Page 88 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 88
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAţ
PAGINA A "* •
g Cuvîntul şefului delegaţiei
române la Conferinţa interguver-
i
namentală a miniştrilor educaţiei
naţionale şi culturii din ţările
membre ale U.N.E.S.C.O
b Convorbirile nigeriano-algeriene
B Curier, Atlas
I
ANUL XXII. Nr. 4864 VINERI 28 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Onorarea integrală a contrac Utilaj petrolier VIZITA IN TARA NOASTRĂ A H H IM I
livrat la export
In perioada care a trecut
telor—îndatorire de prim ordin din acest an, unităţile apar-
ţinînd centralei
Industriale
de iitllaj-pe tro lle r şi-au ono
rat cu promptitudine con
tractele cu străinătatea, ex
a lucrătorilor din agricultură pediind peste hotare o gamă
variată de inslala|ii şi alte
aierenlc
forajului
agregate
pentru adîncimi pină la
7 000 metri. Dlntr-un bilanţ
recent Întocmit, reiese că
ARON COLCER numai în actualul cincinal
secretar al Comitetului judeţean de partid, - 0ÎSIRE
preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. s-au trim is unor firme străi
ne mai bine de I 000 Insta
laţii româneşti de fora),
Orientînd agricultura pe ca ducţiei contractate, sporurile qricole $i consiliile populare pentru a d in d m l mici şl me
lea dezvoltării intensive şi mo de preţ pentru depăşirea can de îndeplinirea sarcinilor de dii, pompe de extracţie, a-
dernizării, partidul a pus in tităţilor contractate si pentru livrare a produselor aqricole qreqate de cimentare şl pre
(ala lu crătorilor oqoarelor sar livrarea produselor în anumite la fondul de stat, stabilind tot- venitoare de erupţie de ma
cini de o deosebită răspundere perioade ale anului ele. Toate re putere, precum şl 20 000 Joi, în cea de-a treia zl a a economiei noastre naţionale. exprlm lndu-şi sentimentele de Inchelndu-şi vizita la M a
privind sporirea producţiei a- acestea oferă multiple avanta tone armături petroliere, sa vizitei oficiale pe care o în După o scurtă vizită la mu preţuire şi stimă pe care le nu maia. oaspeţii se îndreaptă
qricole si creşterea contribu je şi constituie p lrq h il im por pe cu role. scule şl piese treprinde In România, pre zeul mlneraloqiel. oaspeţii se tresc fată de poporul conqolez. spre Constanta, Pe străzile ora
ţiei acestei ramuri la formarea tante în aslqurarea sporirii (Continuait ¡ñ p a g -a de schimb. şedintele Republicii Democra Îndreaptă spre Rotaţia centra După-amfazâ. preşedintele şului, oficialităţile conqoteze şi
venitului naţional. Ja satisfa continue a producţiei aqricole tice Conqo, Josóph-Désiró lă de preparare a m inereuri Republicii Democratice Conqo române sînt salutate cu căldu
cerea nevoilor de produse a- Si îmbunătăţirii aprovizionării M obutu, împreună cu solia şi lor. Preşedintele Republicii De si oficialităţile care tl însoţesc ră de numeroşi constăntenl.
qroalimcntare ale economici populaţiei cu produse aqroali- cu celelalte persoane oficiale mocratice Conqo apreciază ca au plecat pe calea acrului, Sc vizitează unul dintre cele
naţionale si ridicarea nivelului mentare. Prin sistemul actual conqoleze, a plecat — la bor lităţile utilajelor româneşti si spre Constanta. mai Importante monumente de
de trai al întreqului popor. In al p re tu rilo r de contraclare, pe dul unui avion special — în- tehnologiile elaborate de spe La sosirea pe aeroportul Ko- arhitectură antică — Edificiul
vederea realizării obiectivelor baza p re tu rilo r lerme, dinainte tr-o călătorie prin tară cu cialiştii noştri. qălnfceanu, oaspeţii au fost roman cu mozaic. A ici se face
respective statul a alocai si stabilite şi qarantate de stat. destinaţia Baia Mare şi lito ra Un alt obiectiv al vizitei îl fnttmplnati de reprezentanţi al o scurtă prezentare a monumen
alocă, pentru dezvoltarea ba producătorii unităţilor aqricole lul M ării Negre. constituie Uzina mecanică de organelor judeţene şi m unici tului. Oaspeţii mulţumesc, Ia
zei tehnico-materiale a aqri- cooperatiste, ţăranii coopera In această vizită, oaspeţii maşini sl utilaje miniere. Oas- pale. sftrşitul vizitei, pentru p rlle jc l
cultu ril importante mijloace tori sl a i gospodării in dividu a sînt însoţiţi dc Manea Mănes- pelii vizitează o expoziţie or- Primul obiectiv vizitat a fost oferit de a cunoaşte o parte
materiale si fonduri băneşti. le îşi pot organiza în mod cu. vicepreşedinte al Consiliu qanizată in aer liber. Preşedin staţiunea Mamaia. Noile con din vestigiile trecutului Istoric
Semnificativ este faptul că. în judicios productîa, cunosclnd lui de Stat, cu soţia, precum tele MobuVi se opreşte In strucţii ale litoralului, de o a} tării noastre.
perioada actualului cincinal, din vreme necesităţile proprii şi de membrii misiunii române dreptul mai m ultor exponate, mare varielale arhitecturală,
numai In aqricullura judeţului şi angajamentele asumate prin ataşate pe lînqă preşedintele retinîndu-i atenţia, printre al fac oaspeţilor o impresie deo Părăsind Constanta, oaspeţii
nostru s-au efectuat investiţii contracte. Astfel, contractările Republicii Democratice Con tele. maşina pneumatică de în străbat alte staţiuni ale lito ra
in valoare de peste 250 000 000 au un rol de seamă în p ro fila qo : Constantin Stătescu. se cărcat cu siloz, perforatorul de sebită. Preşedintele M obutu şî lului — Eforie Sud, Eforie Nord
lei în scopul dotării cu trac rea si specializarea producţiei, cretarul Consiliului de Stat. lip „Tampela". locomotiva Die celelalte oficialităţi conqoleze — ajunqînd scara la staţiunea
toare si maşini aqricole, spori urmărind folosirea cu eficien Alexandru Tujon. ambasadorul sel de mină, qrupuri electro sc opresc Ia unu) dintre m ari N'eplun.
rii cantităţilor de îngrăşămin tă maximă a condiţiilor pedo României la Kinshasa. qeneral- gene mici si sc interesează de le hoteluri ale Mamaiei — Aici, preşedintele Consiliului
te chimice si insectofunglcide, climatice existente, îmbinarea locotenent Constantin Popa. posibilităţile de livrare a unor -Riviera", dc pc terasa căruia popular judeţean Constanta a
dezvoltării sectorului zooteh armonioasă a intereselor per locţiitor al şefului Marelui Stal asemenea maşini şi utilaje în admiră vastn panoramă a sta oferit, în onoarea preşedintelui
nic. extinderii pomiculturii, le- sonale ale producătorilor cu M ajor, şi Tudor Jianu. direc Ro.ouh)ira Democratică Conqo. ţiunii. Preşedintelui conqolez Republicii Democratice Conqo.
qumieuUurlt. a suprafeţelor i- cele obşteşti si qenerale ale torul Protocolului dîn M iniste Vizita în întreprinderile băl- i so dau relaţii in leqâlură cu
rîqate şi a altor acţiuni. stalului. In contextul acestor rul Afacerilor Externe. mărene se încheie Ia Uzinele rele mai importante construc sl a soţiei sale, un dineu,
S prijin ul material, financiar obiective se înscrie st hotărî- In intimpinarea preşedintelui metalurgice de metale neferoa ţii sl cu perspectivele dc dez
Si tehnic de care au beneficiat rea Comitetului Executiv al Mobutu si a soţiei sale. a ce se. voltare a staţiunilor. (Aqerpres)
unităţile aqricole a permis a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului lorlalte oficialităţi conqoîe/e Preşedintele M obutu con
plicarea unor tehnologii Înain de iMinistri privind îmbunătă au venit — pe aeroportul băî- semnează în cartea de onoare
tate de cultivare a păm înlulul ţirea preturilor de cumpărare mărean — reprezentanţi ai or- a uzinei impresiile deosebite Constituirea Comitetului de
şî de creştere a animalelor, ca a animalelor sl produselor a qanclor jndetene si municipa pe care i le-a făcut această v i
re au exercitat o influentă fa nimaliere, care. pe lînqă m ajo le. care le-au ural bun venit. zită. eloqiind realizările sl
vorabilă asupra sporirii pro rarea de preturi, prevede a De la aeroqară. coloana de munca tuturor m inerilor $1 direcţie al Institutului interna
ducţiei vegetale si animale, a- cordarea de prime, reduceri si maşini, escortată dc motoci- m etalurqiştilor băimăreni.
s.ppra îm bunătăţirii situaţiei e- degrevări de impozite, ceea ce clisti. se îndreaptă spre ora Ca amintire, qazdele ¡-au o
ferit şefului statului congolcz
conomico-iinanciare a u n ită ţi va determina ca unităţile <aqrî- şul dc reşedinţă a judeţului o casetă cu mostre ale produ ţional de tehnologie şi economie
lo r şi creşterii veniturilor lu cole şi ţărănimea dîn judeţul Maramureş.
crătorilor oqoarelor. noslru să beneficieze în acest Pregătirea terenului pentru insâmînţarea pâioaselor de Sint vizitate citeva din în selor uzinei. „V o i vorbi de
an de venituri suplimentare In toamnă. Poto : V. ONOIU treprinderile băimărene. Primul
Corespunzător eforturilor spre succesele voastre, la Îna apicolă ai Apimondiei
sumă de aproape 3 milioane popas are loc la Centrala In
substanţiale ce se fac pentru poierea mea în tară", a spus
Iei. dustrială a minelor si metalur-
dezvoltarea intensivă şl m o qîei neferoase unde oaspeţii oaspetele, luîndu-şî rămas bun
dernizarea agriculturii, se Im îndeplinirea In mori exem ronqolezl iau cunoştinţă cu in dc la colectivul uzinei. Inlre 25 si 27 auqust s-a des Comitetul de direcţie a ex
pune o contribuţie tot mai de plar a obliqaliilor contractua teres despre realizările sl ex In aceeaşi dimineaţă. Marîe- făşurat la Bucureşti, sub con primat m ulţu m iri preşedintelui
seamă din partea întreprinde le este una din sarcinile de perienţa specialiştilor noştri în A nto lne lte M obutu a făcut v i ducerea prof. dr. inq. V. Har- Consiliului de Stal al Republi
r ilo r agricole de stat, a coope căpetenie ale organizaţiilor de F.C. Orăştie - cu planul acest domeniu. zite la Expoziţia realizărilor naj. preşedintele Apimondiei. cii Socialiste România, Nicolae
rativelor aqricole şi producă partid, conducerilor unităţilor Preşedintele Republicii De social-economice „Maramureş şedinla de constituire a Cn- Ceauşescu, pentru aqremenlul
torilor individuali la constitui aqricole cooperatiste si de stat. mocratice Conqo apreciază 7 0 “ şi la Planclarium ul din Io - ‘ m ilclu lu i de direcţie al in sti acordat funcţionării în Româ
rea fondului centralizat de pro cadrelor tehnice şl consiliilor pe 8 luni îndeplinit proqresul realizat în anii din calitate. tutului internaţional de tehnn- nia a Institutului international
duse aqricole al statului. De populare, ale fiecărui lucrător urmă dc Industrie minieră ro Preşedintele Consiliului popu loqie si economic apicolă al dc lehnoloqie si economie a
altfel, livrarea produselor a- din agricultură. In acelaşi mânească pe m ultiple planuri : lar al judeţului Maramureş Apim ondiei. , picolă al Apimondiei.
qroalimentare contractate cu timp. realizarea fondului cen Tovarăşul Petre Dumitru, şeful serviciului plan al al exploatării şi valorificării a oferii un dejun în onoarea A u participat dr. S. Canna- In prima sa şedinţă, comi
statul reprezintă principala tralizat de produse aqricole Fabricii chimico Orăştlc, ne-a comunicat că teri Între boqătiilor. al formării persona preşedintelui Republicii Demo mela (Ilalial, dr. W. Kaeser tetul a aprobat planul de lucru
sursă de realizare a ve n itu ri necesită o preocupare susţinu prinderea Şl-a îndeplinit sarcinile de plan pe 8 luni. In lului dc specialitate. capabil cratice Conqo şi a soliei sale. jR. F. a Germaniei). R. Zivano- şi bugetul pe perioada t au
lor băneşti ale unităţilor, gra tă din partea factorilor care această perioadă, colectivul fabricii a dai peste plan să rezolve problemele comple In tot Hmpul vizitei l-a Baia vici (R.S.F. Iugoslavia). Georqes qust 1970—31 decembrie 1971.
dul de Îndeplinire a planului răspund de contractarea si va 425 tone de produse prelucrate din polietilenă. 30 tone xe ale tehnicii moderne Si să Mare. locuitorii oraşului au fă Sellianakis (Grecia) şi Roberl
la fondul de stal reflectîn- lorificarea producţiei, respec oxizi de fier, precum şi piese de schimb pentru industria răspundă dinamicei dezvoltări cut o caldă prim ire oaspeţilor, Bovey (Elveţia). (Aqerpres)
du-se în mod nem ijlocit în bi tarea Întocmai a clauzelor sta chimică fn valoare de 1,3 milioane tel. Au fost realizate
lanţul activităţii lor economî- bilite fiind o Îndatorire de economii peste plan fn valoare de 632 000 lei, Iar v o
co-financiare. prim ordin ce revine orqanî- lumul beneficiilor peste plan se ridică la peste 1 milion
Pentru cointeresarea produ zatiilor contractante. lei. Valoarea produc|le| ce se va realiza pină la sfîrşi-
cătorilor în valorificarea unor Dată fiind însemnătatea ex tul lunii întrece suma de o jumătate de milion lei. In întrecerea patriotică
cantităţi cît mai mari de pro cepţională pe care o prezintă La obllnerea acestor succese, un aport deosebit t-au
duse la fondul centralizat, con onorarea integrală şi la tim p adus buna aprovizionare tehnico-malerială, aslqurarea Examene şi
ducerea partidului şi statului <u comenzi $( contracte încă de la începutul anului, A
a ob liqaliilor contractuale, re
a luat o serie de măsuri sti allnqerca la limo a parametrilor proiectaţi la noua insta
mulative, între care amintim : cent, biroul Comitetului jude laţie de oxizi de fler. omoloqarea sl Introducerea In mJAlNTlU ill FIIST ÎNDEPLINITE concursuri de
acordarea de credite în condi ţean de partid a analizat m o producţie de noi matriţe la sec|la mase plastice, ridica
ţii avantajoase, acordarea de dul cum s-au preocupat orqa- rea calificării m uncitorilor.
avansuri băneşti în contul pro niza11 jle de partid, organele a- admitere
Oraşul Brad arc un pitoresc lucrări cu caracter edilltar- pe care sint chemaţi să sl-o a \
deosebit datorită m unţilor co-1 qospodâresc elaborat de consi ducă la realizarea obiectivelor
înconjoară, pitoresc intreqit. liul popular, pe baza pro priilo r stabilite în întrecerea patrio în luna
IN PAGINA A ll-A amplificat de noile şi moderne lor propuneri şi suqcstii. Buna tică au condus la mobilizarea
orqanizare a muncii, stabilirea
social-culturale.
le construcţii
m i MAJORATE ÎN PRO Legumele nu se de munca depusă dc către ce concretă a lucrărilor ce trebuie masivă a cetăţenilor la muncă, septembrie
la realizarea unor importante ; septembrie ţ
executate în
fiecare circum
tăţeni pentru a-1 face mai fru
mos, mai prim ilor.
scripţie, repartizarea sarcinilor
Antrenaţi în întrecerea pa
recoltează., triotică pentru gospodărirea Si răspunderilor pe deputaţi, lucrări edilîtar-qospodăreştl. A , l l u i n l ale lu nii viitoare A
In primele d o n i sap-
Analiza periodică de către
comitete de cetăţeni, orqaniza-
DUCŢIA DE 0 TEIURI AU ATE pe stradă şi înfrumuseţarea oraşului, tii de masă şi obşteşti. între com itelui executiv al consiliu a vor avea toc diferite e ^
\
.
. . . . .
brădenii
prinderi şî instituţii, cunoaşte
participă cu entu
lui popular. împreuna cu con
ziasm la înfăptuirea planului de rea de către totl a contribuţiei ducerile orqanizatiilor de masă \ ' venlmente pregătitoare A
activităţii şcolare care
i va debuta Ia 15 septem A
Graficele de producţie ale nedoara realizează după mal doara pe piaţa mondială . brie. In Intervalul 1-10
Combinatului siderurgic Hu puţin de 8 luni întreaga pro Dacă pentru a exprima din N, ZAMFIR \ septembrie se va orga- A
nedoara consemnau zilele ducţie de oţeluri aliate a punct de vedere tehnic şi \ niza concursul de adml-
trecute o depăşire de 5 000 anului trecut Aceasta fa economic saltul rapid al pro IÇietmuBfC in pog. a Z a| i fere fn anul I Ia liceele A
tone la producţia de oţeluri ce ca, în. condiţiile spo ducţiei de oţeluri aliate spre J de cultură generală — 1
aliate de la începutul anu- ririi producţiei totale de cotele majorate de astăzi şl \ cursuri de zi — şî la II- \
lui şi pină acum. Cantitativ, oţel peste nivelul de 3 chiar spre cele viitoare, y ceele pedagogice, pentru ^
cifra nu impresionează. Dim milioane de tone, pon există o infinitate de para
potrivă, comparată cu di derea oţelurilor aliate să metri şl Indicatori, eforturile Cantităţi mari i completarea locurilor ne
ocupate In urma sesiunii '
mensiunile celorlalte reali crească la 6,57 la sută faţă şi preocupările intense, con i de vară.
zări de ordinul zecilor de mit de 4,73 la sută în anul trecut. sumul uriaş de gindire şi ac ^ Inlre 1-5 septembrie A
de tone sau milioane de lei, Realizarea acestor creşteri ţiune colectivă ce stau la te de legume . se vor desfăşura exame- ^
pare a trece neobservată, ca este conjugată, mai mult de- melia acestei dinamici impre ' nele de rorîqenţă pentru *
un fapt divers de muncă. cît în fiecare an din cincina sionante sint incomensura
Judecate Însă prin valoarea lul pe care il încheiem, cu o bile. Mecanismul declanşat intrate în judeţ \ clasele I-V II ale şcolii \
lor calitativă, prin semnifica puternică deplasare a centru in oţelăriile şi laboratoarele De la I la 21 august, în \ qenerale. pentru anii îl. .
de ’
III si IV al liceelor
ţia economică deosebită şi lui de greutate a structurii Hunedoarei pentru oţelurile depozitele dc legume şl fruc
prin densitatea faptelor ce sortimentale spre oţelurile de înaltă calitate antrenează ' cultură qenerală şi peda- A
Ic înmagazinează, cele 5 000 cu proprietăţi calitative su astăzi un potenţial uman fără te din Judeţul nostru au in \ qoqlce. precum şl ponlrti ţ
trat cantităţi Importante din
tone de oţeluri aliate date pe perioare, Incepind din anul precedent. El înglobează aceste produse, care repre \ anul I al Institutelor ^
ste prevederi se plasează, in trecut şi pină acum s-au a munca unor oţelari ca ; Fio- zintă o pondere Importantă ^ pedagoqice dc învăţători
discutabil. între realizările similat aproape 20 mărci de rea Laurean, Nicolae Nc- In alimentaţia populaţiei. sl educatoare. I.a 5 sep- ^
remarcabile dobîndite in a- oţeluri şi s-au elaborat, după greanu sau Florian Jurca. a Este vorba de 756 tone car lembrie vor începe exa- i
cesl an de către siderurgişti. Standardele străine, 54 mărci unor ingineri ca Adrian Po- tofi, 833 tone tomate. 282
In primul rind pentru fap de oţeluri de înaltă calitate. povici, Emilian lonescu. Sa tone castraveţi. 23l tone menele dc diferenţă dc \
tul că ele exprimă dinamis Oţelurile elaborate astăzi în bin Faur, Nicolae Găvă- ardei gras şl goqoşari, 101 I ) la clasa a IX-a a scolii \
mul alert al producţiei de cuptoarele electrice de 20 şi ncscu, Klokl Oscar, Roriş tone vinete, 176 tone varză, i A qenerale la anul I al li- \
oţeluri aliate în acest ultim 50 de tone, sau in cuptoarele Rusu sau loan Ilca şi atîţia eeulul — cursuri de zi
an al cincinalului. Prlntr-o o fe /ă riilo r Martin satisfac alţii ajun şi pe scara înaltă a 1 320 tone ceapă — pentru ¡ A i
producţie
şi
siloz,
con I
fericită coincidenţă, cifra ro pretenţiile calitative ale in măiestriei şl desăvirşlrii pro sum curent — 432 tone şl serale — de la o sec
tundă „5 000“ se obţine in dustriei româneşti construc fesionale. Sînt cîteva nume fructe c a : piersici, pere, ţie d liceului de cultură
tr-o lună în care, noua oţelă- toare de autocamioane, auto dintr-o prestigioasă colecti mere, struguri, prune, qenerală la alta, ca şi
We electrică de la Hunedoa mobile şl tractoare. de utilaj vitate care, ridicînd dinamic de la anul I al liceului \
ra. pusă in funcţiune in energetic, petrolier, chimic, cotele vroducţiei de oţeluri pepeni. Toate aceste canti
tăţi de lequme şl fructe au
cinstea celui de-al X-lea electrotehnic, rulmenţi sau aliate, aduce un aport direct, fost livrate maqazinelor. Ele dc cultură generală la
Conores al P.C.R., aniver- construcţii navale Şi, ca o deosebit de eficace, la solu au fost aduse In jtide| pe anut II al liceului
seoză primul an de existenţă. notă suplimentară de pres ţionarea globală a uncia din pedagogic. Aceste exa
O aniversare rodnică, ce se tigiu pentru făurarii metalu problemele centrale ale dez baza contractelor încheiate A mene vor dura cinci zile.
anterior $1 o mare parie din
completează admirabil cu lui hunedorean, trebuie să voltării economiei noastre tre ele — datorită efortului A
un alt fapt de semnificaţie consemnăm pătrunderea tot naţionale — ridicarea nive A (Agerpresl A
mafor * pentru economia na mai accentuată şi autoritară lului neneral al calităţii pro propriu al lucrătorilor din A
ţională : tot in aceste zile, Hu a oţelului cu marca Hune ducţiei. AL. VALERIU domeniul legumelor şi fruc A
telor.