Page 82 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 82
■UifHMUg»
DRUMUL SOCIALISMULUI > Kr. 4862 © MIERCURI 26 AUGUST 1970
CRI SUPE IE D IN ENTUZIASTELE DEMONSTRAŢI! ALE OAMENILOR M U N C II
HUNEDORENI CU PR ilEIU L SĂRBĂTORII ELIBERĂRII
Á v;.» <* »! iZ&f-tf1**:* • tyr
« P ? f f m , ‘
Oţelarii hunedoreni au venit la sărbătoarea eliberării cu bucuria muncii împlinite,
Defilează ostaşi al forţelor armate, vajnici apărători ai cuceririlor poporului
-
D ialogul / ¡ o r ilo r
Primul dialog între virstele in timpul demonstraţiei de pe care l-au acordat acestora un adevărat dialog pe calea ră dăruite de pionier). ca
formaţiilor de fanfară ale Văii Ia Hunedoara, in faţa-trlb u- de a conduce treburile florilor. Cc semnifica gestul ? semn al a lilo r sentimente
Jiului? Micuţul Hermán Wum, nel putea II văzut un spec locale. Exprimarea unei înalte apre Inimoase pe care şcolarii le
in vîrstă de numai 5 ani, parti tacol unic tn felul său, pe ca N-a trecut mult st am cieri dale oamenilor muncii, trăiesc faţă de partid. Pio
cipă pentru prima oară la o re nu l-ara raal văzut nică trăit in iţia l sentimentul celor care făuresc totul, ca nierii n-aveau de unde sa
demonstraţie, dar a venit ca ieri atit de complet. Coloa răsturnării Imaginii de mai re dau Hunedoarei măreţia ştie că cei care le-au primit,
membru al fanfarei din Lo- nele treceau, cum trec de înainte. Pe cînd trecea co recunoscută ? Poate gingăşia acolo în Irlhunc, au simţit
nea. Păşeţte, în ritmul tobei flecare dată, Încărcate de loana celei mai vechi nţe- florii a devenit simbol al
minuite cu talent, alături de emoţie şi însemnătate. Din lăril a combinatului, din t r i gingăşiei umane Demonstra că doar o parte din fl - ri It
tatăl său si nu-i participant flecare coloană se aruncau bună a fost aruncată o floa ţia a căpătat dinii -o dată o se cuvin Că cele mai multe
la sărbătoare care să nu-l In tribune flori. Gestul nu re care a fost prinsă de cine trebuie predate mulţimii.
aplaude. Prin micuţul toboşar, este unic, II întîlneşti Ia fle înallă căldură, n puternică Astiel că dialogul florilor a
care eveniment cu tribune şl va şi dusă mal departe. Ges expresie a omeniei.
ei întrezăresc fanfarele de devenit dialogul .sentimen
demonstranţi. Poate că vrea tul s a repetai $i apoi s-a întregul dialog a fost pre
müne ale Văii Jiului, formaţii telor, al g in d u rilo r şi tră iri
să exprime preţuirea oame multiplicat, astfel fncît, la un cedat insă de un alt act
artistice de tradiţie în aşeză lor Inimoase.
nilor faţă de conducătorii moment dat. între tribună 5' foarte des în lîln il r florile
rile minereşti.
lor, încrederea in mandatul demonstranţi s-a desfăşurat aruncate din tribune fusese C. ARMEANU
Oamenii muncii poartă in coloane, cu mindrie, stema patriei socialiste,
Jocul l-a încins un mănunchi din cei 800 de artişti ama
tori dîn Valea Jiului prezenţi la demonstraţie.
mtSlM! gemeni. M ari nu atit prin d i
Sînt la Hunedoara doi mari
mensiuni, cit prin faptele lo r :
siderurqlştll ş| constructorii.
Linii plămădesc oţelul, li
I! in iiln e jf mereu. La Mecoie eărbătoo»«. De m ulţi orii li rena
le i« la tribuna de unde au c in ife a tă urm ăreoicfi revănorea umană dau forme, ceilalţi zidesc va
de entuziasm, coloanele de Mori ţi ito o g u ri, de izb în ii ţi bucurii. Nu tra cuptoarelor, aştern patul
p iu ce a ţ sim ţi docâ ar lip ii d e io tribună Aurel C riile a ori Pelre cald pe care se odihnesc
C onilantin, lonn Davld sau D um itru Turnă, dacă vechii m ilita n ţi din
Valea Jiului - Io ii * C otoţ ia u Aron C riite o - n ar fi acolo, să-mi laminatele, durează din oţel,
întindă mina }i la mi îm pârto} eascq. cit da caldă, de ¡naltă ţi de beton şl sllclă acea condiţie
aproope Ic e sărbătoarea I indlspensahflă civilizaţiei —
Şl, to tu ţi, de fiecare dată in tiln e ic ţi chipuri noi. Pe N icolae
llie, cu (inuto-i înaltă, tvolto, il zăresc de departe. ,,Ce bucurii a ţi edificiul social-cultural.
adus la sărbotoore. tovarăje llie ? “ , ,,Păi. a le noastre, a le m inerilor ; Au crescut alături, o dată
cărbune mult ţi bun. Noi am im u b frontalului, In Juna asta, 400 cu Hunedoara. Se întrec în
tone pcslc. De la începutul a n u lu i, vreo 3 000. Şi vom merge ţl mai
bine, că de trei luni a ba taju l e susţinut m ecanic". A lătu ri e Florica a realiza cifrele mari. Cu
Cosmo. Zim beţte em oţionată >: fe ricită. Nu o moi în tiln iie m la tr i mîlnlfe, lor au durat marele
bună. M i-om am intit, atunci, de vorbele secretarului C om itetului co combinat, au sădit gingaşele
munal de partid da Io A n in o a io , Dumitru G ogeonu: ,,E ca o g ră
dină comuna noastră că are oam eni gospodari, dep u ta ţi destoinici, flori, au dat faţă grădinilor
femei harnice11. Florica e o neîntrecută m obilizatoare a fem eilor. Şi oraşului, strălucire H une
de moi m ulţi ani e în frunteo lor. doarei. Muncesc şt trăiesc
Cu E liia b e io Belba crom o b iţn u îtâ altfel Să primească, nu să
dăruiască cplauze. E a tit de im presionată de spectacolul u ria ţ al de împreună, petrec împreună. WiÉZ
m onstraţiei la care asistă, iar ordinul ocelo prins la p le p l il do a La marile noastre sărbători
frumuseţe aparte. De 20 de oni, de cind slujeţle Teolrul din Petro- îşi poartă alături succesele
jo n i, ţi-o contopii viaţa cu vioţa locului ţi a oam enilor de a ici. Mi-a
îm p o rtâ ţit bucuriile noii slogiuni - cea do-a 23-o - pe care ţl-o do-
reţte mai aproape ca aricind de inim o ţi sufletul m inerilor.
\ V’- \ : ■ ./ 1 M ihai Suder mă cheamă a lă tu ri : ,,Vino să-ţi spun ceva. Nu-l o
noutate nici pentru dum ncoio, nici pentru a lţii. Ciţ»1 nu ţl-a r spune
la fel I D ar trebuie lă ţi spun ţl eu : ţ i i • ce înseamnă pentru mine
Trec prin faţa tribunei pompierii militari, dotaţi cu maşini moderne şi eficiente de intervenţie, 23 August 1944 T Prima zi de via(â. Adică îiu a d in core mă simt
O M ".
LUCIA LICIU
într-o modestă m indrie de
stăptnl a tot ceea ce au rea
lizat. Sînt gemenii pe care
l a zămislit Hunedoara fier
binte.
Ridicarea nivelului calitativ al activităţii economice 23, in deschiderea coloanei
Ta sărbătoarea Iul August
constructorilor,
dn| tineri
purtau o emblemă reprezen-
tînd un portativ muzical pe
mărit încadrarea In regimul acţiunea de organizare cadrele rinţele proceselor de producţie lize, în studierea unor soluţii care erau înscrise Iniţialele :
normal de muncă a personalu de la nivelul secţiilor produc in scopul punerii în evidenţă şi ţ elaborarea măsurilor cores I C S.H. In urma lor un grup
lui de bord la autobuze, iar tive, sarcina elaborării umor Si valorificării rezervelor exis punzătoare, nu se insistă in compact de Ingineri, de teh
prin aplicarea m ăsurilor din lucrări revenind în exclusivi tente. aplicarea lor, in qeneralizarea nicieni — toii specialişti fn
studiile întocmi-le privind n o r tate compartimentelor funcţio Deficienţe se semnalează şi unor metode de lucru avansa construcţii — purtînd pe
ducţia cu circa 30 la suta la marea personalului T. A. une nale. Ca urmare, în unele în în legătură cu organizarea te, a unor soluţii moderne, nu piepturi aceeaşi Insignă.
cele 3 sectoare unde s-au a- le întreprinderi au obţinui re treprinderi ca I. M, Ţebea, unei evidenţe clare a eficien se extinde experienţa cîştîqată. Apot coloane, grafice, mll de
plical aceste tehnologii, iar duceri importante de personal. „Vlscoza“ Lupeni, „M arm ura" ţei economice obţinute ca ur Pentru impulsionarea pe v ii oamenf de parcă ar H fost
productivitatea imuncii In me N otînd rezultatele bune ob Sîmeria, s-a abordat un număr mare a aplicării studiilor. Din tor a acţiunii de orqanizare ridicarea la putere a acelei
die cu 1 tona pe post. ţinute semnalăm în acelaşi mic de probleme, iar la între această cauză prea puţine co ştiinţifică, comitetele de direc simbolice alăturări dintre
Creşterea eficienţei economi timp faptul că activitatea de prinderea de prefabricate din mitete de direcţie cunosc apor ţie trebuie să treacă neîn- portativ şî fnlliale. Oamenii
ce s*a obţinui şi ca urmare a organizare ştiinţifică a produc beton Bîrcea, ca urmare a fap tul concret şi real al acţiunilor tîr7.iat la întregirea com îşi cintau modeşti şl mîndrl
acţiunilor întreprinse în dome ţiei şi a muncii este încă în tului că aici nu există compar la depăşirea sarcinilor de plan. partimentelor cu specialişti cu
niul organizării si măsurării greunată de un considerabil timent de organizare, nu s-a Incorect, din lipsa acestor e vi o bogată experienţă, să re succesele. Şl acel car ale
muncii, S-au utilizat înlr-o mai balast de formalism, slabă n- elaborat nici un studiu cu toa denţe. marea majoritate a în vadă proqramele de studii goric, acea macara Impresio
nantă, colosul care ridică 50
marc măsură tehnicile specifi portunîtate si eficacitate. Une te că situaţia economico-finan- treprinderilor pune ţoale re compîelîndu-le cu probleme de tone, purtînd pe braţu-1
ce studiului muncii, s-au folo le conduceri de întreprinderi ciarâ a acestei unităţi impunea zultatele bune pe seama orqa- noi. actuale cum ar fi : redu
nu au aplicat indicaţiile p rim i acest lucru. nizării ştiinţifice, nu acelaşi cerea cheltuielilor materiale, întins o sută de oameni slm-
sit .pe o scară mai largă me bollzînd Istoria celor 26 dp
te in ceea ce priveşte comple N eajunsurile cele mai des lucru se intîm plă însă cînd se extinderea muncii in acord, ra
todele ştiinţifice de măsurare, ani ne care 1 am parcurs de
tarea colectivelor de organi in tîin ile sc referă la alegerea ohţin rezultate economice ne ţionalizarea mişcării şi depo
in scopul organizării mai bune zare cu cadre competente, problemelor şi la aplicarea în corespunzătoare. Slaba fin a li la eliberare O sută de oa
a locurilor de producţie şi in îmbunătăţirea programelor de practică a măsurilor stabilite zare constituie incâ principala zitării m ijloacelor materiale meni scandînd. cintindu-şi
bucuria. Constructori. otelarl,
troducerii unor noi metode de studii cu cele mai actuale pro 5n studiile elaborate. Alegerea deficienţă a acţiunilor orga ele., care să vină în sprijinul alături. M îndrl şl fericiţi.
bleme economice In prea p u ţi temelor in întreprinderi nu nizării ştiinţifice. Deşi se chel creării condiţiilor realizării Cîţiva din miile de tîner» din coloanele sportivilor.
lucru. La Întreprinderea de S. POP
transporturi auto Deva s-a u t - ne întreprinderi sînt atrase in coincide întotdeauna cu ce- tuieşte multă muncă la ana planului de producţie pe 1971,
