Page 85 - Drumul_socialismului_1970_08

r / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / y / / / / / / / / w / / / / / / / / // / / / / / / / / // / / / / / / / / /y / / / / / / / w / / /5 P / / r
tf tf.
PROLETAR? DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

! a R. D. Germană a cerut pri- 1
I 5
mirea in U.N.E.S.C.O.
I I
I a Sesiunea Consiliului pentru f

l comerţ al UNCTAD f

j a Din nou despre răpiri j
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.6.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

I B Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4863 JOI 27 A-UGUSÎ 1970 4 PAGINI - 30 DANI

VIZITA I m NUASTKA k M PM IIIII

Colectivul I.l.L. Orăştie

a îndeplinit planul

cincinal m m MOMIICI CONGO,

La panoul de onoare al colective lor care raportează
îndeplinirea înainte de term en a plan ulu i cincinal se tn-
scrie sl întreprinderea de Industrie locală O răştle. După
cum ne relatează tovarăşa M aría Popa, ţe lu l se rviciu lu i
planificare al I.l.L. O răstle, colectivu l de aici a în d e p lin it J0SÍPH • IIIMIil MOIIUIU
planul cincinal la producţia qlobală st m arfă In propor­
ţie de aproape 103 la sută, urm tnd să obţină, plnă Ia
Unele an ului, un volum de producţie suplim entară In
valoare de peste 24 m ilioane lei.
Succese Im portante s-au obttnut In creşlerea produc­
tiv ită ţii m uncii, care este In prezent mal mare cu 44.4
la sută faţă de 1965. D atorită e xtin d e rii sl m odernizării
în tre p rin d e rii, asim ilă rii de noi produse $1 îm bunătăţi­
rii c a lită ţii, co le ctivu l I.l.L . O răşlle a sporit sl d iversifica t începerea convorbirilor oficiale
masiv producţia. C om parativ cu 1965, in prezent se rea­
lizează de 6 ori mal m ulte piese turnate din fontă, de
3 o ri mai m ulte preiabricate din beton, cu 52 si respec­
tiv 35 la sută mal m ultă cărăm idă si m obilă. In aceeaşi Ls Palatul Conciliului, de niere şi geologiei. Constantin nislru delegat pe lingă pre­
perioadă, volum u l produselor livra te la export înregis­ Stat au Început miercuri d im i­ Stălcscu. secretarul Consiliului şedinţia republicii. Evarisle Lo- qolcz, la extinderea relaţiilor
trează un spor de 3,3 ori. bilaterale economice in m ulti­
nuata convorbiri oficiale între de Stat. Vacile Glîgn. adjunct !rki viceministni al afacerilor ple planuri ceea ce corespun­
Dresediniolr Nicolae Ceauşcscu al m inislrului alacerilor exter­ externe. însărcinat cu coopera­ de pe deplin intereselor celor
şi preşedintele Republicii De­ ne Ton Sfanciu. adjunct al mi­ rea. Marcel Lonqcma. ambasa­ două ţari. cauzei păcii, prom o­
mocratico Congo. Joseph-Desi­ nistrului agriculturii si silv i­ dor itinerant, şi Theodore Kon- vării spiritului de colaborare
re M obulu. cultu rii si Alexandru Tujon. do Brlan. ambasadorul Repu­ în lumea contemporană.
La convorbiri participă din ambasadorul României in Re­ blicii Democratice Conqo la De asemenea, au fost abor­
Realizări m eritorii la Maurer. preşedintele Consiliu­ publica Democratică Congo. Bururesti. s-a date o serie de probleme ale
narlea română. Ion Gheorqhc
In cadrul convorb irilor
Din partea conqoleză parti­
situaţiei internaţionale actuale,
lui do M iniştri. Manca Măncs- cipă Thomas Tumba, membru relevat evoluţia ascendenta a ambele părţi raanifestîndu-si
cu, vicepreşedinte al Consiliu­ ai Biroului Politic al Mişcării relaţiilor dintre România si Re­ dorinţa de a contribui tot mai
„Avicola“ Mintia lui de Stat. Florian Dănălache. Populare a Revoluţiei (M.P.R.), publica Democratică Conqo, activ si sub diverse forme la
preşedintele Consiliului Cen­ comisar qeneral al T îrq ulu i In­ relaţii întemeiate pe respect crearea unul climat de înţe­
tral al Uniunii Generale a Sin­ ternational — Kînshasa. Andro reciproc, eqalitatc si avantaj legere si apropiere între po­
dicatelor. Cornellu Mănescu. Bo-Boliko. membru al Biroului mutual. Au fost. evidenţiate poare.
P rln tr-o telegram ă trim isă redacţiei, slntem Inform aţi Putui Sud-Aninoasa : Verticale dîn oţel şi beton. m inistrul afacerilor externe, Politic al M.P.R., secretar qe­ posibilităţi noi apte sa con tri­ Convorbirile s-au desfăşurat
despre rezultatele m e rito rii obţinute de colectivu l de Foto : ION LICIU Cornel Burlîeă. m inistrul co­ neral al Uniunii naţionale a buie la întărirea acestor rela­ intr-un spirit de cordialitate.
lu cră to ri de la I.A.S, „A v ic o la * M in tia . In tre altele, demn m erţului exterior. Bujor Alm ă- m uncitorilor conqolezi. Jcan ţii la intensificarea cooperării
de evidenţiat este faptul că, la producţia qlobală. s-a în ­ $an, ministrul industriei m i­ Theodore Umba Di Lutete, mi- dintre popoarele român $i con- (Agerpres)
registrat o depăşire de 2 800 000 lei, ia r la producţia
marfă vfnd ută $1 încasată planul a fost realizat In p ro ­
porţie de 113 Ia sută. De asemenea, b e n e lld tle realizate
sini cu 50 de procente m al m ari fată de prevederi.
Expresia corectă a depăşirii acestor Indicator) se regă­ Oaspeţi ai Capitalei
seşte în livra re a suplim entară a I 800 000 ouă sl 20 000 kg In pagina a 2-a
carne de pasăre. Prin valorifica rea superioară a tu tu ro r
rezervelor existente, cadrele tehnice $1 lu c ră to rii de la # ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR - OBIECTIV
această întreprindere, sub conducerea organizaţiei de par­ MAJOR AL ÎNTRECERII SOCALISTE
tid, i j l reafirm ă hotărtrea de a depune In continuare e- # EGOISMUL ABSURD $1 DEGRADANT AL PĂRIN­ Preşedintele Republicii De­ ieri conlactului direct cu rea­ Şeful statului conqolcz apre­ tă de motocicHsti străbate Ca­
fo rtu rl sus(tnule pentru îndeplinirea exem plară a In d i­ ŢILOR STRIVEŞTE COPILĂRIA COPIILOR mocratice Conqo Jos4ph-Desi- lităţile economice, culturale ciază concepţia arhitectonică pitala. indreptindu-se spre
ca to rilo r de plan şl a angajam entelor asumate In în tre ­ # SECVENŢE ALB-NEGRU IN MUNCA CU FILMUL ie Mobutu, şi celelalte persoa­ urbanistice şi edilitare ale Ca­ originală, calitatea construcţi­ Muzeul satului. A ici li sc pre­
cerea cu celelalte u n ltă tl agricole de stat din Judeţ.
ne oficiale din suita sa. si-nti pitalei României. ilor, amplasarea acestora In zintă distinşilor oaspeţi acest
rezervat după-amiaza zilei de In vizita făcută prin Bucu­ largi zone verzi. tezaur de etnografie care ates­
reşti. oaspetele a fost însoţit Se vizitează apoi un mare tă talentul creator al poporu­
de prim-viceprc$edinlele Con­ comDlex comercial din aoro- lui nostru si oglindeşte trăsă­
Pentru sporirea vitezelor de înaintare în galerii siliului popular municipal. Ion pierc. turile specifice ale artei popu­
Interesindu-i în mod deose­
Cosma precum şi de membrii
lare româneşti.
Lucrări edilitar-gospodăreşti misiunii române ataşate pe lin ­ bit construcţia d r masini-unel- La plecare, şeful statului
gă preşedintele conqolez, le si agregate oaspeţii congo­ conqolez si-a împărtăşit impre­
Constantin Stătescu, secretarul lezi vizitează Întreprinderea siile în cartea de onoare a
A ctivita te a ce s-a desfă­
cole de la căm inul cultura)
Să se acţioneze mai energic şurat in acest an in comuna din Toteşll, în construirea Tujon. ambasadorul României „ F M U A ir , unitate reprezenta­ M uzeului satului.
Consiliului de Stat, Alexandru
qrele rom â­
tivă a industriei
In tot timpul vizitei prin Ca­
noastră pe plan edilitar-qos-
neşti- Oaspeţilor li se înfăţi­
podăresc a vizat executa­ unei slatU de autobuz, a fncă la Kinshasa qeneral-locotenent şează profilul unităţii $i carac­ pitală. mii de bucurosteni au
60 ml trotuare fn satul Pâ-
Popa.
Constantin
lo cţiitor
al
rea prin muncă patriotică a clisa, amenajarea d ru m u ri­ salutat cu cordialitate pe oas­
şefului M arelui
Stat
Major,
teristicile principalelor fabrica­
A I ■ B V I I numeroase lu cră ri de larg lor principale din satele Reea Tudor Jianu. directorul Proto­ te. peţii conqolezi.
pirghia mecanizării Interes cetăţenesc. Munca 3 km, a 2,14 ha zone verzi şi colului din M inisterul A faceri­ La sfîrsîtul vizitei, preşedin­ Sofia preşedintelui Republi­
★
C îrneştl. în lungim e de-
$1
depusă, In acest scop, de co­
m ite tu l executiv al co n siliu ­ m ulte alte lucrări, care au lor Externe. tele Republicii Democratice cii Democratice Congo, M arie-
lu i popular, de către depu­ co n trib u it !a ridicarea gra­ De la reşedinţa rezervată Conqo mulhimesle pentru ex­ Antoînette Mobutu, însoţită de
Mecanizarea încărcării în qa- ce vitezele de avansare, cu ceea ce le face să nu prezin­ taţi, com itetele de cetăţeni, dului edllltar-gospodăresc al oaspeţilor pe tim pul şederii în plicaţiile prim ite si înscrie în
îerii constituie, pentru unită­ toate măsurile prevăzute In fel te siguranţă în exploatare, a- orqanlzaţitle de tineret, fe­ com unei. A ngajam entul luat tara noastră se străbat marile cartea de onoare a unităţii cu­ persoane oficiale române si
ţile miniere din Valea Jiului, de fel de planuri, nu se ridică mei şi sindicat, de către tott In întrecerea patriotică, de a artere ale Capitalei, îm podobi­ vinte eloqioase despre hărnicia congoleze, a vizitat miercuri
una din căile principale de Ia nivelu l dorit. vlnrl frecvente perioade de cetăţenii, sub conducerea sl realiza fn acest an lu crări te cu steaguri româneşti Si Si talentul constructorilor noş­ dimineaţa instituţii socîal-cul-
creştere a vitezelor de înain­ Desigur, situaţia de fapt ne­ îndrum area com ite tu lu i co­ tn valoare de 265 000 Ici, a conqoleze. In scurt timp, oas­ tri de masini-unelte $i aqreqa- turale destinate copiilor din
tare spre noile cîmpuri de căr­ cesită. după obicei, justilicări Ing. R. SELEJAN muna] de partid, se concreti­ fost depăşit. peţii ajung in cel mai nou car­ te, urîndu-le noi succese.
bune. Si In anul In curs, efor­ susţinute mal m ult sau mai zează tn term inarea a două tier al m unicipiului-Titan. M un citorii fabricii, întrequl Capitală ' Spitalul clinic de pe­
turile făcute In acest domeniu puţin de argumente demne dc TEODOR TIRT Panorama Titanului — acest colectiv al FMUAB. avi salutat diatrie „Emilia Irsa" si Palatul
au determinat o seama de pro- luat !n seamă. Şi, pentru că no| săli de clasă la şcoala secretarul Comitetului comunal cu căldură pe şeful stalului pionierilor.
qrese. In prim ul semestru, qra- veni vorba de justificări, din­ generală sl * sălii de specta­ de partid Toteştl „ora$ satelit al Bucureştiului conqolez.
dul de mecanizare a încărcă­ tr-un memoriu întocm it la fi­ — face o Impresie deosebita. Coloana de maşini, escorta- (Agerpres).
rii în qalerii reprezenta 36 5 nele sem estrului’ de către cen­
Ia sută, faţă de 29.9 la sută in trală orivlnd realizarea indica­
perioada corespunzătoare a a­ to rilo r de plan tehnic să ci­
nului trecut. Pentru aceleaşi tăm textual : ..Planul nu a pu­ EXTINDEREA REŢELEI
perioade comparative, indicele iu ţ ii îndeplinit inleqral deoa­ Se recoltează inul in s t i t u ţ ii l o r
de utilizare a maşinilor de în­ rece prevederile lui au fost DE IN V A Ţ A M IN T
ţărcat se prezintă cu o creşte­ stabilite în condiţiile dotării u­ SUPERIOR
re de la 18,3 la 192 mc pe ma­ nită ţilo r cu 74 maşini de în­ La fermele din Deva $i pectivă prevederile planului
şină si zf. cărcat. din care 51 maşini s-au Hunedoara ale I.A.S. Sinte- vor ii depăşite In mod sim ­ A p ro p ia tu l an u n iv e r­
Cu toate aceste aspecte fa­ solicitat cu termeni de livrare rla s-a început recoltatul ţito r, reallzîndu-se pe aceas­ sitar va marca extinde­
vorabile, indicatorul de plan în prim ul semestru. Din aces­ Inului, cultură care ocupă o tă cale un însemnat benefi­ rea reţelei In s titu ţiilo r
tehnic privind încărcarea me­ tea, pină la data de 8 iulie suprafaţă totală de 472 ha. ciu. După recoltat, s-au luat de învă ţă m lnt superior
canică în qalerii a fost rea­ s-au p rim it numai fi bucăţi. Strinqerea producţiei se măsuri ca pc suprafeţele e­ cu noi secţii ş| facultăţi,
lizat de către Centrala cărbu­ Maşinile de încărcat aflate în tace mecanizat cu a ju to ru l liberate să se execute ară­ fn cadru] celei mai mari
nelui Petroşani in proporţie de dotarea unităţilor achiziţiona­ com binelor de păioase. Se tu ri pentru însăm lnţărlle de In s titu ţii de fnvă ţă m lnt
numai 67.7 la sută. restanta fi­ te în urmă cu ciţiva ani, pre­ estimează că la cultura res- toamnă şl prim ăvară. tehnic a ţă rii. In s titu tu l
ind de peste 61 000 mc, în timp zintă o uzură fizică avansată. po lite h n ic din Bucureşti,
au lu ai flin tă secţia „nu-
cleaio-electrlcă*. pe lin ­
gă Facultatea de enerqe-
tică şt secţia de subln-
C U M SE A S IG U R Ă P R O D U C Ţ IA qlne ri „m ontarea, în tre ­
ţinerea şl exploatarea In­
s ta la ţiilo r
de
con­
m aterialelor In Industria
s tru c ţii“ , In stitu tu l agro­
V IIT O A R E DE G R IU ? nom ic „N icola e B ăltescu"
ÎŞI lărgeşte
activitatea
prin
crearea F acultăţii
«te îm bunătăţiri funcia­
re.
Din analiza rezultatelor În­ de-a dreptul alarmante, ele do­ an. precum si greşelile de a- sămlntat duce lipsă acută de N oi u n ită ţi de Invă-
registrate de către unităţile a­ vedind superficialitatea si lipsa ceeasi natură săvîrsite de in ­ elemente iertilizante. tăm lnţ superior au fost
gricole din judeţ la cultura de răspundere de care dau do­ ginerii Ion Drăqan (C A P. H ol- La fel de îngrijorătoare sînt În fiin ţa te $| în alte cen­
qrlului, reiese că nu slnt va ­ vadă unii Ingineri şi preşedinţi dea), Ludovic Soos (C.A.P. Si alte aspecte. Spre exemplu,
lorificate nici pe departe con­ de cooperative, Din situaţia Roscani), Viola V iţă (C.A.P. inginerul Valentin Ciobanu. de tre universitare. Inceptnd
diţiile existenţe pentru obţine­ prezentată de Inginerul Petre Hăsdal) s! Mircea Onea (C.A.P. la C.A.P, llia, a prevăzut fo­ din acest an universitar
rea unor producţii satisfăcă­ GheorqhionI, de la C A P . Iz­ Sl.nt andrei). losirea a numai 160 kq sămîn- la C ralova îsl va des­
chide porţile Facultatea
toare. voarele, reiese că unila-lea va Serioase semne de întrebare tă la hectar, ceea ce repre­
Ce învăţăm inte s-au desprins cuLtiva qrlu după păioase în al se ridică in leqătură cu ferti­ zintă mai puţin de B0 la sută de m edicină generală. In
însă din neajunsurile care s*au treilea an pe 20 la sută din lizarea terenului. In timp ce din norma stabilită (?). Nea- Institutele politehnice din
m anifestai sl cu® se acţionea­ suprafaţa ce urmează a se în- sute sl mii de tone de înqră- vind asiquratâ o densitate co­ Iaşi, C luj şi Tim işoara
ză pentru înlăturarea lor ? în­ săminta în toamnă, cu toate săminte naturale stau ncfolo- respunzătoare de plante la au luat flin tă noi secţii
trebarea se pune cu acuitate că este categoric interzis un site, există unităti în care nu metru pălral este de la sine de arhitectură cu durata
In fala in ginerilor Si conduce­ asemenea procedeu I Să nu s-a stabilit nici o măsură pri­ inteles că nici producţia nu de trei ani care > pre­
rilor tuturor cooperativelor a- mai amintim că abia 10 la su­ vind fertilizarea păioaselor in poale fi satisfăcătoare. Nu mai găti cadre de specialitate
qricole. avînd In vedere efi In tă din grtu se va cultiva după toamnă. îşi închipuie oare in- pulin îngrijorător este laplul cu titlu l de ..arhitect
aceste zile se pregăteşte soar­ alte plante In afară de păîoa- qinerii Vasile Moîoş (C.A.P, că inqinerul Inocentiu Tetea conducător*. Cel ce vor
ta recoltei viitoare. Constată­ se. Astfel, încă de la amplasa­ Dineu Mare), Ion Coluţui de la C.A.P. Pelreni a prevă­ urma In s titu tu l de arh i­
rile făcute pînă acum pun In rea greşită a culturii, se în­ (C A P . Ciula Mare). Nicolae zut ca o parte din qriu să fie tectură „Io n M in c u " vor
evidentă faptul că în nume­ jumătăţeşte recolta. Dacă mai Sicneru (C.A.P. Pischinti), V a ­ semănat abia in perioada 1-3 dobîndi — după cursu­
roase cooperative agricole se avpm în vedere că nu s-a pre­ lentin Telileanu (C.A.P. Po­ noiembrie. Prevederea este rile cu durata de şase
ignorea7.ă aplicarea unor re- văzut nici fertilizarea terenului peşti) sau Liviu Oancea (C.A.P. lipsită de orice raţionament, a- an» — titlu l de „arh itect
quli elementare care condiţio­ înainte de însămintare, e les­ 7.drar>li) că în astlel dc con­ vind in vedere că torenut res­ d ip lo m a t'.
nează soarta producţiei. Vom ne de înţeles cum se asigură diţii se vor obţine producţii la pectiv a fost ocupat tot cu pă­ A m in tim că înscrierile
insista asupra acestora deoare­ bazo recoltei viitoare la uni­ nivelul posibilităţilor si al ce­ ioase si deci este eliberat Încă pentru admiterea In tn-
ce se mai pot lua incă mă­ tatea amintită. Surprind, de a- rinţelor actuale ( Totodată, la din luna august. Să nu cu­ văţăm ÎQtul superior de
suri in vederea înlăturării nea­ semonea, uşurinţa cu care in ­ C.A.P. Lăpnsnic, Fintoog Ră- noască inqinerul si conducerea arhitectură se Iac în a­
ju nsu rilo r existente. ginera Ecaterina Crăciunescn, dulcşti si Roscani cantităti a- acestei cooperative că epoca O autentica confruntare intre trecut şi prezent. Strada Vasile Roaitâ din Petroşani ceste zile, pînă la 31
Referitor la modul de am­ de la C.A.P. Sălasu de Jos a preciabîle de îngrăşăminle chi­ de însămintare a griului nu şi multe altele din oraşele judeţului — o confirmă. august
plasare a păioa.sclor de toam­ făcut amplasarea a 41 ha cu mice stau in stoc in timp ce trebuie să de,păşească dala de
nă. se semnalează aspecte qriu după păioase Jn al treilea terenul care urmează a fi In- 20 octombrie?