Page 81 - Drumul_socialismului_1970_08

w ^ ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

?
I
PAGINA A IV-A

■ In preajma convorbirilor pri­

vind situaţia din Orientul Apropiat ■ ?

■ Luptele din Indochina |

■ Animaţie în viaţa politică j

franceză !

■ Curier, Atlas j

ANUL XXII. Nr. 4862 MIERCURI 26 AU6UST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Ridicarea nivelului VIZITA m I

calitativ al activităţii

economice necesită

o organizare

perfecţionată Sosirea în Capitală nu rlle de stat ale celor două tă. într-o maşină deschisă,
târî, răsună 21 salve de arti­
spre reşedinţa rezervată înal­
lerie. Cel doi şefi de stat trec
ţilor oaspeţi. Pe întreg traseul
M a rti la amiază a sosit în Nicolae Ceauşescu, si preşedin­ apoi în revistă garda de onoa­ parcurs pînă la reşedinţă, pre­
re. Q prindu-se în fata m ilita ­
şedinţii Ceauşescu si M obutu
Capitală preşedintele Republi­ telui Republicii Democratice rilo r români, preşedintele con­ stnt salutaţi cu entuziasm şl
Ridicarea n ive lu lu i calitativ tie, care, pe ansamblul judeţu­ cii Democratice Congo, Joseph- Conqo, Joseph-Desire M obutu.
al activităţii In toate dom enii­ lui, se ridică la 33 milioane Ici, Desire Mobutu, care, împreu­ U rările „Bun sosit Excelentei golez li salută în limba rom â­ cordiali laie.
le economiei necesită In coin- din care 22 milioane lei repre­ nă cu şotia, întreprinde o v i­ Sale, preşedintele Republicii nă i „Bună ziua soldaţi“ . Aplauzele sî aclamaţiile mi­
plexul lectorilor care o deter­ zintă reducerea cheltuielilor zită oficială în tara noastră, la Democratice Congo, Joseph- Preşedintelui Republicii De­ ilor de bucureşleni veniţi în
mină $i îmbunătăţirea calităţii materiale. • invitaţia preşedintelui Consili­ Desîre M obutu !", „Să se dez­ mocratice Congo, Joseph-Desl- intîinpinare exprimă sentimen­
orqanizării producţiei si a La obţinerea acestor rezul­ ului de Stat al Republicii volte ş( să se întărească p rie ­ re M obutu, li sînt prezentaţi tele de prietenie Şi preţuire pe
muncii. Practica acestui an a tate a contribuit aplicarea a Socialiste România, Nicolae tenia dintre popoarele Repu­ şefîl m isiunilor diplomatice a- care poporul român le nutreş­
demonstrat din nou că, în con­ 150 s>tudii elaborate in cele trei Ceauşescu. blicii Socialiste România şt credttall la Bucureşti, precum te fată de poporul congolez,
diţiile aotualelor sarcini mobi­ domenii principale ale orga­ Festivitatea de prim ire a Republicii Democratice Con­ şl celelalte persoane oficiale fată de e fo rtu rile ce le depune
lizatoare trasate întreprinderi­ nizării ştiinţifice si anume : preşedintelui Republicii Demo­ go'* erau înscrise pe mari pan­ române. pentru consolidarea indepen­
Preşedinţii Nicolae Ceauşescu
lor.. abordarea ştiinţifică a organizarea conducerii, orga­ cratice Congo a avut loc pe carte. şl Joseph-Desire Mobu-tu p ri­ dentei şi dezvoltarea patrie!
problemelor de organizare pu­ nizarea producţiei şi organiza­ aeroportul internaţional „Bucu- La ora 12 avionul preziden­ mesc apoi defilarea gărzii de sale pe drum ul progresului,
ne In evidentă rezerve însem­ rea şi măsurarea muncii. reşti-O topenl", unde au venit ţial, însotit de la intrarea în onoare. simpatia faţă de lupta popoa­
nate. nevalorificate pînă în In domeniul organizării şi în lntîm pinare preşedintele spaţiul aerian al tării noastre Num eroşi cetăţeni al Capita­ relor africane pentru libertate
prezent, că. ea este o cale si- perfecţionării conducerii, stu­ Nicolae Ceauşescu, cu soţia de avioane cu reacţie ale For­ lei aflaţi pe aeroport aplaudă şi proqres social, îm potriva im ­
qură care duce la creşterea diile s-au axat pe găsirea unor sa Elena Ceauşescu, Ion ţelor A rm ate Române, aterizea­ cu căldură pe cei doi şefi de perialismului, a colonialismu­
substanţială a eficientei econo­ structuri orqanizatorice optime, Gheorghe M aurei, preşedinte­ ză. Preşedintele Joseph-Desire stat. Preşedintelui R e pu blidi lu i şi a neocolonlalismuluf, îm ­
mice. elaborarea regulamentelor de le C onsiliului de M in iştri, cu M ob utu şi solia, M a rie -A n to l- Democratice Congo, soţiei sa­ potriva po liticii de discrimina­
Constituie o notă pozitivă funcţionare a unităţilor, sim ­ soţia, Manea Mănescu. vice­ nette Mobuitu, stat salutat! la le, celorlalţi oaspeţi li se ofe­ re rasială şi apartheid.
penlru numeroase colective plificarea sistemului inform a­ preşedinte al C onsiliului de coborlrea din avion de pre­ ră buchete de flori. ★
din judeţul nostru faptul că tional în scopul îmbunătăţirii Stat, Janos Fazekas, vicepre­ şedintele Nicolae Ceauşescu şl De Ia aeroport, preşedintele Festivitatea sosirii pe aero­
în cursul acestui an m ajorita­ luării deciziilor etc. Probleme­ şedinte al Consiliului de M i­ soţia. Elena Ceauşescu. Cei Republicii Democratice Congo, portul Otopeni a preşedintelui
tea studiilor întocmite si a­ le principale abordate In o r­ niştri. M ihai Marinescu. vice­ doi şefi de stat îşi strlng cor­ Joseph-Desire Mobutu, şl pre­ Republicii Democratice Conqo
plicate au vizat in principal ganizarea producţiei se referă Laminorul „750'' de la Hunedoara produce in acest an preşedinte al Consiliului de dial m linlie. şedintele Consiliului de Stat, a fost transmisă tn direct de
creşterea eficientei economice, la stabilirea şi aplicarea unor cu peste 300 000 tone mai multe laminate semifabricate. Unul M in iştri, qeneral-colonel Ion In vizita oficială în tara N icolae Ceauşescu, se Indreap- studiourile noastre de radio şi
rare se exprimă prin indica­ procese de fabricaţie şi teh­ din factorii de bază care contribuie la acest salt de producţie Ionltă. m inistrul forţelor ar­ noastră şeful statului congolez televiziune.
tori superiori fată de prevede­ nologii noi, crearea condiţiilor este şi instalaţia de mârire a vitezei de laminare, la 3,3 mate, Corneliu Mănescu. m i­ este însotit de Thomas Tum ­
rile planului. Astfel, pe ansam­ pentru o mai bună utilizare a metri pe secundo, pusa in îunc'.'une in acest an. nistrul afacerilor externe, ba, membru al B iroului Poli­ Intîlnire protocolară
blu] judeţului, volum u l de p ro­ capacităţilor de producţie, ra­ membri ai Consiliului de $4at tic al M işcării Populare a Re­
ducţie obţinui pe scama creş­ ţionalizarea m anipulărilor şi Foto: V. ONOIU şi ai guvernului, conducători vo lu ţie i (MPR), comisar gene­
terii productivităţii muncii a transportului intern, reducerea de Instituţii centrale, oameni ral al Tîrguluî internaţional — Preşedintele Republicii De­ ceministru al afacerilor exter­
fost de 126 milioane lei, un cheltuielilor materiale. îmbu­ de ştiinta, artă si cultură, ge­ Kinshasa, A n d re Bo-Boliko. mocratice Congo, Joseph-Desr ne, însărcinat cu cooperarea,
număr de 18 Întreprinderi in­ nătăţirea calităţii produselor. nerali şi ofiţeri superiori, zia­ membru al Biroului Politic al re Mobutu, şl soţia, M arîe-An- Theodore Kondo Belan/ amba­
dustriale ..depăşind planul de Spre exemplu, Ja, Centrala căr-, rişti români, congolezi şi co­ MPR, secretar general al U ni­ toineite Mobutu. au făcut la sadorul Republicii Democratice
produefle numai pe seama bunelul Petroşani s-a pus un respondenţi aî presei străine. un ii naţionale a m uncitorilor Palatul C onsiliului de Stat o Congo la Bucureşti.
•creşterii pro du ctivităţii muncii. accent deosebit pe creşterea Se aflau dc fată ambasado­ congolezi. Jean Ttieodore Um - vizită protocolară preşedintelui Cu acest prilej, preşedintele
C.'a urmare a acţiunilor Între­ vitezelor de avansare prin or­ rul Republicii Democratice ba Di Lulete, ministru delegat N icolae Ceauşescu şi şotiei C onsiliului de Stat, N icolae
prinse de către organizaţiile ganizarea pe bază de cicloqra- Conqo la Bucureşti. Theodore pe lingă preşedinţia republicii, sale, Elena Ceuşescu. .Ceauşescu, a înm înat preşedin­
de partid si de comitetele de mâ a unor lucrări principale, înfiinţarea Institutului Kondo Belan. alţi şefi de misi­ Evariste Lolilcl. vicem lnistru al La in tîln ire au participat Ion telui Republicii Democratice
direcţie pe linia aplicării stu­ reusindu-se pe această cale uni diplomatice, membri al afacerilor externe, însărcinat Gheorghe Maurer, preşedintele Congo, Joseph-Desire M obulu.
d iilo r de normare si raţionali­ să se obţină la E. M. Paroşeni _> corpului diplomatic. cu cooperarea, M arcel Lenge- C onsiliului de M in iştri, Manea şi soţiei salo, M arîe-A n toln etie
zare a personalului tehnico- o viteză de înaintare la lu ­ La aerogară erau arborate ma, ambasador itinerant, şl al­ Mănescu, vicepreşedinte al M obutu, O rdin ul „Steaua Re­
ac’m inislrativ. s-a reuşit ca la crările cu combina de 126 ml drapelele de stat ale Republi­ te persoane oficiale. Consiliului de Stat, Florian Dă- publicii Socialiste România“ ,
sfîrsilu'l semestrului I numă­ pe Jună, la E. M . Luipeni de cii Socialiste România şi Re­ Preşedintele C onsiliului de nălache, preşedintele Consiliu­ clasa 1.
rul mediu, scriptic să fie cu 113 ml pe lună. La I. M. Barza, de subingineri publicii Democratice Congo. Stat. Nicolae Ceauşescu, pre­ lui Central al Uniunii Genera­ In acelaşi cadru, preşedinte­
685 salariaţi mai mic decît cel prin aplicarea măsurilor p r i­ Po frontispiciul pa vilion ulu i o- zintă oaspeţilor oficialităţile le a Sindicatelor, C orneliu M â- le Joseph-Desire M obutu a în­
realizat la s fh şku l anului tre­ vind introducerea unor metode ftcial se aflau portretele pre­ române venite în întîmplnare. nescu, m inistrul afacerilor ex­ mînat preşedintelui Nicolae
cut. de exploatare cu aripi înclina­ şedintelui Consiliului de Stat. In timp ce se intonează Im- terne. A le xan dru Tujon. amba­ Ceauşescu, şl soţiei sale. Elena
Un accent deosebit a fos-t te, cu fisii direcţionale şi cu sadorul României ta Republica Ceauşescu. Marele Cordon al
pus pe aplicarea unor măsuri inmaqazinare, a crescut pro­ de la Hunedoara Democratică Conqo. O rdin ului National al Leopar­
care să asigure reducerea dului.
che'luielilor de produclie şi IONICA DAVID Din partea Republicii Demo­ In alocuţiunile rostite, pre­
creşterea reniatalitătii între­ secretar al Cabinetului jude|can,>. cratice Conqo au luat parte şedintele Ceauşescu şi pre­
prinderilor. Pe primele 6 lu n i de organizare ştiinţifică * TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE Thomas Tumba, membru al Bi­ şedintele M obutu au subliniat
s-a realizat un beneficiu peste ing. N. PADUREANU M in isterul Invălătnînlului nale şl o tc lă ril“ şi „prelucrări rou lu i Politic al M işcării Popu­ că distincţiile conferite — cele
plan de 87 milioane lei. ob ţi­ c o m u n ică : Incepind cu anul plastice şl tratamenlc term ice“ lare a Revoluţiei (MPR). com i­ mai înalte ordine ale României
nui în principal pe seama re- (Continuare in pag..a 2*a) ur versltar 1970/1971 SE ÎN ­ disciplinele pentru concursul TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU sar general al T îrq ulu i in te r­ Si Republicii Democratice Con­
du rerii cheltuielilor de produc- FIIN ŢE A ZĂ , LA H U N E D O A ­ de admitere s in t : naţional Kinshasa. ,A ndre Bo- go — constituie, un simbol al
Boliko, membru al Biroului Po­
RA. U N IN STITUT DE SUB- — Matematică (algebră, litic at MPR. secretar general prieteniei şi preţuirii recipro­
INGINERI, IN SUBORDINEA geometrie plană — fără de­ Preşedintele C o nsiliu lui de derlco Biaggl, secretar de stat al Uniunii Naţionale a M u n c i­ ce, o înalta recunoaştere a
IN STITU TU LU I DE M IN E D IN monstraţii — $1 trigonome­ Slat al Republicii Socialiste pentru afacerile externe din to rilo r Congolezi. Jean Theo­ contribuţiei aduse de cei doi
PETROŞANI, la care vo r trie! — scris sl o r a l; România, Nicolae * Ceauşescu, Republica San M arino. dore Umba di Lulele, ministru şefi de stat la dezvoltarea le­
funcţiona următoarele secţii a primit, cu ocazia celei de-a găturilor de prietenie româno-
(cursuri de zl şi se ra le ]: — Fizică (mecanică, fizică 26-a aniversări a eliberării De asemenea, tovarăşul delegat pe lînqă preşedinţia conqoleze. 1a promovarea păcii
moleculară şl căldură) — Nicolae Ceauşescu a prim it te* republicii, Evarislc Loliki. vi-
României de sub ju gu l fascist, si colaborării internationale.
scris. legrame de felicitare dc la
— FURNALE ŞI O ŢELA r iI ; telegrame de felicitare de I a :
La specialitatea „electrom e­ A m llcar Cabrai, secretar gene­
arhiepiscopul Makarlos, preşe­ ral al Partidului African al In ­ Dineu oficial
— PRELUCRĂRI PLASTICE canică metalurgică", con­ dintele Republicii Cipru ; ge­
cursul de admitere va consta dependenţei din Guineea şl
ŞI TR ATAM EN TE TERM ICE; din următoarele probe : neral Jean Bedet Bokassa, pre­ Insulele Capului Verde.
şedintele Republicii A frica Preşedintele Consiliului do lonilă, precum şl M ihai M a ri-,
— Matematică (algebră, Cu acelaşi prilej au trim is me­ Stat al Republicii Socialista nescu, vicepreşedinte al Con­
— ELECTROMECANICA C e ntrală; Husseln, regele Io r­
geometrie plană — fără de­ daniei ; generat-maior Yakubu saje de felicitare C om itetului România, Nicolae Ceauşescu, siliului de M iniştri, membri ai
METALURGICA. monstraţii şl trigonometrie) Gowon, şeîul Guvernului M i ­ Central al Partidului Comunist şi so|ia, Elena Ceuşescu. au o- C onsiliului de Stat şi ai gu­
— scris şl oral ; lita r Federal, comandant su­ Român Ermeneglldo Gaspc- ferît marţi, la Palatul Consili­ vernului. conducători de Insti­
Concursul de admitere pen­ ronl, secretar general al Parti­ ulu i de Stat, un dineu oficial tuţii centrale.
— Fizică (mecanică şl elec­ prem al Forţelor Arm ate ale Re­
tru ocuparea locurilor la In­ publicii Federale Nigeria ; Paul dului Comunist Sanm artnez; în onoarea preşedintelui Repu­ A u luat parte, de asemenea,
tricitate] — scris. blicii Democratice Conqo, Jo­ persoanele oficiale care îl în­
stitutul de. subingineri din Hasluck, guvernator general al Com itetul Central al Partidului
C ondiţiile de admitere şi A u s tra lie i; colonel Michet M l- seph-Desire M obulu, şi a so­ soţesc pe preşedintele Repu­
Hunedoara se va desfăşura Comunist Dominican ; Comite­
programele disciplinelor pen­ combero, preşedintele Republi­ ţiei sale, M arie -A n to in e tle M o ­ blicii Democratice Congo în
fn perioada 12— 20 septembrie tru concursul de admitere cii B u ru n d i; Roberto M. Le- tul Central al Partidului Co­ butu. vizita oficială pe care o în­
a.c. la Institutul de mine din sint cele Indicate In broşura vingston, preşedintele Republi­ munist din Venezuela ; A. Fan- A u participat Ion Gheorqhe treprinde în (ara noastră.
M aurer, Emil Bodnaraş, Paul
înainte de începerea dineu­
Petroşani. „Adm iterea în Invătăm întul cii A rgentina ; Ahmed Hassan tis, secretar general adjunct al Niculescu-M izll, Gheorghe Pa­ lui au fost intonate im nurile
Pentru specialităţile „ fu r­ superior — 1970“ . AI-Bakr, preşedintele Republi­ Partidului A kel din Cipru. nă. ilie Verdet, Florîan Dănă- de stat ale celor două (ări.
cii Irak ; Francesco V a lii şi Euse-
lache, Janos Fazekas. Manea
In tim pul dineului, care s-a
blo Relfl, căpitani regenţi, şl Fe- (A'rerpres) Mănescu, Ştefan Voitec, Ion desfăşurat într-o atmosferă
cordială, preşedintele Consiliu­
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu,
F elicită ri b ă ie ţ i! şi preşedintele Republicii De­
mocratice Congo, Joseph-Desi-
rc M obulu, au rostit toasturi.
Am vrea să ud vorbim de­ ne-am obişnuit cu viaţa „ca muncă, dar mai ales disci­ fesional Petroşani) credeau, sabilitote din partea tineri­ (Agerpres)
spre cei 380 de elevi din Hu­ la brigadă\ D a r( am învăţat plina lui“. „Poate n-am- prea ia plecarea de pe şantier, că lor.
nedoara, Cqlan şi Petroşani, mult pe şantier. Am învăţat fost obişnuiţi cu munca, de nu-i vor depăşi colegii lor Acum, clnd facem bilanţul
care, in aceasta vacanţă, au să învingem greutăţi, să aceea ni s-a părut greu. Dar care le vor lua locul. Dar muncii ce a încheiat şantiere­
îmbrăcat haina de lucru, fn- ştim ce înseamnă puterea cit de bucuroşi slntem că întrecerea s-a dovedit şi mai le de construcţii de d ru m u ri, întreprinderea de
cadrîndu-se cu majoră răs­ colectivului şi, mai ales. am am lăsat, totuşi, pe acest vie. Locul I l-au cîştigat e ­ cind producţia realizată aici
pundere pe şantierul jude­ înţeles frumuseţea muncii“ . şantier, o impresie bună“. levii liceelor nr. 1 şi 2 din atinge cifra de 107 000 lei prefabricate din
ţean al tineretului pentru Cfte mărturisiri de acest „Am învăţat să muncim or­ Hunedoara, din brigada a — cu 12 000 mai mult decît
construcţia de drumuri. La fel mi ni s-au fă cu t! Unii ganizat şi cu spor, şi asta, sâ lll-a, urmaţi fiind de cei din s-a preconizat — şl aflăm că beton Bîrcea
ora cind apar aceste rinduri, şi-au consemnat părerea de- ştiţi, ne prinde tare bine'. brigada a IV-a (Şcoala pro- acest şantier e fruntaş pe
pe şantierele Simeria-Uroi judeţ, putem spune cu min- a îndeplinit planul
şi Haţeg-Nălaţi nu mai flutu­ drie :
ră drapelul tricolor şi nu se — Felicitări, băieţi! Feli­ pe 8 luni
mai aud nici clntece tinereşti, citări, elevi care. transfor- M u n cito rii, maiştrii, tehni­
a Efigii tinereşti in cronica muncii patriotice
nici zgomot de tîrnăcop şi mind o perioadă a vacanţei cienii ş| in gin erii în tre p rin ­
cazmale, nici veselia ce in vacanţă de lucru, de dă­ derii de prefabricate din be­
umplut zarea timp de aproa­ ruire chiar, v -a ţi alăturat mi­ ton Bîrcea au îndeplinit sar­
pe două luni. Tinerii au ple­ lioanelor de tineri de pe în­ cinile de producfle pe prim e­
cat, dar au lăsat In urma lor tinsul ţării, tuturor acelora le 8 luni ale anului cu 13
amprenta hărniciei, entuzias­ spre munca şi viaţa de bri­ „Mi-a plăcut foarte mult fe­ feslonalădinCălan). Locurile ce au îmbrăcat cu cinste zile Înainte de termen,
mului, a răspunderii cu ca­ gadier in rinduri emoţionan­ lul cum a fost organizată III şi IV le-au ocupat elevii salopeta albastră I Pe cei mal îndeplinirea planului pe
re s-au angajat pe frontul te trimise comandamentului munca pe acest şantier“: din brigăzile U şi respectiv J. buni dintre voi. pe cei din j sortimente şi a Indicatorilor
muncii patriotice. nostru. Sînt foi scoase din Unul dintre ei, Gottfried Pio- Lupta pentru ca drapelul echipele fruntaşe conduse de | valorici s-a datorat In cea
380 de elevi, încadraţi în carneţelele de note, în care ton/, după ce mulţumeşte tricolor să fie cîştigat cu Marin Băncilă. Florean Via- | mai mare "parte productlvttă-
4 brigăzi şi 36 de echipe, au băieţii şi-au exprimat glndu- colectivului care s-a îngrijit cinste de echipele fruntaşe descu. Dumitru Maxim, Lu­ 1 tU muncii, care înregistrează
făcut, in întrecerea acestei rile, bucuriile pe care le-au de ei. adaugă : „ l i rugăm să a înscris nenumărate momen­ cian Belii, Voicu Raciu, toan o creştere de 5 475 lei pe
veri, dovada înaltelor lor ca­ aflat in muncă. Multe din a- ne scuze dacă i-ani supărat, te ce încununează nu numai Vidican şi Albert luhasz vă salariat. Pină la linele lu nii
lităţi civice şi morale, con- ceste m ă rtu ris iri, pe hirtie, dar slntem şi noi copii“. munca brigadierilor, dar şi aşteptăm. în primele zile ale august, salariaţii întreprin­
fruntindu-se cu bărbăţie ti­ sint anonime, altele sint sem­ Aceşti „copii“ — cum se energia, entuziasmul lor, ata­ lunii septembrie, intr-o derii vor realiza peste plan
nerească in munca de briga­ nate Din impresiile consem­ aulonumeşte G. P. — au dat şamentul la marele efort pe excursie prin ţară. O meri­ Utilajele moderne de înalta productivitate, deservite de aproape 2 000 mc prefabri­
dieri. Au fost şi zile grele. nate de Dorin Gherman, P însă dovezi de adevărată care — mai mult poate ca in taţi ! muncitori calificaţi corespunzător, conferă Fabricii de produse cate din beton, 3,4 km tu­
Joan Vidican, şeful echipei Gottfried, Romulus Costea. bărbăţie. Cei din brigada I alte veri — l-a dovedit tine­ lactate de la Livezeni un loc de frunte intre unităţile moderne buri, | 850 mp flşil precom-
(elevi ai Grupului şcolar pro­ retul nostru. Pentru că pri­ AUREL TIBEA
fruntaşe pe brigada a JV-a, Dorin Pus, Tiberiu Ocoş. re­ din industria alimentară. In foto : Secţia d * imbuteliere a primate, 10 000 mc agregate
fesional Hunedoara) ca şi cei măvara şi vara anului '70 comandantul şantierului
ne mărturisea la despărţire : ţinem : „ Am reuşit să înţeleg din brigada a Il-a (Liceul in­ ne-au demonstrai dimensiuni tineretului de la Haţeg şl laptelui, cu o capacitate orară de 2 000 litri. balastieră, echivaltnd cu o
de
producţie suplimentară
»¿ă ştiţi, ne-a fost greu pînă ce înseamnă un şantier de dustrial şi Grupul şcolar pro- noi de înţelegere şi respon- Simeria Foto : N. MOLDOVEANU
aproape 6 milioane tel.