Page 8 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 8
DBUMUL SOCIALISMULUI A Hr. 4843 > DIMINUA 2 AUGUST 1970
R O M A 1. — Corespondentul
Primirea de către premierul Cunsiliolui de Stat Convorbirile Aqerpres, Nicolae Puicea,
transmite : După pauza inter
Vizita delegaţiei venită vineri in desfăşurarea
rezol
tratativelor în vederea
sovieto- vării crizei de guvern — ca
al It.P. Chineze a delegaţiei militare române române la Havana urmare ' a în tru n irii cabinetu
lui demisionar in scopul apro
vest-germane bării buqclului pe anul finan
ciar 1971 — sîmbătă diminea
ţa. la Palatul M ontecilorio (se
au
diul Camerei deputaţilor),
M O S C O V A t — Corespon
P E K IN ■!. — Corespondentul rxie rior. şi atte persoane o fi 0 recepţie în seara zilei de H A V A N A I — Corespondentul Agerpres, V ictor dentul Agerpres, Laurcntiu Du- j fosl reluate intens consultări
Aqorprrs. Ion Oălăleenu. trans ciale. A fost de fată Aurel 1 august. Au participat Ciu Stamalc transmite : Osvaldo Dorticos. membru al Bi tă transm ite: M in istrul alacc- le premierului desemnat. Emi DEZVOLTAREA
mite : In dnpS-amia/a zilei de En-lai. Cen bo-da, Kan $en şi roului Politic al C.C. al PC. din Cuba. preşedintele Re rilor externe al Uniunii Sovie lio Colombo cu deleqaţiile t e l e v iz iu n i;
I auqusl. premierul Consiliu Duma ambasadorul Republicii alţi conducători de partid şi publicii Cuba. a prim it vineri la Palatul Revoluţiei din partidelor dc cenli u-stînqa. In IUGOSLAVE
lui de Slal a) R. P. Chineze, Socialiste România in R. P. de stat, comandanţi şi ostaşi Havana delegaţia română, condusă de Bujor Almăşan. tice. Andrei Gromîko. si minis
Ciu En-lai, a primit deleqalie Chineză. ai armatei populare de elibe membru al CC . al P.C.R.. ministrul industriei miniere trul afacerilor externe al R.F. Zilele acestea ou fost
militară română condusă de şi qeoloqiei. care a participat la sărbătorirea Zilei in a Germaniei. W a ltcr Scheel, au
întrevederea s-a desfăşurat rare. Au fost prezente de ase anunţate noi măsuri p ri
ciencral-colonel Ion lonită, m i surecţiei cubaneze. Cu acest prilej, conducătorul dele continuat simbătă con vorb iri
în Ir-o atmosferă cordială, tovă menea, deleqatia militară ro gaţiei române a transmis un salut din partea tovară le în probleme care interesea vind dezvoltarea tele
nistrul tortelor armate.
răşească. mână şi deleqatia militară co şului Nicolae Ccansescu. Primirea s-a desfăşurat în- ză ce‘e două pârli, s-a anunţai viziunii iugoslave. După
Din partea chineză au iost Ir-o atmosferă coi diată. y Koma Au fost re ce recent s-a anunţat
prezenţi Huan Iun-şcn, şef al reeană. Au participat şefi al Delegaţia română a fost primită, de asemenea, la oficial la Moscova. construirea unui centru
Purtătorul
de cuvînl vost-
M arelui Stat M ajor. Siao Cin- misiunilor diplomatice si ala- sediul C.C. al P.C. din Cuba. de Sccundino Guerra. de televiziune la Titograd,
kuan. adjunct al ministrului a PEKIN 1 (Aqerpres)- — Cu şati m ilitari acreditaţi în ca membru al C.C. al PC din Cuba, şeful secţiei organi german. Rudîgcr von W ech luate consultările cop :!o republicii Munte-
mar. a anunţai sîmbătă într-o
părării si comandant al torte ocazia celei de-a 43-a aniver pitala chineză. Despre im por zatorice a C.C. şi de Ratael Polanc, adjunct al şefu conferinţă de presă realizarea negru, a fost publicată
lor maritime militare. Ciao lui secţiei relaţii externe a C.C. ai P.C. din Cuba
sări o creării Armatei populare tanta evenimentului a vorbit unui ..acord în privinţa unor- premierului Emilio Ştima ind conslru.;ia
Kuan-hua. ministru adjunct al
afacerilor-externe. Li Cian. ad chineze de eliberare. M iniste Huan Iun-sen şeful M arelui articole ale pream bulului" do unui nou cenfru de tele
junct al m inistrului comerţului rul Apărării Naţionale n oferit Stat Major. cumentului negocial. Co!ombo viziune Ia Liubliana, care
urmează să între in func
ţiune în anul 1976. Noul
Irlanda de Nord centru de televiziune va
fi dotat cu toate insta
Ca urmare a cercurile informate se consi laţiile necesare televiziu
deră ca aceasta ar putea fî ul nii in culori. Construcţia
numeroase greve Măsurile adoptate de autorităţi tima rundă a tralalivelor. îna acestui centru necesită
investiţii de mai multe su
inte ca prim ul ministru desem
nai să comunice preşedintelui te de milioane de dinari,
înrăutăţirea cil- nu asigură menţinerea liniştii în republicii ca acceptă să for dintre care numai pentru
se
echipamentul tehnic
meze v iito ru l quvern cvadri-
parlil. Atmosfera este. deci, vor cheltui 100 milioane
matuui social Ulster de „optimism m oderai“ sau de dinari,
..precaut", după cum se exp ri
mă unii observatori, şi — dacă
spaniol BELFAST 1 (Aqerpres) — Unităţile militare enqleze au nu vor interveni elemente cu „COPILUL SĂLBATIC"
M AD R ID 1 (Agerpres). — Măsurile adoptate săptămîna folosit din nou îm potriva de- totul neprevăzute — Colombo Ne aflăm in anul 1798.
Greva salariaţilor de la me trecută dc autorităţile Irlandei monslanţilor qaze lacrimoge ar putea trece rapid la întoc In adincul pădurii Avey
troul din Madrid, cea de Ia de Nord, printre care şi in ne, furtunuri cu apă si chiar mirea programului guverna ron a fost văzut de citeva
serviciile publice de trans terzicerea tuturor demonstraţi arme de ioc. mental. ori un copil sălbatic, cam
port din Palma de) M ajor ilor. nu se dovedesc a fi sufi Unul dintre cele mai calde Inlîlnirca sa de sîmbătă d i de vreo 12 ani, gol, ciu
ca şi Gijon, cea a m inerilor ciente penlru menţinerea li puncte ale luptei a fost Crum- mineaţa cu deleqatia Partidu fulii, mergînd in patru
din Asturia şi a m un citori niştii în Ulster. După inciden lin Road. strada care separă lui socialisl a durai peste trei labe şi căţărindu-se agil
lor din portul Barcelona, cartierul celoh'c de cel protes orc şi jumătate. Inform aţiile in copaci. După încercări
precum şt conflictul singe tele de vineri noaptea, noi tant. Primind ordine în acest disponibile pînă In prezent a- zadarnic?, sălbaticul este,
ros riinlrc poliţişti şi munci- ciocniri au fost semnalate sîm- sens dc la superiorii săi. sol lestă că au fost analizate a- in fine, prins şi transpor*
forji constructori din G rana bdt.ă dimineaţa între manifes daţii brilonici au deschis de mănuntil problemele pe rare tat la Paris. Intre pereţii
da au încălzit puternic in tanţii catolici din unele cartie mai multe ori focul îm potriva ar Irebui să le înfrunte ime clbi ai clinicii, copilul nu
cursul ultim elor două săp- diat după formarea sa noul vorbeşte ; scoate doar un
tăminl climatul social spa re ale Belfasl.ului şi trupele demonstranţilor. Numeroase quvern si ca au fost eviden singur sunet, întotdeauna
niol. britanice dislocate in Irlanda persoane, printre care şi şase ţiate cu acest prilej ample po acelaşi. Privirea ii alunecă
Restricţiile în domeniul de Nord în vederea menţinerii soldaţi, au fost rănile. Au fost sibilităţi de realizare a unui pe lucruri, fără să se fi
creditelor, sporirea taxei de ordinii. ‘ operalc noi arestări. acord. xeze vreodată pe ceva
scont si depunerile preala anume. Nu manifestă nici
bile pentru exporturi au sentimente de bucurie,
provocat o situaţie gravă In nici de tristeţe. Nu supor
numeroase întreprinderi. N u tă veşmintele şi încearcă
mărul falimentelor s-a du Luptele din Vietnamul de sud mereu să fuqă. In spitalul
blat şi consumul unor bu Bîcelre, unde fusese in
Aloi răpiri de diplomaţi in Uruguay nuri a scăzut in tr-o propor ternat, „copilul sălbatic1'
ţie de 10 pînă Ia 15 la sută-
cercetat
este
de toţi,
Nici o măsură luată de qu-
vern n-a reuşit să reducă şi Cambodgia chiar şi de profesorul Pi
ne!, celebrul psihiatru al
M O N TEVID EO 1 (Agerpres). Aceste condiţii au fost avansa licipai la 10 mai la atacul a deficitul balanţei comercia acelei epoci, ca un obiect
Vineri, capitala uruquayană a te în li-u n comunicat remis di supra unui ricpnzil al marinei, le care a atins I 120 m ilioa SAIGON I (Agerpres). — In vesl si respectiv la 70 kilom e ată Ia 65 kilom etri de capita de curiozitate, ca un ins
fost lealrul unor noi răpiri de recţiei ziarului ..El Diario“ , in acţiune in urma căreia J.upa- ne de dolari în primele şase cursul nopţii de vineri spre tri nord-est de Saigon. la cambodgiana, au fost supu irecuperabil. Doar tlnărul
diplomaţi străini. In trei car care se adauqă că un amml m a ro ş ir au sustras 500 de ar luni ale acestui an. Spori sîmbătă, forţele patriotice din se în ultimele 24 de ore unor doctor Itard nu îm părtă
tiere diferite, gru.purl înarma ulterior va preciza delaliile me. rea preţurilor creează un Vietnamul de sud au declanşat violente atacuri şeşte părerea aceasta şi
te i-au răpit pe consulul bra schimbului, precum şi lista de Poliţia a anunţai oficial că climat de nemulţumire cres- opt bombardamente cu rachete PNOM PENH 1 (Agerpres) Totodată. în noaptea de v i cau;ă să ciştige încrede
zilian Aloise Comide şi trei . ţinuţilor a căror eliberare o esle i-n posesia unui comunicat cindă. In timp ce creşterea şi mortiere asupra unor poziţii — Portele de rezistentă popu neri spre sîmbătă, lortele de rea copilului, pe care-l
funcţionari americani. Obser cere organizaţia ..Tupamaros” . provenit de la răpitorii con salariilor a fost blocată, ta fortificate deţinute de trupele lara din Cambodgia continuă rezistentă populară au atacat numeşte Victor. In cele
vatorii din capitala Uruquayu- Comunicatul precizează pe de sulului brazilian şi funcţiona xele si tarifele poştale, te omericano-saigoncze în zona atacurile asupra, poziţiilor de fo rtifica ţiile deţinute de efec din urină, ¡I ia cu sine a
lui iac o legătură între ră p iri altă parle, că hincţiunarul a rului american, in care se lefonice, cele din transpor Pialourilor Inahe şî în alte re ţinute de trupele administraţiei tivele m ililare inamice in o ra
le* de vineri şi cea a judecă merican Dan M iliio n e es!e ră condiţionează eliberarea celor tul feroviar şl transportul giuni sud-vieinameze. Ciocniri Lon Noi, attt in îm prejurim ile şul Kompong Thom. Ultimele casă. Acum Ihfc&pfc sen
torului de instrucţie Daniel nit la un braţ. Dncumenlul fur doi in schimbul punerii în li- urban au crescut in două violente între detaşamentele capitalei khmere, cît si în alto telegrame anunţă că luptele se zaţionala aventura a doc
Pcrreyra Manelli a cărui eli nizează unele detalii privind berlate a unor deţinuţi poli luni de la 10 la 70 la sută. patrioţilor şi unilăti inamice au regiuni cambodgiene. „Puncte desfăşoară pe străzile oraşu torului Itard, eforturile
berare a (ost anunţată de gru obiectele personale care se n- tici. lără a preciza numărul a- iar carnea, laptele, trudele, fost semnalate în partea sep le cele mai fie rb in ţi” se allă lui. deşi la apărarea acestuia sale zilnice pentru ca
pul de răpitori penlru sfîrşitul flau asupra funcţionarului in ccslora gazul, electricitatea, 2larele tentrională a Vietnam ului de tn momentul de fată în zona participă si trupele saigoneze Victor să se transforme
acestei săptămini. AUl răpirea momenlul răpirii lui. şl chiriile de Ia 8 la 30 la sud, in apropiere de Pleiku. cuprinsă între 55 kilom etri dintr-o fiinţă nefericită —
Pe de altă parte, ministrul Din cauza luptelor ce au loc
lui Pcrreyra cit şi cele de v i ★ alacerilor inlerne al Uru- suta Bombardierele americane de nord-vesl şi 80 kilom etri nord în sectorul Srekhlong. circu nici om, nici fiară — in-
neri sînt puse pe seama qru- Poliţia uruguavană a arestat quayului, A ntonio Prancese, Tensiunea socială se ma tip ..B-521' — relatează, pe de est de Pnom Penh — relatea tr>un băiat capabil de
pului de querilă .Tupamaros". pe unul din autorii seriei de a ceîut la posturile de radio nifestă prin numeroase gre altă parte. corespondenţii a- ză corespondenţii agenţiilor de laţia pe şoseaua co tace legă efecţiune, de sensibilita
Doi dintre cei răpiţi vineri au răpiri, comise in Uruguay. Es- şi televiziune uruguayene spri ve : în cinci luni, numai In genliilor de presă — au efec presă. Tabăra militară de ta tura Intre Poom Penh şi p rin te.
reuşit să scape. Politia din tp vorba de Serqio Eligió da jinul populaţiei penlru a ..sal Asturia au avut loc 96 de tuat vineri noaptea raiduri în Romeas si instalaţiile de care cipalul pori petrolier al tării, /.cesta oi fi, în mare,
M ontevideo a 1 ost pusă în sta Rosa, rare a participai la len- va instituţiile democratice ale greve, cuprtnzînd 120 000 dc pro vin ciile Tay Ninh şi Long trupele regimului Lon Noi dis Kompong Soni, a fosl din nou subiectul noului film, rea
re de alarmă lativa eşuată de răpire a lui ţă rii” . muncitori. K'hanh, la 90 kilom etri nord- pun in localitatea Skuon, sltu- blocată. lizat de Francoii Truflaut.
★ Cordon Jones, sccrelar la A m In colaborare cu Jean
M O NTEVID EO 1 (Agerpres). basada americană din M o n te Gruanl, TruBaut a reali
Eliberarea consulului brazilian video, zai scenariul film ului „C o
şi a funcţionarului american, M ai multe persoane nu fosl, Preşedintele Sfalelor Unite, evenimentelor din Orientul pilul sălbatic" pornind de
răpiţi vineri de organizaţia de asemenea reţinui». M.nrîn Rlcbard Nixon. a avut vineri Aproplal. moderaţie, flexibilitate, bună Tradiţionalul festival la jurnalul doctorului Jeon
voinţă, pentru a se puica re
clandestină uruquayană „T u vii au recunoscut doi şefi ai o întrevedere cu .secretarul La sfirşitul întrevederii aliza un progres în direcţia hard, în care erau con
pamaros“ , a fost condiţională organizaţiei clandestine Tupa de slal, W illiai» Rogers, con* preşedintele Ni von a d«î unei păci juste sî de durată Internaţional dc teatru semnate cu rigurozitate
de aceasta de punerea în l i maros'', Râul Bidognin şi Fer sacrală examinării evoluţiei publicităţii o declaraţie prin in tre părţi. ce urmează să aibă loc faptele petrecute acum a
bertate a Unor deţinuţi politici. nando Cann. Aceştia an par- la sfirşitul verii ta Bel proape două secole.
c u r i e r 0 + 0 grad va cunoaşte anul
Incidentele rasiale din o- acesta o participare de DE CE?
raşu! H a rllo rd (Connecltcut) mare prestigiu. Noua e-
Muncitorii agricoli a R.D. Germane, condusă de Gcorg Stlhl, ministru continuă cu Intensitate de cliţie a festivalului pro De ce îmbrăcămintea fe
Agenţia A.D.N. anunţă că delegaţia guvernamentală
In cursul
peste patru zile.
gramează
piese clasice
adjunct a) afacerilor externe, s-a înapoiat de la Geneva, c u r i e r nopţii de vineri şi sîmbătă în lr-o interpretare mo meilor se încheie de la
unde a avut convorbiri cu delegaţiile la conferinţa dimineaţa. în cartierul popu dernă. dreapta la slîiiga, iar a
californien! au obţinut C om itetului penlru dezarmare ..pentru a tace cunoscut laţiei de culoare s-au înre- A lă lu ri de cunoscutul obicei da ‘ 'a z j de pe
bărbaţilor invers ? Acest
jrunclul de vedere al R.D.G. în problemele care se află qistral ciocniri violente între regizor suedez Ingmar vremea cavalerilor Evului
qrupurile dc negri şi porto-
în prezent în centrul activităţii com itetului". Georg care sătulă poziţia adoptată rîcani, pe de-o parle, şi po li Bergnian. de cel vesl- Mediu. Sabia fiind fixa
satisfacerea revendică Slibi a spus că delegaţiilor le-a fost remisă declaraţia de Israel. Iordania şi R.A.U. tie. pe de cită parte. Vineri de alte nume prestigioa tă pe stînga, ec se tră
qerman Hans Lîlzau
şi
gea cu
dreapta. Mina
guvernului R.D.G. în care se relevă dorinţa de a sprijin i Precizînd că „acceptarea pro seara, au fosl rănite 6 per se ale ariei teatrale dreaptă a cava'erilor fi
toate propunerile şi măsurile de natură, să apropia punerilor S. U. A. de către soane şi arestale alte 125. contemporane, este a- ind deci ocupată, le era
rilor lor realizarea obiectivului unei dezarmări generale şi sate, orieit de importantă ar Politia a făcut uz de qrenade nuntală la festiva) pre »nai uşor să-si încheie
intere
principalele quverne
loiale. fî, constituie doar un prim cu gaze lacrimogene pentru zenta a doi cunoscut« hoinn cu stînqa. Femei
pas", în declaraţie se subli a împrăştia grupurile de de regizori români — Liviu le, dimpotrivă, aveau de
W A S H IN G TO N I (Agerpres). „Acest boicot, spunea John niază că va li nevoie de m onstranţi Ciulei şi Andrei Şerban. obicei pe braţul sting un
Corespondentul Agerpres, Con- Gium ana, un .purtător de cu- copil, sau ¡I ţineau cu
slantin Alcxandroaie, transmi vînt al patronatului a afectat mina stînqă, incit le era
te : După rinei ani de qreve. serios desfacerile, înqrijorarea maj comod să se încheie
demonstraţii, mitinquri dc pro noastră s-a amplificat datorită cu dreapta.
test şi ac|ium de boicot, sute faptului că boicotul ameninţă
de mii de muncitori aqricoti cu falimentul multe firm e". 0 nouă lege privind reforma industrială CONSTATARE
din regiunile viticole ale Cali-
torniei au obţinui sotislacerea Gesar Chavez, preşedintele „British Medical Jour
revendicărilor lor de către pa UFW OC a declarat că munci din Peru nal", o revistă foarte se
tronat. In noul contract co torii agricoli sînt decişi să-şî rioasă, a publicat recent
lectiv. încheiat pe o perioadă apere cu hotărîre drepturile RIO DE JANE1RO 1 — decit o treime din întregul fixeze norme tehnice pentru la Londra rezultatele u
de trei ani, este recunoscut Corespondentul Agerpres. capital. Firmele cu capital activitatea industrială Toafe nei anchete la fef de se
care au fost cişliqale cu p re
dreptul m uncitorilor agricoli Vasile Oros, transmite : Ziarul mixt in care capitalul străin întreprinderile industriale vor rioase osuora preferinţe
de a se organiza în sindicale, ţul unor sacrificii economice oficial „El Peruano" a publi nu va putea depăşi 75 la su fi supuse semestrial unei. ana lor pacienţilor în ce prî-
dreptul la pensie la concediu Imense. cat decretul guvernului Peru tă dispun de asemenea de lize pentru a determina „efor veste culoarea tabletelor
plătit, la ziua de muncă de opt lui privind reforma industria un termen de şase luni pen turile şi dinamismul" lor. A tranchilizante.
ore cte. lă, intrată in vigoare la data lru a încheia cu statul un Anchetatorii au stabilit
Presa americană subliniază publicării (30 iulie). Conform angajament privind ridicarea naliza va avea în vedere in ca tabletele de culoare
<ă aceasla este prima vi d o ric textului acestei legi, statul îşi participării capitalului naţio primul rină criteriul gradului qolbeno sînt cele mai
de asemenea proporţii a mun Ameninţări anonime rezervă proprietatea exclusivă nal la ccl puţin 50 la sulă la dc naţionalizare, apoi capaci indicate nentru bolnavi;
citorilor agricoli in confrunta asupra ramurilor industriale sfirşitul unei perioade ce va tatea dc a răspunde, proble suferind de stări dearesi-
rea cu marii fermieri din 5n- şefilor misiunilor de bază — siderurgia, meto- melor sociale şi iu finc efi ve. în lim n ce cele de cu-
ireaqa isloric a con lliclclo r de /urgia neferoasă, industria chi H specificată In contract. A foare verde rfnu c^G moi
muncă din regiunile rurale ale diplomatice mică şt petrochimică, indus fost/-crcat „Institutul de cer cienţa factorilor administrativi bune rezultate la bolnavii
S.U.A, Prin acest contract co tria de maşini şi echipament, cetări tehnologice" menit să şi tehnologici. suferind de stări de
lectiv de muncă, patronalul a de îngrăşăminte, ciment, hlr-
recunoscut comitetul unit de de la Bogota lie, mijloace de transport. anxietate. In urma an-
organizare al m uncitorilor n- Firmele particulare care ope chelei s-a moi constatat
arîroli (UFWOC). care grupea BOGOTA 1 (Agerpres).— rează în aceste ramuri slnt I » ca tabletele de culoare
ză 65 la sulă din loialul celor Şvîii misiunilor diplomatice obligate să semneze un con Au fost puşi în libertate 12 roşie sînt în general con
ce trudesc în fermele vilicolo de la Boqola au -prim it joi tract. cu statul pentru a 1ixa traindicase.
californirne. ameninţări anonime in legă EXPERIENŢA
tură cu apropiata preluare condiţiile şi termenele in care
Mişcarea penlru obţinerea vor preda proprietatea in membri ai Partidului de opo s u b a c v a t ic a
rec unoas’ crii dpr|:1.urilnv legi a puJeriî de către preşedin schimbul unui preţ de răscum
time ale m uncitorilor agricoli tele ales al Columbiei, M i- | părare „stabilit pe baze echi Recent s-a încheiat cu
a început în I9G5 în zona viii- snul Pasl.rana, informează a- \ tabile'', Decretul precizează, ! y succes prima experienţă
colă ,.San Joaguin“ , situată la qenţia France Presse. de asemenea, ramurile „de ziţie „Uniunea Poporului Kenyan“ subacvatică efectuată de
A uto rii acoslor ameninţări, j
220 km nord-esl de Los Angc* ( ai e afirmă că ar tace par- j prioritate secundară" (alimen o echipă de femei, In ca
les, prin greve de scurtă du- ie din organizaţia „A lianţa ! taţie. îmbrăcăminte, locuinţe, NAIROBI 1 (Agerpres). — Preşedintele Kcnyej. Jomo drul programului de ex
rală. Ca urmare a opoziţiei educaţie etc.), precum şi cele perienţe subacvatice ce
patronalului faţă de cererile naţională populară” , mişca- j de „prioritate terţiară ". Fir Kenyatfa. a semnat un decret prin care sînt puşi în li se desfăşoară in largul
muncitorilor, sindicatul lor. rea fostului dictator Rojas ] mele străine ulterior înfiinţa bertate 12 membri al Partidului de opoziţie „Uniunea coastelor insulelor Virgi
care era considerat ¡lega), n Pinilla, declară ră alegerea • te vor fi obligate ca In prea Poporului Ken.'/an" (K.P.U.l, partid interzis în octombrie ne. o echipă formată din
lui Pastrana ar fi fost făcu- •
iniţiat o acţiune vâslă de boi lă prin fraudă. Ei ¡-au pre- : labil să semneze un contract 1969. Dintre personalităţile politice eliberate se numără , cinci cercetătoare in do
cotare fi slruqurilor caliiorni- veni! pe diplomaţii străini j cu statul penlru a determina vicepreşedintele partidului, precum şi cinci foşlî de meniul oceanoqrafiei au
cni. Zeci de mii de .muncitori din Bogota că vor organiza j perioada dc recuperare a ca putaţi. lucrat la o adincime de
au fosl trimişi spre Mate col la 7 auqusl. cind va fi in- j Preşedintele Uniunii Poporului Kenyan, Oqinga 15 metri timp de două
ţurile S'talelor Unite şi împre slalat Paslrona. acţiuni le- j pitalurilor şi pentru a .stabi/i Odinqa. continuă să se afle în închisoare. Jomo Ke-
cantitatea beneficiilor la \in
ună cu unele organizaţii sin rorjsle ce vor pune în pe- \ nyalta a tăcut o declaraţie în care a subliniat că elibe săptămini.
dicale locale ale muncitorilor ricol vieţile lor, menţionea- j nivel „r e z o n a b i l L a slirşitul rarea grupului de deţinuţi politici se înscrie printre mă
din industrie au începui o ză agenţia citată. acestei perioade, firmele nu surite luate în ultim ul timp în vederea îm bunătăţirii
campanie susţinută de încura vor putea deţine mai mult clim atului politic din tară.
jare n boicotului.
R idocţlo adm inistraţia ila ru lu i t Deva, str* Dr, Petru Grozo nr. 35. Telefoane t 12317 |t 11275. Tiparul i întreprinderea poligraficâ Deva. M063