Page 86 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. «63 © JOI 27 AUGUST 1670

ÎNDEPLINIREA ANGAJA­ Cu planul cincinal îndeplinit

MENTELOR - OBIECTIV MA din Haţeg şl-a îndeplinit şl depăşit în ziua de 20 au­
şl
întreprinderea de gospodărie comunală
lo ra livâ
JOR AL ÎNTRECERII gust a.c, planul cincinal cu 300 000 lei. Depăşiri mat
însemnate au realizat în construcţii şl prestări servi­
cii către populaţie.

SOCI ALISTE

9 Planul producţiei globale a fost depăşit Junsurllor ce se Ivesc în pro­ 100 tone furaje însilozate
cu 8 878 000 lei, al producţiei raariă cu 9 215 000 cesul de producţie. De aseme­
nea, la nivel de uzină, com i­
lei, Iar la marlă vîndută şl încasată cu tetul sindicatului, Împreună cu
11 091 000 lei. O Productivitatea muncii valo­ conducerea uzinei şl cu totl In vederea asigurării nu treţurilor suculente pentru
rice a crescut, iaţă de plan, cu 2 379 lei pe cap factorii de răspundere din sec­ perioada de slabutatle, la C.A.P. Slmerla s-a stabilit
de salariat şl s-a realizat un beneficiu supli­ ţii analizează decadal îndepli­ să s* tnsllozeze 500 tone furaje. Acţiunea se află tn
nirea sarcinilor de plan si an­
mentar de 8 300 000 lei. O Colectivul turnăto­ qajamentelor, stabilesc măsuri­ Vedere spre sediul minei Teliuc. Foto : V. ONOIU plină desfăşurare, pînă acum reallzîndu-sc 100 tone
riei de Ungotlere a realizat o producţie supli­ le pe care trebuie să le la con­ siloz.
mentară In valoare de 378 000 lei, Iar colectivul ducerea uzinei, cum trebuie să
acţioneze conducerile secţiilor
turnătoriei I de 389 000 lei. Valoarea utilaju­ şl orqanlzatiile sindicale pen­
lui de turnare pentru oţelărll produs peste plan tru ca m un citorilor să le fie a-
este de 438 000 lei. siqurate în permanentă condi­ Producţie suplimen­
ţii bune de muncă. Manlfeslînd Secvenţe alb - negru în munca cu filmul
în permanentă o qrljă deose­ tară în valoare de
îndeplinirea angajamentelor pentru orqanizarea mal bună bită pentru orqanizarea în cit
asumate în întrecerea socia­ a muncii, aprovizionarea locu­ mat bune conditlunl a muncii, 8 milioane lei
listă este o chestiune de onoa­ rilo r de muncă cu materii p ri­ s-a ajuns să se obţină rezul­ In prim ul semestru al aces­ dfeat© unor zile festive, con­ festă Indolentă fată de Iniţia­ — 100 lei, deledintl — 120 lei,
re, de minări© profesionala $1 me şi materiale, întărirea răs­ tate deosebite şl să fie puse In Printre colectivele de m un­ tui an, întreprinderea cinema­ cursuri, simpozioane, acţiuni tivele activiştilor culturali de Mărtlneştl sub 100 lei.
de mare răspundere patriotica punderii şl a disciplinei în evidentă noi posibilităţi $1 re­ că din judeţ care au abţinut tografică Judeţeană a avut o pentru elevi şl tineret. In v i­ la sale dar nici nu-l cunosc In atenţia întreprinderii c i­
pentru flecare colectiv de oa­ muncă şl să acţionăm îm preu­ zerv© Interne de sporire a p ro ­ realizări de seamă In îndepli­ activitate fructuoasă i şi-a rea­ itor, Întreprinderea cinemato­ pe directorii de cămine din co­ nematografice ar trebui să
meni al muncii. CuvInVul dat nă cu orqanele tehnico-adml- ducţiei. Pornind de la aceste nirea planului anual se nu­ lizat planul economic — grafică va trebui totuşi să va­ munele şi satele aparţinătoa­ stea diminuarea la maximum a
trebuie respectat. Pentru co- nlstratlve pentru redresarea posibilităţi, colectivul uzinei mără şl ccl al Trustului de 6 334 300 Iei venituri — şî pla­ lorifice în mal mare măsură re lor (I 7). suspendării spectacolelor din
JectJvul U. V. Caian, care are situaţiei şi înregistrarea de noastre şl-a m ajorat In două construcţii Deva. La această nul d© catlvltate culturală ex­ boqatul fond de filme cu temă Esle drepl, marea m ajorita­ motive tehnice, mai ales la
de apărat un prestigiu cîştigat succese to-t mai bune In pro­ rîndurl nnqalamentele Iniţiale unitate, planul pe 8 luni s-a primai in cel 3 067 000 specta­ patriotică si să orqanlzeze di­ te a unităţilor cinematografice sale. Unii m uncitori de sector
prin muncă (în anul trecut I ducţie. pe acest an. îndeplinit în ziua de 21 au­ tori. Rezultatele acestea s-au rect un număr sporit da acţi­ din judeţ dovedeşte preocupări nu au în|etes Importanta re v i­
s-a e.trlbult titlu l de întrep rin­ La turnătoria I unde, pe par­ Anqajam entul anual la bene­ gust a.c., rt^lizîndu-sc o realizat, fireşte, prin aslqura- uni, tn special Ia sate. fată de rezolvarea sarcinilor ziilo r periodice lăsind să trea­
dere evidenţiata pe tara în ra ­ cursul anului, se introduc noi ficii şl la fontă a fost depăşit. producţie suplimentară în rea unei mal bune calităţi a Dar, pe lingă ţoale aceste economice şî culturale, care-şi că săptâmînl şi chiar lu ni de
mura siderurqlcB), înfăptuirea repere complexe şî cu tehno- Colectivul uzinei noastre a valoare de 8 milioane Iei. proiecţiei şl audiţiei, prin or- zile fără să efectueze re v iz i­
anqajamentelor constituie obi­ loqll diferite — asa cum slnt produs peste plan 1 245 tone Intre alte obiective, con­ qanizarea şl preqâtlrea In con­ ile planificate (exemplu •
ectivul major al întrecerii so­ piesele pentru maşini-unelte şi fontă cenuşie. 389 tone piese structorii deveni dat In diţii bune a spectacolelor ci­ Cheorqh© Tupanqlu din Pe­
cialiste. T itlu l cucerit obliqa cele mecanice — membrii co­ turnate din fontă. 378 tone u ti­ folosinţă 131 apartamente pe­ nematografice, precum şl prin troşani).
colectivul nostru la desfăşura­ mitetelor sindicale din secţii laj de turnare pentru otelăril, ste prevederi. orqanizarea unor vartata şl Clteva probleme privind activi­ Situatul© consemnate trebuie
re * unei munci asidue şl per­ — maiştri, ingineri şi m unci­ 2 165 tone semiroes, 2 407 tone m ultiple aotlvltătl cultural-edu­ sâ-l determine pe operatorii
manente pentru ca rezultatele tori de înaltă calificare şl cu cocs fluidizat. 889 tone cocs La dispoziţia beneficiarilor cative. tatea cinematografică din prolecţioniştl de la sate pre­
In producţie să fia mereu mal experienţă îndelunqată In p ro ­ brichete pentru anozi. De ase­ Un lucru demn de consem* cum şl pe m uncitorii de sec­
bune, ma! valoroase. ducţie — ajută echipele de menea, s-au Inreqistrat rezul­ nai şl care face cinste acestui tor ca să studiez© în mod o ­
Comitetul sindicatului, toate turnători la însuşirea tehnolo- tate bune în creşterea produc­ Mobilă în valoare colectiv este activitatea depu­ judeţul Hunedoara perativ şl cu simt de răspun­
orqanlzatiile sindicale, tu b în­ qlllor pentru ca perioada de a­ tiv ită ţii muncii şi reducerea să pentru redeschiderea cine­ dere situaţia frecventei spec­
drumarea permanenta a orga­ comodare cu fabricarea noilor preţului de cost al produselor. de aproape matografului „Lum ina" din lila, tatorilor la unităţile de care
nizaţiilor de partid din secţii, produse să fie cit mai scurtă La aceste rezultate şl-au a- care a avut cel mal m ult de dispun şt să la împreună cu
ou trecut la orqanizerea între­ şi ca oamenii să ajunqă cit dns contribuţia toate sectoa­ 25 milioane lei suferit d© pe urma Inundaţi­ tot personalul măsurile direc­
cerii în fiecare secţie şl com­ mal repede să realizeze si să rele şl secţiile uzinel-iurnale. ilor I au fost luate măsuri pen­ realizări, au apărut în munca reallzeoză în mod ritm ic şi la te pentru remedierea lipsuri­
partiment de activitate pentru depăşească sarcinile de plan. semlcocs, turnătoriile I Şl M, întreprinderile de Indus­ tru revizuirea utllajulut, pen­ cu film ul şl unele carenţe. Se to(i indicatorii sarcinile de lor existente.
ca anqajamentele sB fie înde­ In acest fel înleleqem noi să — toate form aţiile de lucru, trie locală din Judeţul nos­ lru transportarea film elor în tntîm plă de multe ori ca unii plan. Dar mai există unele c i­ Un rol Important în buna
plinite în flecare lunE şl t r i ­ ajutăm oamenii pentru ca la fierar© m uncitor tn parte. A - tru au realizat de Ia începu­ lipsa m ijloacelor d© transport salariat! să dovedească lipsă nematografe ca cele din Băr- desfăşurare a muncii cu fil­
mestru. întrecerea în cadrul u- fiecare loc de muncă să se !n- eum. cind sa face bilanţul în­ tul anului şl pînă la linele p© C.F.R. şl prin poştă I s-a d© interes fată de sarcinile de băleni, Uticani. Gurabarza. mul revine directorilor de că­
zinel se desfăşoară pe baza reqistieze rezultate bune. In făptuirilor în cea de-a doua e­ primei decade a lunii auqust suplimentat proqramarea film e­ serviciu sau chiar să nu cu ­ Ghelar şi altele, care, pe Un­ mine culturale care, prin di­
chemării lansale de către co- prezent nu avem secţii, b ri­ tapă a întrecerii socialiste, co­ mobilă tn valoare dc 24,4 mi­ lor, majoritatea unftaţilor pre- noască filmele pe care le ru ­ gă că nu şi-au realizat planul, verse activităţi, trebuie Să va­
au adus şl prejudicii situaţiei
lează (17). In unele perioade se
Jectivul secţiei turnatorie I. găzi, echipe $1 oameni care să lectivul nostru se prezintă cu lioane Ici, cu 1,1 milioane lei 7.©nlind spectacole fără a pre­ produc înlîrzie rl în expedierea lorifice într-o mai mare măsu­
Urmărind în mod permanent- nu-s¡ Înfăptuiască sarcinile de sarcinile de plan şi anqajamen- ma| mull de rlt prevederile şl i tind© o remuneraţie suplim en­ economice a întreprinderii. In ră mesajul de Idei al filmelor,
cum se realizează anqajamen- plan si anqajámentele. tele îndeplinite. Este un succes cu 2,1 milioane peste reali- ¡ tară. Toate acestea au făcut ca filmelOT,, deteriorări (valoarea sectorul celor II cinematogra­ asiqurînd totodată condiţiile
deteriorărilor depăşeşte
5 000
tele pe secţii, formaţii de lu­ Com llelcle sindicale şi con­ la care a contribuit fiecare zările perioadei corespunzi- ¡ în cel mat scurt timp activita­ leJI) sau personal de serviciu fe pe 16 mm cuprinse In sec­ necesare îndeplinirii planului
cru şi om. comitetele sindicale ducerile lehnico-admin.lstrative om al muncit şi dorinţa noas­ toare din anul trecut. tea cu film ul să contribuie la torul de care răspunde tova­ de încasări.
din seclîi. qrupele sindicale, urmăresc, la nivel de secţie tră e tuturo r este de a încheia Se remarcă în mod deo­ înviorarea vfetil cultural© în care nu acordă Importanta cu­ răşul Petru David din zona O- In fata colectivului Inlro-
sprijin ite de comitetul sindica­ modul cum se realizează sar­ acest an cu realizări cit mal sebit activitatea depusă de localităţile sinistrate. venită popularizării filmelor. răştie. un număr de 6 cinema­ prinderli cinematografice ju­
tului pe uzină, au putut in te r­ cin ile de producţie şl anqaja- bune. pentru a crea o bază colectivele de muncă de la Sub îndrumarea organizaţiei Se semnalează totodată o tografe râmîn luni de zile sub deţene, în semestrul II al «­
veni în mod operativ, etund mentele de către flecare for­ trainică realizării sarcinilor p© Í.I.L. Brad, Orăştte şl Haţeg de partid, colectivul întrep rin­ lipsă In ritm icitatea îndeplinirii cifrele de plan planificate, iar cestui an, stau sarcini de ma­
cind siluatia o cerea pentru maţie de lucru şl muncitor, la 1971. primul an al noului cin ­ care prin eîorturl deosebite derii şl-a desfăşurat activitatea planului de spectatori şi înca­ un număr de trei unităti nu re răspundere. Noul comitet
asigurarea condiţiilor necesa­ fierar© sortiment şl produs în cinal. au reuşit să livreze In dc- pentru popularizarea cu a juto­ sări. Dacă In timpul unor fes­ funcţionează din motive tehni­ de direcţie va trebui să ridice
re ca fiecare secţie, formaţie parle. Aceasla le permite să cu­ GHEORGHE ŞTEFAN vans partenerilor Interni şl rul film ului a p o liticii pa rtidu­ tiva lu ri se ob|in rezultale deo­ ce. aducînd un prejudiciu în­ nivelul activităţii compartim en­
de lucru şi om să-şi poată rea­ noască situaţia reală şl să ac­ preşedintele comitetului externi garnituri de mobilă lu i şl statului nostru, pentru sebite, în perioada de după treprinderii de 3 000 lei. Sau telor întreprinderii în scopul
liza sarcinile de plan şl anga­ ţioneze în consecinţă penlru sindicatului salariaţilor de la de bună calitate. sprijinirea prin film a educării festival, mai ales în localităţile un alt caz « Iul iu Fisditeanu. îm bunătăţirii m ijloacelor şi
jamentele. In asemenea situaţii înlăturarea lipsurilor şl nea- U. V. Câlan socialiste a oamenilor mu.ncll. rurale, frecventa vizionării fil­ şef de sector, nu se deplasează procedeelor de difuzare a fil­
orqanele sindicale din secţii, In cursul semestrului întîf melor scade — ceea ce dove­ cu lunile la unităţile de m un- melor, a aclivilătU* economico-
împreună cu conducerile teh­ au fos-t orqanizate numeroase deşte lipsa Iniţiativei lucrăto­ le — Alun, Ccrbăl, Letese — u- financiare $î a exploatării teh­
nico-administrative analizează manifestări cultural-educative, rilor din acest sector In orqa­ nităti care realizează în me­ nice. Totodată, se impun mă­
cauzele la fata locului, consul- remareîndu-s© în această di­ nizarea de acţiuni cu filmul, die pe lună încasări de 80-100 suri urgente care să delermî-J
tlnd maiştrii, şefii de echipe şl recţie A le xe Birtalan — pentru, îmbinarea activită­ lei, în timp ce întreţinerea lor ne realizarea In d ic a to rilo r'" dt<u
m uncitorii penlru a cunoaş­ ţii cu film ul cu acţiunile că­ costă 700 lei. Cinematoqraiul plan In condiţii optime, prin-
te părerile, suqestiile şi propu­ Deva, M artina Slovenschl — minului cultural. In acest do­ clin Rulz.cstii de Sus înregis­ tr-o deservire la un nivel su­
nerile lor. Procedînd In acest Orăştie, María Mocanu — meniu, deficientei© au fost trează în medie pe lună doar,..
fel avem posibilitatea să sta­ Vulcan etc. care au orqanlzat semnalate mai de mult. Unii 150 spectatori (încasări 140 lei perior a publicului cinefil.
bilim măsuri corespunzătoare pe înlreq semestrul I I) cel
premiere de gală, acţiuni de- lucrători nu numai că mani- din Tomoşti — 100 lei. Neqoi C. DROZD
0 importantă
Leqea 1/1970, prin prevede­
descoperire rii© şale. a creat cadrul Juri­
dic necesar pentru perfecţio­
arheologică I narea organizării şi disciplinei ÎNTOCMIREA SI DEFINITIVAREA REGULAMENTE­
muncii tn cadrul un ităţilor so­
Recent, In satol Valea \
cialiste de stat. In aplicarea a-
Slngeorglului, localnica Ro- i
cestel leql, un ro) important îl
manlta I.ăscol a descoperit j au requlamentele de ordine In­ LOR i)[ ORDINE INTERIOARA— 0 [ DE
— pe lo ru l numit „Ltvade" ■ terioară, care se elaborează in
— un masiv tezaur monetar : ! toate întreprinderile, organiza­
994 monede de argint I A- \ ţiile economice şi in stituţiile
cestea se găseau )ntr-un va» i
de stat. In prezent aceste re­ RĂSPUNDERE
de pămint la o adlnclme de :
gulamente sînt în curs de ela­
20 cm şl au Ieşit la Iveală i borare, urm înd ca pînă cel mal
In urma ploilor care au spă- i tîrzlu Ia 26 septembrie aceas­
lat Şi dezvelit stratul supe- : tă acţiune să fi© terminata. râie a Sindicatelor. Aceste re­ terioară nu se vor putea abate bă de conducerea unităţii îm ­
rlor al drumului. Este cunoscut că regulamen­ gulamente, care vor avea va­ de la unele prevederi de p rin ­ preună ou comitetul sindicatu­
In urma cercetărilor eiec- ' tul de ordine interioară se în­ loarea unui act normativ, vor cipiu, prin care se stabilesc lui. A vtn d în vedere rolul şi
luate de un colectiv al M u- \ tocmeşte şl se aprobă de că­ trebui să cuprindă întreaga a­ norme generale aplicabile, in ­ sarcinile sindicatelor, care re­
zeului Judeţean Deva, s-a I tre conducerea unităţii, îm pre­ rie de probleme leqale de dis­ diferent de specificul unităţii. prezintă masa de salariat», a­
constatat că majoritatea mo- i Ridicat anume pentru siderurgici, oraşul nou Câlan este o dovadă grăitoare a strădaniei ună cu comitetele sindicatelor, ciplină în raport cu specificul Spr© exemplu, fiecare cunoaş­ cestea vor avea q rijă să con­
nedelor slnt de provenienţă : depuse pentru asigurarea celor mai bune condiţii de viaţă. In blocuri moderne, cu aparta­ şi pro filu l activităţii fiecărei u- te că nu este îngăduit să se sulte salariaţii In ce priveşte
nităti.
poloneză („groşi*! Şl datează ! mente confortabile, familiile de siderurgişti trăiesc o viaţă demnă. po trivit Îndrum arului elaborat La întocmirea regulamente­ prevadă în regulament alte problemele ce urmează să fie
din secolul al X V Il-lea. In Imaginea de faţă, prezentăm o secvenţă din noul oraş Câlan. de M inisterul M uncii şi Consi­ sancţiuni dectt cele stabilite incluse In requlam entul de or­
lor de ordine interioară este lim ita tiv d© leqea 1/1970 (art. dine interioară, să antrenez©
liul Central al Uniunii Gene-
necesar să se tină seama de 13). In acest capitol al sanc­ în această acţiune d© mare
prevederile legii 1/1970, cit şi ţiunilor se va putea Insă să răspundere com isiile de leqis-
de cele din îndrumar, de pre­ se prevadă norme p rivin d pro­ latie a com itetelor sindicate­
Vitezele de înaintare in galerii Cabana forestiera vederile regulamentului dc cedura de cercetare a abateri­ lor, iar în faza de afişare a
organizare şi funcţionare a u-
proiectului (10 zile) să antre­
lor aplicarea sancţiunilor, cum
nitătii si de orice alte aotc cu
neze salariaţii pentru a face noi
caracter normativ, care conţin şi de către cine se dă dispozi­ propuneri, menit© să ducă la
ţia de sancţionare,
folosirea
prevederi referitoare la orqa­ căilor de atac îm potriva sanc­ elaborarea unui regulament de
nizarea şî disciplina muncii şî ţiu n ilo r disciplinare şl altele. ordine interioară d l mai com­
maşinilor de încărcat se reper­ nă hotărlt cuvîntul, Iar com i­ Intr-un pitoresc cadru na­ are o capacitate de 30 de care nu contravin dispoziţiilor
cutează neqatlv asupra viteze­ tetele de direcţie ale minelor tural din sectorul forestier locuri ş| încăperi anexe pen­ leqale In vigoare. întocmirea Requlamentul d© ordine Inte­ plet. menit să contribuie la or­
(Urmare Jir* pog. 1} lor de avansare şl, impljcit, a­ să acţioneze prompt — şi mal T.onea — în parchetul Bîr- tru adăpostirea atelajelor, va regulamentelor nu va fi în şiru i­ rioară nu poate conţine „re ţe ­ qanizarea şi întărirea discipli­
supra îndeplinirii programului ales eficient — cu măsuri e- loqu — s-a dat In folosinţa deservi — In condiţii bune rea fidelă a îndrum arului, ci a­ te" care să se aplice mecanic nei în muncă, la dezvoltarea
de deschideri şj preqBtlrl, pre­ nerqice şi hotărlte, care să o nouă cabană, destinată — exploatările forestiere plicarea acestui cadru qeneral pentru anumite qenuri de aba­ sim ţului de răspundere perso­
6taqnare din cauza defecţiuni­ văzut a se realiza în vederea m uncitorilor ce lucrează fn Bîrloqu, Ptrîul Iul Grlvel şl teri. Sancţiunea diferă, In con­ nală a fiecărui salariat.
conducă la îm bunătăţiri sub­ la condiţiile specifice unităţilor diţii!© legii, de Ia caz la caz.
lo r“ . asigurării din timp a unei lin ii acest domeniu. Cabana, care Clndreşu. socialiste de stat şl a subuni­ Aşa cum s-a arătat mai sus, VIOREl POP
DesiquT, fără alte Investlqa- dn front, pe măsuTa sarcinilor stanţiale în domeniul mecani­ tăţilor acestora.
tii, situaţia ar putea să fie în ­ de plan prezente şi. mai ales. zării lucrului în galerii. Regulamentele de ordine In­ requlamentul de ordine Interi­ activist la Consiliul judeţean
oară se întocmeşte şi se apro­
ţeleasă şi Justilicăril© îm păr­ viitoare. Se remarcă, şl în e- al sindicatelor
tăşite. Dincolo însă de realită­ cest an, existenta paradoxală
ţile ce le conţine memoriul a- a diferentelor dintre vitezele
m inlit, stările de lucruri din de avansare obţinut© cu şl fără
cadrul exploatărilor dau in vi- maşini de încărcat. La minele
leaq o seamă de cu totul alte Lonea, Vulcan, LupenI, Bărbă- Egoismul absurd
cauze. tenî s-au realizat cu maşini şi d e g ra d a n t a l p ă rin ţilo r
Dar să dăm c u vin lu l cifre ­ de încărcat viteze medii Suna­
lor. In Valea Jiului, din 64 de re de 43.5 ml. 64 ml, 55,6 ml
maşini de încărcat aflate în do­ şi respectiv 67,5 ml. în timp ■ I v I ■ ■ B
tarea unităţilor, In perioada a- c© mediile vitezelor de Înain­ striveşte copilăria copiilor
m inlilâ au funcţionat doar 39, tare lunare cu încărcare ma­
restul fiind in reparaţie şl în nuală au fost de 41, 63,2 53,5
rezervă. Urmărind situaţia pe şl respectiv 66,6 ml. F«t* de
exploatări, se naşt© firesc în ­ această situaţie, devenită cro­ O U N SOŢ ŞI T A T A NE-A RUGAT SA SCRIEM Tot răul se vărsa acum în toxică din cosă. Dor foptul o ­ — De ce vă bate ?
trebarea t De ce Ia mîna V u l­ nică, nu se pot, oare, lua mă­ DESPRE F A M IL IA SA copul copului de familie, care ce pentru un moment ii stinje-
can patru maşini sînt „rezer- suri eficiente? Nici un colec­ ® EU, §1 N IM IC M A I MULT, DUS LA EXTREMIS vine. de multă v'eme, beat acasă cesto nu prezintă însemnătate - Pentru că .. , Vine beat şi ne$te să pătrundă lo consecin­
pentru cei doi părinţi belige­
visl.e“ , in vreme ce planul este tiv de cercetători ori specia­ FJorea Gh. Bălan o venit la FI. Bălan ne-o furnizat tot şi terorizează, bate, înjură şi ranţi, care pretind că apără ne scoate din casă noaptea ţele care privesc soarta copiilor
realizat în proporţie de numai lişti din cadrul centralei 6au redacţie şi ne-o rugat să scriem felul de amărunte despre com­ izgoneşte, dă în cosă foarte pu­ principii. Totul este co fiecare Tata vine beat acasă, mama nu poate fi înlăturat, nu trebuie
40,5 la sută pe 7 luni $1 9,8 la exploatărilor nu poate oare să trăieşte cu altcineva - iotă două să ducă Io dezarmare. Citadela
sulă pe luna iu lie ? M ina Uri- lichideze această contradicţie? un articol despre familia al portarea sofiei sole şl ne-a rugat ţin din salariu şl pretinde. să se convingă că are drep­ coordonate dincolo de care în- aceasta o eului devenii orbitor
Acesta ar fi „ringul" în care
cărui cap este. Mal exact, de­
cani. cu trei maşini în dotare, Investiţiile consumate la achi­ sa scriem ca să priceapă toţi se desfăşoară, cind moi deschis tate. Sînt total orbiţi de inte­ tîlnim 3 copii alungaţi, în spă i- Şi sociolmente deqradant poate
a avut un plan de 15 500 mc ziţionarea maşinilor de încăr­ spre soţia sa. Omul părea încăr­ şi toate care procedează ase­ şi violent, cind ascunsă şî surdă, resul meschin de a dovedi că mîntaţi, cărora li se atrofiază fi totuşi răpusă.
pe care l-a realizat în pro po r­ cat se cer Justificate prin fo­ cat greu de sentimente ce nu-i mănător. Vedeam în el altruis­ o luptă intre doi oomeni, fiecare celălalt este vinovat. nu numoî predilecţia pentru rîs Un soţ şi tată ne-o ruqol să
ţie de 44,5 la sulă, în vreone ce dădeau poce. A scos din bu­ tul, omul capabil să-şl deterio­ Am intilnit-o pe Tonic. Băieţii şi joacă, dor şi putinto de a scriem despre fomilia so l-am
mina LIvezenL cu un plan de losirea lor aşa cum tehnica zunar o Jumătate da corn si reze porte din prestigiu pentru pretinzînd că are dreptatea si nu puteau fi găsiţi. Nici lo şcoa­ trăi omeneşte. Iar pariaţii conti­ îndeplinit dorinţa. Dacă rinduHle
300 mc. reaţlzat în proporţie de minieră o cere. cum pretenţi­ ne-a spus că de 4 zile n-o mîn- a salva integritatea şi onoarea adevărul de partea sa. Ade­ lă n-ou fost în ziua aceea. nuă duelul Josnic la „înălţim i” de faţă nu corespund opticîi sale.
25.4 la sută. are In dotare do­ ile organizării superioare a cot nimic. înşira febril, fără prea familiei. După modul in care vărul insă este foarte de­ Tanio are 9 ani, este în claso de unde nu văd decit propriul nu trebuie căutoti vlnovotii în
uă maşini d© încărcat, Iar m i­ multă coerenţa, fapte grele. Ar prezenta lucrurile, îl credeai in parte de amindoî. Şi. poate că, a III a. E o copilă frumoasă, eu dus pînă la extrem Nici unul
producţiei şl a muncii o Im­ afara egoismului său si ol so­
na Bărbătenl, cu un număr fî vrut să spună totul dintr-o stare să dea. printr-un exemplu tragedia morală constă tocmai drăgălaşă, gingaşa. In privirile nu cedează un pas în speronto ţiei sale. împilat de inqustime.
dublu de maşini, ar© un plan pun. dotă. Treptot s-a liniştit şi o de­ ce-1 constituie, lecţii de compor­ in faptul că nici unul din cei îndreptate mereu în jos îl în- ca celălalt să se oplece. O rqa­
M ăsurile de raţionalizare a venit moi clar. tare. de etică. Semăna foarte doi soţi n-ore puterea de-a tilneşli doar ca o rătăcire ¡ocul rapacitate. înţeleqere deformată
de 20 de ori mal mare. nele locale cunosc storeo de a datoriei de părinte Publicăm
folosirii maşinilor de încărcat Lucrează co achizitor Io cen­ bine cu eroul care acceptă am ­ simţi această depărtare Aici zglobiu. Ne priveşte cu o teamă
Urmărind acest Joc al cifre­ trul de legume şi fructe din O putarea unei mîini sau o unui este începutul şî sfîr$îtul unor amestecată cu speranţă. lucruri. Acum însă îşi exprimă aceste rînduri tocmai pentru a
trebuie urm ările cu insistentă, regretul că nu l-ou trimis pe Bălan
lor, rez.ultă cu destulă clarita­ râştie, are o soţie şi 3 copii. A picior pentru o salva sănătatea relaţii aspre, care le întunecă - Unde dormi Tania ? ajuta o qîndire să se desoreson-
să formeze un obiect perma­ luciditatea privirii, le tulbură mai devreme Io dezolcoolîzare, re din chingile răului indivirlvial,
te că argumentele citate ante­ venit Io redacţie să-şî reclame oraanismuiui. Salutam, într-un - La mătuşa Silvio. iar pe Emilio s o ajute să-şi
nent de preocupare. In ultima soţlo. care trăieşte cu un alt fel o astfel de prezenţă. posibilitatea descifrării profunzi­ - Cind îţi faci lecţiile ? un permanent focar de rău so­
rio r suferă de superficialitate, vodă de familie Nici acum nu cial.
Instanţă îndeplinirea Indicato­ bărbat şl care, la rîndu-i, şi-a O umbră de îndoială însă a mii realităţii, consecinţele. Florea - Searo.
de un fel de mulţumire de si­ părăsit familia. strecurat Bălan în pledoaria so, Gh. Bălan şi sofia sa. Emilia, esle prea tîrziu. Familia îşi poo-
rului încărcarea mecanică In - Ce note oi ?
ne, anacronică desîqur cu sar­ - Eu plec pe teren pe timp cind o încercat să ne convinqo duelează de ani de zile la o - De la şapte în sus. te recăpăta echilibrul, dar pentru C. ARMEANU
qalerii înseamnă sporirea v ite ­ aceasta ea trebuie oîutolă. Doî
cinile trasate prin documente­ mai îndelungat, uneori $i pe că nu este necesar să moi stăm „înălţime" josnică de lo care nu - Dar frăţiorii ? N.A : Redocţlo a fost Informa­
zelor de avansare şi realizarea cîte o lună de zile. Cind mă în­ rle vorbă şi cu soţia lui. Am văd că - între sau sub săbiile - Au şi patru. părinţi nu ou drenlul. în vir­ tă co Emilia Bălon şî-a luot
le de partid $i de stat care
ritm ică a planului de deschi­ torc o găsesc împreună cu Dumi- discutot. totuşi, a$a cum ero lor murdare - stau Mirceo, - Ei unde sînt ? tutea calităţii de părinţi, să stri­ copni si o plecat într-un loc ne­
subliniază cu tărie folosirea in­ Tonîo si Florin - ce* trei copii - Nu ştiu. co nu dormim îm­ vească copilăria propriilor copil
deri şi pregătiri. De aceea, trescu Virqil, cu core trăieşte firesc. Faptul ne-a dat revelaţia cunoscut Cu aceasta insă copiii
tensivă şi extensivă a utila­ Nu-mi spală hoinele. nu mi foce unei imagini dacă nu răsturnate ai lor. In minţile şi inimile aces­ preună. dimpotrivă. îl au pe acela de
conducerea Cenlralei cărbune­ nu şi-au recănălat linsfea. că­
jelor. mîncare. Ce moi, sînt co un oricum mult deformate, defor­ tora se descarcă toate fulgerele, - De ce ? răspunzători pentru modul in minul. călduro. soarta lor ră-
lui Petroşani trebuie aă-şl apu­
Utilizarea la întîmplare a Itrăln. mata In punctele tale esenţiale. tot veninul, întreaga atmosferă - Tata ne bate. core Işl cresc copiii. Doco ceeo mînind oceeosi.