Page 80 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 80
4 OSUMUL SaClM ISM ULÜI Nr. 4361 1 M A*T' 25 AUGUST 1970
MFESTATU oamenilor lelegrame de felicitare
MUNCII DIN CAPITALĂ dintele Consiliului de Stai al şedintele Republicii Democrati
ce Conqo, şi şciul quvernului.
Republicii
Polone.
Populare.
Jozeţ Cyrankieavicz, preşedin Hdiidonin. regele Belgiei. Gus
tele Consiliului de M iniştri al tai Ariolt, reqole Suediei. Emi
defilează membrii cercurilor a Republic ii Populare Polone ; lio Garrostazu Medici. pre
plicative, echipe de transmisi şedintele Republicii Feder,ilive
(Urmore din pog'-vM) Comitetului Central al Partidu Janos Kadar, prlm-secretar al
uni cu slatii telefonice şi ra lui M uncii din Albania, Hadji Comitetului Central al Parti a Braziliei, Urho Kckkonen,
dio. Lleshi, preşedintele Prez. liu- preşedinţele Republicii Finlan
Fanfara intonează avînlalul dului Muncitoresc Socialist da. Frederik al l\- le a , regele
bri ai Direcţiunii P.C. Italian, marş al brigadierilor : ,,Hei lui Adunării Populare a Repu Ungar, Pal Losonczi preşedin Danemarcei. Roland M khener,
Gustavo Espinosa Monlesinos, ru-p I". In ritm ul său, defilea blicii Populare Albania, Meb- tele Consiliului Prezidenţial al
membru al Secretariatului Co ză tineri prezenţi astăzi pe ma met Shehu. preşedintele Consi Republicii Populare Ungare, guvernator general al Canadei,
misiei Politice a C.C, al P. C. rile şantiere naţionale ale m un liului de M iniştri al Republicii Jeno Fock, preşedintele Guver luliana, regina Olandei, Hans
preşedintele
Pe!er
Tscluidi.
Peruvian, M. S. Kurianov, con Populare Albania ; Todor Jlv- nului Revoluţionar Muncitoresc
cii patriotice. La Lotru sau în Coniederaţiel elveţiene. Hîro-
ducătorul dclcqatiei Asociaţiei Insula M'arc a brăilei la Ro- kov, prim-sccrelar al Comitetu Ţărănesc ; Ton Duc-Thang. pre hilo, Împăratul Japoniei, Jorge
de prietenie sovjeto-roinână si qojelu sau Salu Marc mii de lui Central al Partidului Comu şedintele Republicii ^em ocralc Pachceo Arcco, preşedintele
alţi oaspeţi din Bulgaria. Ce tineri au prctnal ştafeta fru nist Bulgar, preşedintele Con Vlelnam, Le Duan. prim-sccrc-
hoslovacia, Cuba, R. D. Ger moaselor tradiţii de muncă ale siliului de M iniştri al Republicii tar al Comitetului Central al Republicii Orientale a Urugua
mană, R. D. Vietnam. Republi brigadierilor din anii de înce Populare Bulgaria, Ghcorqhl Partidului celor ce muncesc din y ii Iu i , Julius K. Nycrere, pre
ca Vietnam ului de Sud. Cipru, put ai marii noastre bătălii Traikov, preşedintele Prezidiu Vietnam, Truonq-Chlnb, preşe şedintele Republicii Unite T a n
Pranta. Porluqalia şl din alte pentru edificarea socialismului. lui Adunării Populare a Repu dintele Comitetului Permanent zania, Norodom Sianuk, şeful
ţări. care se află în vizită în Coloana brigadierilor se în Tulnicâresele din Bulzeşti deschid coloana artiştilor amatori veniţi să demonstreze la Deva blicii Populare Bulgaria ; Lud- al Adunării Naţionale a Repu stalului şi preşedintele Frontu
patria noastră. depărtează. In mijlocul plalou- vlk Svoboda, preşedintele Re blicii Democrate Vietnam. lui Unit National al Cambod-
In celelalte tribune se află lui, patru pionieri dau onorul publicii Socialiste Cehoslovace. Fara-Van-Donq, primul minis qici, general Aqha Muhammad
conducători aî institu ţiilo r cen cu sunete cristaline dc trom Gustav Husak, prîm-secretar al tru al Republicii Democrate Yahya Khan, preşedintele Re
trale şi organizaţiilor obşteşli, petă. Piaţa se umple deodată C om itetului Central al Partidu Vlelnam . publicii Islamice Pakistan,
vechi m ilitanţi aî mişcării mun Charles Helou, preşedintele
ric sule dc pionieri in timp ce lui Comunist din Cehoslovacia, ★ Republicii Liban, Olav V. re
citoreşti din ţara noaslră, par
fanfara intonează — expri- Lubomlr Slrougal, preşedintele gele Norvegiei. Zalraan Shazar,
ticipanţi la insurecţia armată
minri qîndurtlc tuturor, imnul : La ceasurile veseliei, Guvernului Republicii Socialiste Secretarul general al Parti
din auqust 1044. qcneralî ac- preşedintele Israelului, coman
..Mulţumim din inimă partidu Cehoslovace : Kim Ir Sen, se dului Comunist Roraăn, Nicolae
livi şi în rezervă, foşti coman dantul Marien N'Gouabi, pre
lui" — m ulţum iri pentru copi cretar general al Comitetului Ceauşeseu. preşedintele Consi
danţi de mari unităţi pe fron- şedintele Republicii Populare
lăria fericită, pentru viito rul Centra] al Partidului M uncii dia liului de Stat al Republicii So
lul antihitlerist, muncitori frun luminos re le-a fost făurii. Coreea, preşedintele Cabinetu cialiste România, preşedintele Conqo, Savanq Vatthana. re
taşi din întreprinderile bucu- şii urcă in tribune Şi oferă cu optimismul şi voia bună — lui de M in iştri a) Republicii Consiliului National al Fron gele Laosttlul. Misael Pastrana
M ici purtători ai cravatelor ro
reşlene, academicieni şi alţi Populare Democrate Coreene, tului U nltătîl Socialiste, a p ri Borrero, preşedintele Colum
oameni de ştiinţă, artă şi c u l dragoste buchete de flori con Toi En Ghen, preşedintele Pre mit. cu ocazia celei de-a 26-a biei. judecător NU Amaa Ol-
tură, activişti ai orqanelor ducătorilor de partid şi de stat. zidiului Adunării Populare Su aniversări a eliberării Româ lenu, preşedintele interimar al
centrale ric partid şi de stal, ftiluror celor abaţi in tribune, prezente în toate localităţile preme a Republicii Populare niei de sub juqul lasclst, o te Republicii Ghana. Ne W in. pre
ziarişti români şi străini. şedintele Consiliu Iul Revoluţio
care le mulţumesc, îm brăţisin- legramă de felicitare din par
Sînt prezenţi şefi ai misiu Democrate Coreene ; dr. Osval nar al Uniunii Birmane, gene
du-i părinteşte. tea avocatului Nguyen Huu
nilor diplomatice acreditaţi in Un fluviu de falduri roşii şi do Dortlcos Torrado, preşedin Tho, preşedintele Prezidiului ral de divizie Jüan Velasro
Republica Socialistă România tricolore vesteşte începerea de tele Republicii Cuba, coman Com itetului Central al Frontu Alvarado, preşedintele Repu
ataşaţi m ilitari şi alţi membri monstraţiei oamenilor muncii încă un an s-a nai adăugat agrement, anume amenajate lor cetăţeni prezenţi In dant Fidel Castro Ruz, prlm-se- lui National de Eliberare din blicii Pernviene, Sabah At-Sa-
ai corpului diplomatic, precum din Capitală. la sfertul de veac dc cind ne pentru această sărbătoare. parcul „Filimon Sirbu" un cretar al C C. al Partidului Co Vietnam ul de Sud, preşedintele lem A!-Sabah. emir a! K u w e i
Si numeroşi oaspeţi de peste In frunte, un qrup de oameni făurim o viaţă liberă şi in Da Iscroni, în apropierea Tu- spectacol variat, din care munist dtn Cuba. prîm-mlnlstru C onsiliului Consultativ al Re tului. Halle Selassle I. împă
hotare. poartă urarea .Trăiască 23 dependentă. Anul „26" ne lipanului. loc de tradiţională n-au lipsit evoluţiile dansa al G uvernului Revoluţionar al publicii Vietnam ului de Sud, $1 ratul Etiopiei. Mohammed Za-
Sunete prelunqi de trompetă August". De 26 de ani aceas găseşte mai dirji, mai opti intilnire de petrecere, la Vul torilor şi soliştilor de muzică Republicii Cuba ; W ilt e r U l arhitectului H uynh Tan Pliat, hlr Khan, regele Afganistanu
marchează începerea festivită tă inscripţio aşezată pe fron mişti Sărbătorim Ziua eli can, pe Valea Morii, la Petri- p pularâ, tarafurilor şi bri bricht. prlm-secretar al Comlle- preşedintele Guvernului Revo lui, Salini Rabya AU. preşedin
ţii. In faţa tribunei oficiale, tispiciul istoriei noastre noi, berării cu bucuria caracteris la. la Petro, i, Lupeni, găzii artistice. Hora chnpe- tulu l Central al Partidului Socia luţionar Provizoriu al Republi tele C onsiliului Prezidenţial at
ministrul forţelor armate ale este rostită roi mîndrie de în tică Ne place cind facem bi Uricani, in toate localităţile nească, manifestare tradiţio list Unit din Germania, preşe cii Vietnam ului de Sud. Republicii Populare a Yemenu
Republicii Socialiste România, trecut 1 popor. Pe un uriaş lanţul izbînzilor noastre. să mari sau mici ale Văii Jiu nală a moţilor de pe plaiu dintele Consiliului de Stat al lui de Sud. qeneral Suharto.
qeneralul-colonel Ion loniţă. sleaq de mătase roşie se află ciocnim pahare. s i donsăm, lui. a domnit o atmosferă rile zărăndene, a fost con Republicii Democrate Germane, ★ preşedintele Republicii Indone
primeşte raportul comandantu imprimate portretele lui Marx să jucăm, piniI noaptea tir- sărbătorească, plină de tinuată, la Brad, cu carnaiYi- W illi Stoph, preşedintele Con zia, Ahrued Seku Ture, pre
lui parăzii. Trece apoi in re F.nqets şi Lenin. simbol al fi ziu, la fiecare mare sărbă bucurie, de veselie. $i aici lul organizat de comitetul Preşedintele C onsiliului de şedintele Republicii Guineea,
vistă trupele aliniate, salută şi delităţii celor ce muncesc din toare. formaţiile artistice ale clu orăşenesc al U.T.C , un prilej siliului de M iniştri al Republicii Stat al Republicii Socialiste Raiacl Caldera Rodriguez, pre
felicită pe militari cu prilejul tara noastră faţă de ideile so Dc ani de zile, hunedore- burilor şi căminelor cultu în plus dc manifestare a Democrate Germane, Gerald România, Nicolae Ceauşescu, a şedintele Republicii Venezue
relej de-a 20-a aniversări a e cialismului. nii se strinq pe Dealul Chizi- rale au ţinut să arate nume bucuriei si entuziasmului ti Gotting, preşedintele Camerei primit, cu prile ju l celei de-a la. Jean, Marele Duce de Lu
liberării României de sub ju- Alte grupuri de m u n n ln ri dului. Le place să-şi vodă o rosului auditoriu frumuseţea neresc Populare a Republicii Democra 26-a aniversări a eliberării xemburg, Yusof îshak. pre
qul fascist. M ilita rii răspund cu poartă stema P.C.R. încadrată raşul. de la înălţime. In fie rintccului şi dansului local Manifestări asemănătoare te Germane, prof. dr. H. C. E României de sub juqul fz id s t, şedintele Republicii Singapore.
urale puternice, îndelunqi. de urarea ..Trăiască Partidul care august ii găsesc mai să-i antreneze ne cel prezenţi au avut ioc la Orăştle, Tc- r ici» Correns, preşedintelele teleqrame de felicitări de la : Maurlcc Dorman. guvernatorul
Se intonează Imnul de stat Comunist Român" si portrete mare, mai frumos, mai In ioc si voie bună liuc, Ghelar, In majoritatea Consiliului National al Frontu Ccorgcs Porapidou, preşedin general al M allei.
al Republicii Socialiste Româ le conducătorilor de partid si proaspăt. Pe estradele ame localităţilor judeţului. Oa lui National a! Germaniei De tele Republicii Franceze, Ri ★
nia. în timp ce Capitala v i de stat. stema patriei şi ura najate fn preajma pădurii, Minerii şl energeticicnii menii au simţit nevoia de a mocrate ; losip Broz Tlto, preşe chard Nixon, preşedintele
brează sul) cele 21 de salve de rea ..Trăiască Republica So formaţiile artistice ale side- frumosului oraş de In poale mărturisi prin cînt, 1oe si dintele Republicii Socialiste S U.A , V. V. Giri. preşedintele Preşedintele Consiliului de
artilerie — omaqiu adus marii cialistă România", rurgiştilor şi constructorilor le cetăţii Devei au fost din voie bună suprema împlinire Federative Iugoslavia, preşe Indiei, Mohammad Roza Pah- M iniştri al Republicii Socialis
sărbători naţionale a poporului nou împreună fn pădurea a acestor zile minunate pe dintele U n iunii Com uniştilor te România, Ion Gheorghe
Pe mari qraficr sînt consem au cîntat.. nu dansat. An Pejanului An toastat pen lavi. şahinşahul Iranului, G iu Maurer, a primit, cu prilejul
român. f'are le trăim, de care ne din Iugoslavia ; Jumjaaghtin Ţe-
nate în cifre izbinzi'.e cu ca samblul. „ Hnţcgana* rare de tru cei 26 de ani liberi, pen seppe Saraqat, preşedintele Re aniversării a 26 de ani dc la
începe parada militară. După
re oamenii muncii din Capitală rurînd a obţinut marele pre tru primul miliard de k\Vh bucurăm impre\tnă. denbal, prim-xecretar al Comi publicii Italiene, Regina Elisa eliberarea României de sub ju
tradiţie, cinstea de a deschide miu nl Festivalului interna tetului Central a! Partidului
beta a II-a a M arii Britanii,
defilarea revine Academiei m i se prezintă la demonstraţie. în ţional de folclor de ia Pe s, pulsaţi. în. acest an pe artere lin alt prilej de. manifes Popular Revoluţionar Mongol, Cevdcl Sunay, preşedintele Re gul fascist, telegrame de feli
primele 7 luni ale* anului. în
litare. treprinderile industriale ale (R. P. Vnaară) a prezentat le energetice ale ţării de tare a marii sărbători l-au preşedintele C onsiliului de publicii Turcia, dr. H. C. Franz citare de la qeneralul Suharto,
In ritm ul marşului, trec in fn faţa miilor d' hunedo- steaua dc pe Mureş, pentru constituit drumeţiile eu auto M lnlstrj al Republicii Populare preşedintele Republicii Indone
cadenţă elevii Scolii militare Capitalei au livrai suplimen reni nn program ales anu sutele, de tone de minereu carele O N.T., pe arterele de Mongole, Jamsaraoqhlln Sam- Jonas, preşedintele federal al zia. A. A. Hoveyda. prim -m l-
de ofiţeri activi ..Nicolae Băl- tar economici naţionale 3 000 realizate peste plan. beton ale ţării, Intllnirile la Republicii Austria, Gustav W. nlstru al Iranului. H ilm ar Ba-
tone de ţevi din oţel. 270 se me pent.ru ci in care s-au bu, preşedintele Prezidiului M a Heinemann, preşedintele Repu unsqaard prim -m inistrii al Da
cpscu". Ii urmează cei mai ti fiăile din Călan ou fost
mănători 5 locomotive Diescl- cîntat munca. succesele, iarbă verde, în excursii, în relui Hural Popular a! Repu blicii Federale a Germaniei, nemarcei, Bahi Ladqham, prlm-
neri oslasi ai ţării, elevii l i pentru sideruralşti. pentru
bidraulice. 40 de vaqoanc do bucuriile personale ale celor soţite de muzică. veselie sl blicii Populare Mongole ; Wla- Gamal Abdel Nasser, preşedin mlnislru a| Guvernului Repu
ceelor militare. *oţi locuitorii oraşului şl al pahare de vin Ele au de dyslaw Comulka, prlm-secretar
Intră in piaţă infanteriştii, cu marfă, mai mult de 3 milioane rare înaltă blocuri şi plămă tmnrciurfmilor. un loc de tele Republicii Arabe Unite, blicii Tunisiene, Slrlmavo R. D.
dc cărămizi şi blocuri ccrami- desc fon** si oţelul hunedo- monstrat din nou eă hunc- a) Comitetului Central al Par Habib Rourqulba. preşedintele Ranrtaranaikc, prim-minlstru al
căşti de oţel. Aceşti ,.fii ai pă- plăcută intilnire, de petrece
cp şi alie produse, rratizînri rcan Chioşcurile Trustului dorenii sînt uniţi. în muncă tidului M uncitoresc U nit Polo Republicii Tunisiene, qcncral- Ceylonului.
m in lu lu i" sînt purtătorii g lo ri re şt voie bună. ri in bucurii. Sînt uniţi pen
oaselor fapte de vitejie ale do peste prevederi o producţie de de nkime: ‘ ->ţie publică s-au Jrtcultorii din Tara Haţe tru că au acelaşi ţel, aceeaşi nez. Marian Spvchatskl, preşe locotcnent J D. Mobutu. pre
robanţilor In marca bătălie 600 milioane lei. ceea ce re întrecut în a-şi prezenta gului au urcat spre năd\trea
pentru libertatea poporului. In prezintă aproape 64 la sută din preparatele culinare, băutu Slivuţ, la cabana Zimbru. dorinţă manifestată, de alt
urma lor, v in ă lo n i de munte, angajamentul anual. Reţine-, de rile. Un număr mare de hu- pentru o sărbători la. iarbă fel dc întregul popor, de a
în uniforma specifică. aduc asemenea, atenţia faptul că de nedoreni. au fost prezenţi la. verde al 26-lea. nn a) Elibe ne vedea ţara ca o floare,
parcă ceva din aerul curat al Ia începutul anului si pinâ a cabanele Cinci■ W Izvoarele. rării mereu mai frumoasă, mereu
Înălţimilor. Păşesc In aceeaşi cum industria buc urcşb’ană a Micii, rîrnăciorii. grătarele mai boontă.
cadenţă impresionantă grănice inclus în fabricaţie peste 300 *1 virşMi. bcreo si vinul s-au Artiştii amatori nl căminu
rii sentinelele -V nădejde ale de produse noi. bucurat dc multă trecere. lui cultural din Valea Pra- ILEANA LASCU
frontierelor. Ca un val înspu M ulte dintre întreprinderi Minerii din Valea Jiului dului şi ai Casei de cultură N. PANAITFSCU
mat intră in piaţă blocul ma sînt prezente la demonstraţie iu hmt. cu asalt locurile de din Brad au oferit numeroşi M, BODSA
rinarilor. Un batalion alcătuit cu frumoase care alegorice ln- 23 August pest© hotare
V _________ -
din m ilitari ai forţelor de se fălisind unele produse carar-
curitate încheie parada trupe terislice. in mărime naturală,
lor terestre. sau sul) io mă de ma< hotă.
Jn Piaţa A v ia to rilo r îşi face Prin Piaţa A via to rilo r trec Coi osne ie tin e re ţii M O S C O V A 23 — Corespon din Cuba activişti de partid şi rale p riie cu le în România în
apariţia coloana motorizată. In coloanele constructorilor. pe denţă de la Silviu Poriînâ : de stat din Cuba oameni ai anii de după eliberarea larii.
fruntea transportoarelor blin ole căror qraficc sînt înscrise La Teal.ru 1 de vară din Parcul muncii dm Havana.' Au foM rr'71.1!a ele ohtmuie de poporul
date flutură drapelul unităţii cifre deosebit de elocvente, 0 0 • m 0 central de rulUiră $i odihnă prezenţi de asemenea mem român sub m nrinroren P.^rli-
decorate cu ordinele „Apărarea .-Gorki1' din Moscova a avui bri ai ambasadei române, di dului ('nmuniv! Itnm.în n1' dru
AlăTuri de muncitori, la ma şi vie oarei sportive
Patriei“ şi ..Steaua Republicii" loc duminică o seară a prieln- plomaţi a^rcdilaţi în capitala mul e o n i1 mu ln»¡ uncin'isie. In
rea demonstraţie participă cu
pentru fapte de arme săvîrşi- nîeî româno-sovîelice, organi Cubei. Ambasadorul României. cadrul cmKiunii. decore semm-
acelaşi neţărmurit entuziasm
te de ostaşi în războiul anti savanţi de renume, cercetători, zată de A sociaţi' de prietenie Yaxile Muşat, a vorbit la adu ficatia 7i 1 ci de 23 Auqusl a
hitlerist. La scurt interval, u r performanţă : lillu rile de cam sovielo-română si de direcţia narea lestîvă. precum si U te vorbii Dumilru Turruş. amba
cadre didactice şi studenţi, me Coloanele sportivilor le asc- defilat la Deva, Petroşani şi
mează coloana autoamfibiilor. pioni naţionali la schi obţinu parcului leviziune despre inscmnălalca sadorul României la Ihidapesia.
dici si artişti, aducînd fierbin muim fn adevărate parade e Hunedoara au raporlat la săr
Nu de mult, in clipele qrcle bătoarea tării realizările presti te dc elevii Scolii sportive Pe Lulnd euvînlul cu acosi pri* ‘zilei de 23 Auousi. Au los» ’ ransmke de eterne,
te recunoştinţă partidului pen le trăsăturilor definitorii pen
pricinuite de calamilătile natu troşani : cele trei titlu ri supre lej. viceamiralul 1. 1. Azarov. O nea. imagini de la parada m i
tru condiţiile minunale in ca tru t incrci.nl nostru ■ (urlu. să gioase ale sportivilor din ju
rale, pe Mureş, pe Tîrnave pe me ale maestrului sportului membru al conducerii centrale Poslurile de radio din R. D. lliard si demonstraţia oamenilor
re îşi desfăşoară activitatea. nătate, temeinică pregătire p ro deţ. obţinule în în lrcre n te in
Someş şi Crişuri, pe Şiret şi Du Exprimjnd încrederea neţăr fesională abneqaţie. voinţă, terne. performanţele cucerite le o n tin Ciortan (Jiul Petroşani) a A.P.S.K., a evocat momente G E R M A N A au transmis în muncii din Bucureşti-
năre, ostaşii qenişti, dotaţi cu murită faţă de politica p a rti dăruire, holărîrc, voioşie, în intr-un cuvi.nl buna preqătire la navomodelism - medaliaţii din lupta comună a marina cursul zilei de 23 August em i ■Seara, televiziunea a prezen
asemenea maşini, au 'luptat c- dului, oamenii muncii scandea credere, optimism. Iar coloa pentru dobîndirea măiestriei cu aur la campionatele repu rilor sovietici si români în z i siuni consacrate sărbătorii na tat integral spectacolul dat re
roic împotriva furiei apelor, ză în fata tribunei centrale * nele au evidenţiat, cu deosebi sportive. blicane de rachelomodelism lnic Iui auqusl 1944. pentru ţionale a României reportaje cen! la Budapesta dc colectivul
salvind mii de vieţi omeneşti ..De partid condus poporul îşi tă preqnanţă, aceste trăsături, Din grupurile în marş avîn- (Zoltan Vig. roşii Vatqa. losif eliberarea litoralului românesc cu privire Ia realizările econo Tcalrului saiiric-imizîcal „Con
şi bunuri materiale. clădeşte v iito ru l", „Cu parti din m ijlocul lor respirînd cu tal şi siqur s-au evidenţiat Kokossy): w llunle de maeştri ai de cotropitorii fascişti. mice ale (ăni noastre, muz.ică stantin Tănase" din Ducurcsü.
Aşa cum se apreciază în O r dul noslru-n frunte vom clădi viqoare s* forţă sigoiranţă şi principalele succese înregistra sportului ale aeromodeliştilor A urmat apoi un program ar românească. Televiziunea a în spectacol care s-a bucurat de
dinul de zi Nr. 1 al coman v icto rii m ulle". De la tribuna temeinicie înaltele calităţi mo te de mişcarea sporii vă hune- Petru şi Ştefan Horvath (Cor- tistic susţinut de artişti mosco scris in programul său filmele un deosebit succes în rîndurilo
dantului suprem al armatei, oficială. tovarăşul iNicolae rale ale tinerilor, ale acelora doreană în acest al 25-lea an. vinu! Hunedoara). viţi. romaneşti „Un surîs In plină publicului buriaposlan. Tot du
..ostaşii noştri au dovedit in Ceauşescu, împreună cu cei rare. înscriind cu trupurile lor. care au ridicat ştacheta n iv e Trecerea In revista a perfor O manifestare similară a a vară“ si „Apa trece, oamenii minică la posturile de radio
masă înaltele lor calităţi mo lalţi conducători dc partid şi in fala tribunei oficiale. „23 lului şi prestiqîului judeţului mantelor sportive hunedorene vut loc şî în parcul Sokolniki. rămin*. ungare a începui „Săptămîna
rale şi de luptă — eroism, spi de stal. răspunde cu căldu Aug.", „P.C.R." şi ,,R S.R.~. au tn ierarhia naţională : locul III poale fi continuată cu multe O O culturii româneşti".
rit de solidaritate umană, dis ră ovaţiilor m ulţim ii. M ii dc coscmnal vîrsla tinără dar ma In grupă în competiţia c \n s ili- alte succese concretizate în H A V A N A 23 — Corespon BUDAPESTA 23 — Corespon O
ciplină fermă, abneqaţie, pa glasuri scandează puternic - tură a patriei libere, dragostea llor judeţene pentru educaţie selecţionarea în diversele lo dentul Aqerpres, V. Stamate. dentul Aqerpres, Alexandru- In cadrul Săptămînii muzicii
triotism fierbinte. ,,Ceauşescu şi poporul", lor pentru partid şi patrie. fizică şi sport privind im pulsio tu ri naţionale ale rugbistîlor transmite : Sub auspiciile In Pintea. transmite; Televiziunea si ariei inlerpretalîve româ
In costumele lor specifice, „Ceauşescu-P.CR.". Simbolic, coloanele care au narea activităţii de masă şi de de la Ştiinţa Petroşani, alpînîş- stitutului cubanez pentru prie din R. P. Unqară a transmis neşti. posturile dc radio din
cu băşti albastre, îmbarcaţi in Dind expresie sentimentelor titor şi atleţilor de la Corvinul tenie între popoare, Ia Havana duminică un boqal proQram dc R. P. BULGARIA au transmis
Turisme deschise, dau onorul inlernationalisle, cultivate în Hunedoara ; ridicarea din ju a avut loc o adunare festivă aproape două ore închinat celei concerte de muzică simfonică,
ostasiî salturilor îndrăzneţe, rin d u rilc poporului de către deţ a unor sportivi de valoare, dedicată celei de-a 26-a ani de-a 2G-a aniversări a Zilei eli populară şi uşoară româneasca.
paraşulişliî. Trec apoi trans partid, oamenii muncii prezenţi ce activează la aUe cluburi în versări a eliberării României berării României. Cu accsl Au fost prezentale emisiuni
portoarele dotate cu Tachele la marca demonslratie poartă prezent şi in selecţionatele re de sul) jugul fascist. La m ani prilej au fos! prezentate imagini speciale reportaje precum şi
antitanc dirijalc. urmate de a- panouri pe care sînt înscrise prezentative. ca Dumi'tri Hă- festare au participat Severo rare ilustrează marile transfor filme dc televiziune despre
runcăloarele de mine cu reac chemări la întărirea şi dezvol rădău (tenis de clmp). Nicolae Auire, membru al C.C. al P. C. mări economice ţi social-cultu- România.
ţie. tarea continuă a priele-niei fră Bivol (caiac-canoe) şi alţii 1
In continuare trec tunuri an ţeşti. a colaborării şi unităţii creşterea numărului de asocia
tiaeriene, obuziere de toate < a- tuturor ţărilor socialisto pen ţii şi secţii sportive de pe rfo r
librele. îşi fac apoi apariţia tru unitatea partidelor com u mantă afiliate Ia federaţiile de Declaraţia M.A.E. ai Sesiunea Consiliului
tancurile, aceste cetăţi blinda niste şi muncitoreşti, a forţe specialitate.
te de otel. pe şenile. lor democratice şi anliimiperia- Sportivii şi-au demonstrat
Defilarea trupelor se încheie liste. Alte chemări dau qlas buna pregătire, personalitatea R.P.D. Coreene ministerial al 0. li. A.
cai coloana rachetelor. armă sentimentelor nobile de care lor In viata judeţului, cucerită
redulabilă din înzestrarea for este animat înlrequl nostru po în focul disputelor coinpetiţio-
ţelor noaslrf: armate. Sînt ra por — lupta pentru pace, pen nale. contribuind astfel, cu PH EN IAN 24 (Aqerpres) — ADDIS ABEBA 24 (Aqer iuţicî situaţiei din Africa. EI
chete cu destinaţie antiaeria tru securitate şi destindere în mijloacele lor. la ridicarea M in isterul Afacerilor Externe pres) — In ca ala Etiopiei, s-a referit, de asemenea la in
nă, navală şi lerestră, capabi viata internaţională prestiqîului Hunedoarei socia al Republicii Populare Demo Addis Abeba, s-a deschis se tenţiile* Angliei de a livra arme
le să nimicească orice ţintă la liste. Dorinţa lor de afirmare crate Coreene a dat publici siunea Consiliului ministerial Republici Sud-Africane, consi
Marea demonstraţie a oame
sute de kilom etri. est© viu reflectată ds conlînua tăţii o declaraţie în care se a al Organizaţiei Unităţii Alrica- derând că traducerea în fapt a
nilor muncii din Capitală se ne consacrată examinării ce
In sunetele unui marş impe încheie cu tradiţionala defila preocupare pentru lărgirea sfe irage atenţia asupra faptului acestei intenţii este condamna
tuos. in piaţă îşi fac apiarţia re a sportivilor. rei disciplinelor practicate, că in ultima vreme acţiunile lor mai importante probleme tă dc toate ţările continentului.
qărzile patriotice. Ele întruch i Piala A v ia to rilo r pare aco dezvoltarea bazei de masă a trupelor americane din Coreea care preocupă în prezent con
pează braţul înarmai al po perită cu un covor albastru. sportului, amenajarea terenu de sud s-au inie ¿îficat. De la tinentul african. Deleqaţii la
porului nostru holărît să-şi a PurVind în faţa coloanei un rilor de spori. baza aeriană din Okinawa au sesiune vor prezenta apoi pro
pere şi să-şi consolideze cuce planor trec aviatorii sportivi, La Petroşani au demonstrat (ost aduse în Coreea de sud o punerile si recomandările a
ririle revoluţionare care stau planoriştii şi paraşulişliî, veri pentru prima dală canolorii de serie de avioane de bombarda dunării şefilor de stat si de
la temelia înflo ririi României tabili campioni ai curajului şi la Preparatorul Lupeni : la ment si vfnătoare. Concomitent, guvern ale ţărilor membre ale
de astăzi. ai înălţimilor. Urmează defila Deva — componenţii centrului se spune în declaraţie, au fost O.U.A., care urmează să se
Constituite sub conducerea rea sportivilor din cluburile de tenis de cîmp — copii şl săvîrşite numeroase acţiuni dc deschidă tot la Addis Abeba la
partidului şi stalului, qărzile b'.iruresLenc dc performanţă. ju nio ri ; la Hunedoara — ju - încălcare a zonei demilitarizate. 1 septembrie.
patriotice continuă tradiţiile de Impresionanta demonstraţie docaniî de la „Constructorul" Guvernul R.P.D. Coreene. se Lucrările actualei sesiuni au
luptă glorioasă ale poporului a oamenilor muncii ia slîrşit. ele. In judeţul nostru au fosl fost deschise de împăratul Eti
român. M ajoritatea luptătorilor amenajate, numai in acest an. subliniază în declaraţie, cere opiei, Haile Selassie. care a
Întreaga asistentă intonează
sînt tineri, dar nu lipsesc din immul de luptă al clasei mun 52 de baze sportive printre ca încetarea acestor acţiuni. prezentat un larg tablou al evo*
tre ei oameni, care în acel citoare rlr pretutindeni. ,.Inter re două terenuri de fotbal. 10
fierbinte auqusl '44 s-au aliat de volei. 10 de handbal, două
pe baricadele insurecţiei si au naţionala". piste de atletism. URUGUAY Continuă „dialogul" 16,00 M i<roa«enprem ierâ ;
Un nou 23 Auqusl. al 26-lea
participat la războiul antihitle Exprimlnri simbolic succesele i 16,OS lo p o rţile meseriei ;
la număr, şi-a luat locul în j 10,2S Arm onii In Sol m ajor;
rist. dobîndite, coloanele sportivilor autorităţi — „Tupamaros" 16.42 A ctualitatea în econom ie;
Sosesc apoi In Piaţa A v ia aula istorici noi a patriei, e- şi-au exprimat profunda recu j 10,15 Anunţuri - p u b licita te ;
torilor grupuri de tineri in \i- vnrînri. cu puterea prestigiu noştinţă fată de conducerea de 19,20 1001 de seri - emisiune pen
MONTEVIDEO 24 (Agerpres). P oliţia uruguayonă o arestai 7 per
Iru cei m ici;
piformc albastre cu ecuson t r i lui marilor evenimente, nepie partid si de stat care le-a soane bănuit# o fi membri o l o rg a n iio ţie i clandestine care |i*a asu ! | 19.30 Telejurnalul de seora;
color. detaşamentele , Pregăti ritoarea săriră1 oare a libertăţii creat cele mai bune condiţii mat responsabilitatea ră p irii consulului brazilian Aloyslo D la i Gomide ‘ 20,00 Stogiunc lirico TV. Titanul o
rea tineretului pentru apărarea noastre, de preqătire de afirmare a po ţi a consilierului om erlcan C laude Fly. perei - Giuseppe Verdl ;
Surie guvernam entala au e nu n ţa t câ. în ceea ce p rive ţle nego
patriei". Sînt. tineri între 1B si O sibilităţilor Si talentului, recu cierile cu ră pito rii, poziţia o u lo ritâ ţilo r de la Montevideo râmîne ne- 21,ÎS Reportaj TV. „Z ile le , nopţile
- pâm întul ţi m areo";
20 de primăveri, din întreprin noştinţa concretizată in rezul- ich im b ală Guvernul uruguoyan nu obieeteoiâ insă faţă de orice 21 .AS „G re ie re le ţ i fu rn ica “ .
deri. din scoli şi facultăţi, re Parada militară şi demon late si performante în angaja in iţia liv ă a ahor ţâ ri sau in stitu ţii privind eliberoreo celor doi oi* „G ig o lo ţi G ig o le tle " - do
uă schiţe de $ M augham -
prezentanţii tinerei qeneratii c- straba oamenilor muncii din mentul lor de a se prcqăti si taliei, fără ca prin aceosta sâ se aducă vreo atingere le g ilo r m iei- ecranizate de studiourile b ri
ne a le stolului.
dueată in spiritul draqnslei n*>- Capitală au ţost transmise de pe v iilo r pentru urcarea a noi In acest sens, observotorii remarcă frecvenţa Întrevederilor d in tanice ;
mărqinile faţă dc patrie al a posturile noastre de radio şi trepte pe piramida măiestriei tre ambasadorul brazilian ccra d ifo t lo Montevideo, Iu n Bastion Pin 22.40 Telejurnalul de noaple;
părării cuceririlor revoluţiona televiziune. sportive. to), |¡ nunţiul papal, care s-o ofe rit sâ Îndeplinească misiunea de 22.55 Cinlecele m ării.
m ediator in «vontuolîtalea unor tratative cu ră p ito rii.
re ale poporului muncilor. In N. STANCIU
cîleva auloturisme deschise (Aqerpres]
Redacţia 9! odmlnlitrollo ilarului t Deva, itr. Dr. Petru Grota nr. 35. Telefoane f 12317 fi 11273. Tiparul 1 întreprinderea poligrafi eă Deva. 11063