îndeplinit prevederile c in ­
acel firesc dialoq de Hori d in ­
cietăţii noastre ! \ „Trăiască şl a programului de edificare so­ punîndu-se atenţiei faplul că, cinalului actual la producţia
tre tribună şi coloanele dc-
înflorească scnniDa noastră cialistă a tării. p1nă acum. s-au dat peste plan globală, iar cel de Ia C.L.F. şl
patrie, România socialistă I". mons‘-an ţilo r ? produse suplimentare In va­ autobază au realizat planul pe
Urale. aplauze, flori. Coloanele Poalt, ca niciodată, demon­ In coloană te înscriu cu mindrie fl realizările ceferiştilor simerlenl. loare de 10,6 mllloone lei şl 8 luni cu 21 de zile mal devre­
vorbesc cu tara şl tara se re- straţia de 4a Petroşani n-a fost LUCIA LICIU * — beneficii care depăşesc pre ve­ me. In anii de după eliberare,
qăseşte mtndră în coloanele atît de bogată. în care alego­ derile cu 7,2 milioane lei. Se s-au Înfiinţat noi unitătl eco­
zilei. Copiii şi-au îm pletit din rice ca In această a 26-a vară detaşează aportul colectivului nomice. printre care un abator
flori îzbinzile lor din timpul a tării : „U n barai" cobori! din de mineri de la I.M. Barza ca­ modern, o autobază de trans­
anului şcolar — notele. Le creştet de munţi a venit să re. pînă In data de 19 auqust
poarta ca pe cele ma! draqi spună că acolo. Ia Valea de ac., a realizat planul la mine­ port auto, un complex de de­
trefr-e: ..Ain venit, ca toţi pio­ Peşti, constructorii au refăcut reu ri extrase pe primele 8 servire, s-au lărgit capacităţile
nierii, să-mi arăt recunoştinţa batardoul rupt de furia apelor luni şi a redus cheltuielile la de producţie la Fabrica de
fată de partid, fală de patria prim ăverii şi că acum pun te­ 1 000 lei producţie marfă cu conserve, s-a dat Sn folosinţă
noastră". Prin ce ti manileştl melie solidă viitoarei centuri 45.4 lei. ob(intnd o economie hanul turistic „nucura". s-au
această recunoştinţă? — o în­ de beton ce va opri apele spre de peste 1 milioane lei. Pen­
trebăm pe Mihaela Abalasci. a le smulge noi lorţe. Un ate­ construit şl dat 1n folosînlă
Ho» la Şcoala qencrală nr. 1 lier simboliza U.U.M.P-ul de tru dezvoltarea industriei m i­ oamenilor 450 apartamente.
Petroşani, Fetiţa stă o clipă şi azi, arătlnd cil de Iscusiţi stnt niere din zona Bradului, s-au Ziua de 23 August a fost în-
obipu-i rlde în soare. ►Prin constructorii utilajelor miniere Investit în ultim ii ani, din fon­ tîmpinată, ca pretutindeni, cu
tot. Prin învăţătură, prin com­ pentru adincurile Văii Jiului, durile statului B20 milioane Iei. sentimentul datoriei îm plinite,
portare. C a părinţii, patria care, începtnd cu piesa filetată
noaslră să se mlndrească cu artistic şi Încheind^ cu stllpil deschlzlndu-se noi mine şl cu holărîrea fermă de a tra ­
noi. Praqul spre clasa a V îlî-a hidraulici, au ştiut 'să econo­ modernizlndu-se cele existen­ duce în viaţă sarcinile trasate
l-am trecui cu 0 R7. Şi-as vrea misească. în numai 7 Iun), mal te. in vederea îmbunătăţirii de Conqresul al X-lea al pa rti­
ca fiecare an să fie trepte spre mult de un milion şl jumătate condiţiilor de viaţă ale m ine­ dului. de a obţine realizări tot
n.aî bine“ . lei la preţul de cost.
rilor, s-au construit şi dat în mai de seamă în v iilo ju l cin­
Cine ar li putut spune cîte folosinţă peste 2 000 aparlo- cinal.
A -Sja'UOin orri rezonante dintre zecile de care alegorice
de
pas hotărîl. apăsat.
simbolizat mat pregnant
au
Companiile trec să dea
veste că aici, în valea cu ră­ anul 26 tn Valea cărbunelui I
Poale cel al Trustului de con­
dăcini de cărbune m inerii şlîu
strucţii şi montaje miniere, ca­
să poarte bărbăteşle şi pichame- re a deschis salba de mine de
rul. dar si arma spre a sta de la un capăt la allul al Văii.
veqhe păcii şi în flo ririi tării. poate cel al constructorilor, ca­
F poate momentul rel mai so­
ro au Hat chipul nou al aşeză­
lemn al înlreqii demonstraţii.
rilor, ridicîndu-lc spre v e rti­
V. poale clipa In care loate in i­ cala îm plinirilor „A partam en­
mile bal la unison. în care rp‘ n- tul" ce se înălţa în fala t r i­
durll:? se contopesc In draqos-
bunei reprezenta cel de-al
lea de tară. 793 lea cămin pe care con­
E a treia oară. în acest cin­ structorii Văii Jiu lui l-au dă­
cinal. de cînd m inerii Lupeniu- ruit minerilor în acest an.
lui deschid demonslraţla de la Siderurgicii nu adus ta sărbătoarea eliberării cifrele mari
— Sînt mal mulţi ani de
2.1 August, pi.rlînd, cu vlqu- rln d constructorii noştri se ale realizărilor lor. Pentru că la Hunedoara cifrele nu pot fi de- Pornite din inima miilor de demonstranţi, lozincile exprimă
roasă m indrie Drapelul de în ­ prezintă la sărbătoare cu an­ cit mari, dragostea fierbint' faţă de partid şi patrie.
treprindere fruntaşă pe ra ­ gajamentele îndeplinite la lo ji
mură. indicatorii.
— Tn u ltim ii ani n-a existat — Ieri am început recepţia
întreprindere dîn oraşul nostru blocului D 1 -I din Aeroport 6
— ne mărturiseşte tovarăşul Petroşani — un bloc cu 90 de
Vilhelm Neaq, prim-'secrelar al apartamente pe care construc­
Comitetului orăşenesc de pa r­ torii s-au anqajat să nl-1 dea
tid Lupen! — rare să nu-şi rea­ la I decembrie. Dar s-au în­
lizeze integral si la toţi indi- trecut pe e| înşişi. Şi nu o ri­
cotorfl sarcinile de plan. M in e ­ cum. La calitate an luat note
rii aduc In cilre 26 644 tone de de bine şl foarte bine.
cărbune extras In plus, repre­ Dialogul 6-a purtat Intre
zentanţii firelor de mătase de constructor şi beneficiar : |nql-
U ..Viscrv.a" nu veoii să spună nerul D uinllru Turnă, directo­
că $i-ai. depăşii cu 1.6 la sulă rul Grupului dc şantiere V a ­
sarcinile de pton iar qoşpo- lea Jiu lui şi Zoltan Szekely.
darii care an ocupat locul doi inginer şef la I C C . Petroşani.
pe Vale — In întrecerea pen­ E un dialoq Intre Izhlnz.ile. In ­
tru rel mal bine qospodăril şl tre bucuriile de azi şi cele din
frumos oros — vor să-şl a fir­ lunile viitoare, cînd construc­
me hotărlrea de a parlîcîpa cu torii vor înscrie pe pămlntul
mal mu’ tă dăruire 1« îm p lin i­ Văii Jiului 1 372 de apartamen­
rea portretului nou «I Lupe-
nlulul. Pentru că am Inauqurnl te, 1 canlinc, noi spaţii ale
bunăstării şi civilizaţiei
un nou cartier — „Vlscoza IV "
— rare va avea, îo final, 1 700
de apartamente. o nouă şcoală A fost la Petroşani un per­
* manent dialoq Inlre coloa­
cu 16 săli de clasă, o nouă po­
liclinică... ne ş| tribună, Intre simbol şl
realitate. Intre prezent şi v ii­
— Le vedeţi pe filatoarele
tor. L-au purtat m inerii din
noastre — Florica Nfstor, V io ­ Uricanl şi Lonea, din Petrila Fotegrafîîle de la demonstraţiile oamenilor muncii au fost
rica Nan. Raveca Roman. Ell- şl Llvezenl, din D llja $1 V u l­ Acum 26 de ani form aţiile patriotice au adus o mare contribuţie fn înfăptuirea insurecţiei armale. Astăzi gărzile pa ­ realizate de VIRGIL ONOIU - la Deva ; N. GRENA - |a Hu­
sabeta Rtrceanu. Ana Pop. can, ca o deviză spre îm pli­ triotice - muncitori, ţărani, Intelectuali - stau de veghe cuceririlor celor mal scumpe ale poporului nostru : orinduirea socia* nedoara şi S. POP — la Petroşani.
Marla Colici ? — ne întreabă niri, ca un gest spre anul listă, suveranitatea şi demnitatea naţională.
tehniciană Ano Taborskl, de mtlne. Fiecare a adus eu el.
Există domenii ale actlvttâttf În funcţie de |â M in lla şi Pa­
noaslre în care sărbătorescul
$i diurnul se conlopesc. Stnt roşeni sînt gala o rb in d a ii
acele ramuri ale producliei de încărcate la rapacitatea proiec­
bunuri materiale sau de de­ //V m m ce tată.
servire care nu-şi poţ întrerupe In vremea aceea, din gara
nic,i un moment activitalea. Şi, Simeria porniseră pe dru m u ri­
în vreme ce coloanele de de­ le ţării trenuri încărcate cu
monstranţi curgeau prin la|a oţel. cu cărbune, cu maleriale
tribunelor, intr-un şuvoi ne­ de conslntclii. cu oameni.
întrerupt. încărcat cu un po- COLOmiE DEFIUII... Alergau pe căile de fior ale
ten|ia) incomensurabil de en­ tarii trenurile conduse do me­
tuziasm. se elaborau, fără În­ canicii Ion Seveslrian Gheor-
trerupere. şarjele de otel şi qhe Susan. Avram Si modica.
de fonia ale Hunedoarei. Pe pregătit succese în întlmpina- Glndul acesta purta In el lucru", adică intensă, ca în- Coi ce au sărbătorit prin
platforma oţelăriel nr. 2. mai­ rea acestei sărbători — spunea căldura unor suflete 1n stare tr-o uzină care, In cel dc al muncă ziua de 23 Aurim- > au
ştrii Alexandru Ciocan, Paul el. Noi am pregătit. în semn de $8 umanizeze ofelu). II 26-lea an de la eliberare, tşi în crla i să trimită tării infuzia
Orelt, Dumitru Sllngu. Dra- cinstire, cea mai scurlă şarjă. nutreau. în acele ore fierbinţi, sărbătoreşte centenarul. de forţă pe care l-o dă judeţul
qomir Stuparu. Constantin L-am ascuMot pe omul aces­ oamenii din schimbul maiştri­ In acelaşi timp. qrupurile l nostru. Un lung şir Co nume nr
trebui să folosim în rcpo rlajiiî
Corlacici, Dumitru Lazăr. top i­ ta, aşa cum l-am ascultat şi pe lor Dumitru Orăşanu, Avram şi 2 puse în funcţiune la Ter­
torii Teodor Karamanlis. Con­ sefu) de schimb. Dobre Nlţă, Petruse, Ghcorqhe Latzăr, 11 mocentrala M in tia trimiteau în nostru spre a aduce cinslirea
cuvenită celor care. în ore’e
stantin Draqomir, C.rjqore Po­ de la laminorul de 800 mm. In nutreau furna’islul şef A le xan­ sistemul nalional milioane de sărbătorii au asigurat. la
pică primiseră dc la schimbul înfruntarea dintre e| şj foc. dru Bucur, cauperlstul Gheor- kilo w a li-o re — o parte din r r i locurile cu ..ioc continuu", o
de noapte cuptoarele fn dife­ bărbaţii Hunedoarei au smuls qhe Mandache, maistrul loan 8731000, produşi în ziua dc actîvilate normală. Ar fi nu­
rite siadij ale procesului de materiei amorfe sule de tone Oprea şi cauperislul Ghcorqhe 2.3 Auqust la Mintia. In acest
elaborare e şarjei de o(el. $i de fontă, de o|el, de laminate. Bistrian de la furnalul II, toii limp, de la camera de co­ mele medicilor şi personalului
poate că fluviul de foc, în­ Plusul pe ziua dc 23 Auqust furnalişlii dc pe platforma fu r­ mandă eleclrică, şeful de tură medical care an vegheat la să-
corsetat o vreme în pîntecv.l era la laminorul de 800 mm de nalului 6. cel care deţine Simion Gltiura. electricianul nălalea oamenilor, al şoferilor
copierului nr. 6, şi eliberai în ­ 55 de tone la oro 10. Şeful de ..Şefia" in competiţia cu cei­ loan nerreanu. llie Cucuianu de autobuze care au transpor­
tre orele 8 şi 9 ale sărbătorii, schimb avea toate motivele să lalţi coloşi al Hunedoarei. de Ia comandă staţii. Iu lin Pop tat fără odihnă oameni (a
a maî rotunjit cu ceva plusu­ lie m ulţum it. Dorea să trans­ Pe o altă maqlstrală a oţeli:- şi Ion Popescu de la turbine, locurile de distracţie, al cen­
rile de otel ale olelăriei II. mită un qînd pentru cei din lui. fontei şi cocsului bunedo- Lascu Macra şl M. Damian de tralistelor de la lelefoane. al
Pentru prim -lop ilo rul Teodor coloane : celor din echipele de în tre ţi­
rc a n .la Că’ an, echipele de fur- la cazane, ca şl colegii lor de
Karamanlis şi oamenii săi ..cea — Să poarle sus, cu mîn- nalişli dc sub conducerea nere ale exploatărilor miniere,
mai mare sărbătoare a tării" — drie. pancartele pe care slnt maiştrilor loan Rusu si Vasile la Paroşeni, Gheorqhe Slăvei al tuturor celor ce au serbat
cum o numeau — a venit in ­ însemnate roadele muncii de la cazane. Vasile Felcu de aniversarea eliberării pe fro n ­
solită de bucuriile muncii în ­ noastre şi să aibă parie dc zi SînqooTzan. cele de la bateria la turbine. Zcno nar de la tul muncii care nu permite În­
dc uemîcocs comandate de treruperi.
cununate de succes. bună, ca să se poată bucura tablou raportau dispecerului
Te slăvim, partid iubit I maistrul Adam Trosan con­
— întotdeauna oamenii au 1n tihnă de sărbătoare, semnau „o zl normală de nalional că cele şase grupuri ION CIOCLEI