Page 89 - Drumul_socialismului_1970_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. <864 $ VINERI 58 AUGUST 1110

O N O R A R E A ANGAJAMENTELE

CONTRACTELOR AU FOST

Judeţene, cooperativele agrico­ vederile graficelor şl ale con­
le au înregistrai un plus de tractelor, s-a ajuns ca în pre­
(Urmora • din. oog. 1) peste 5 procente la îndeplini­ zent să se înregistreze o ne-
rea planului de livrare a căr­ realizare a planului cu peste iNDEFLJNITE
nii. Se remarcă în mod deose­ I 000 tone produse legumicole.
odată măsuri corespunzătoare bit contribuţia adusă de coope­ Inundarea suprafeţelor cu ltiva ­
In vederea înlăturării neajun­ rativele agricole din Simeria, te în lunca M ureşului a
surilor manifestate în această Deva, Crîstur, Sîntandrel, Bo- diminuat mult posibilită­ de cîmp, handbal, baschet,
privinţă. Ce concluzii s-au des­ şorod s-a- care. avînd organi­ ţile de respectare a ob li­ (Urfflafe, din ff piste de atletism, bazin de înot
prins şi în ce direcţie vor tre­ zată temeinic activitatea de ga ţiilo r contractuale, dar tot şl tribune. Anul acesta, aşa
bui orientate eforturile In pe­ creştere şl înqrăşare a anima­ atît de adev8rat este cum s-a stabilit, se vor ter­
rioada următoare ?
lelor, pe baza unor tehnologii că deficienţele de ordin orga­ mina terenul de fotbal şl piste­
avansate, au reuşit să ia sub­ nizatoric au făcut ca poten­ Şl obşteşti, întreprinderilor sl le de atletism. împrejmuirea
SE POT L IV R A C A N T IT Ă Ţ I instituţiilor, cu deputaţii si
stanţiale avansuri faţă de gra­ ţialul de producţie al qrâdinilor exterioară şl interioară. Plnă
SPORITE DE CARNE ficele de livră ri întocmite. Bu­ să fie departe de a oglindi o preşedinţii comitetelor de ce­ acum, s-au făcut canalele de
năoară cooperatorii din Boşo- preocupare asiduă pentru înlă­ tăţeni, a stadiului de execuţie drenaj, s-au aşternut 8 000 mp
In condiţiile specifice acestui rod. faţă de prevederile con­ turarea pagubelor. Daca în ca­ a lu crărilor pe care s-au an­ ba)*st tn strat filtrant pe c irfa
an. clnd calamităţile naturale tractului anual de 129 capete drul fermelor horticole ale gajat să le realizeze prin mun­ 10 000 mp $| s-a făcut îm p re j­
au provocat pierderi de pe­ animale-tineret şl bovine adulte C-A.P. Sîntandrei, Deva şi Si­ că patriotică, a permis qăsirea muirea exterioară a bazei spor­
ste 10 miliarde lei economiei — au predat deja 121 anima­ meria s-au depus eforturi stă­ Locuinţe noi in oraşul Orâştie. Foto t P. MIRON de posibilităţi şt soluţii pentru tive c»:■ prefabricate din beton.
naţionale, Intensificarea efortu­ le. Există însB şl unităţi cu ruitoare în scopul reînsămîn- înfăptuirea unul volum sporit Acum se lucrează la aşezarea
rilo r pentru înlăturarea pagu­ realizări sub posibilităţi, cum lării a zeci de hectare cu le­ de lucrări şl stabilirea de mă­ stratului de pămînt veqetaî pe
belor şl îndeplinirea exempla­ ar fi, de pildă, C.A.P. Hăşdat, gume. la cooperativele agrico­ suri şi sarcini corespunzătoa­
ră a planului ultim ulu i an al Şerel, Birtin ş.a,, care nu au le din Geoagiu, Batlz, Beriu, re. In acest fel. a fosl posibil terenul de fotbal $| Inlerbarea
actualului cincinal are o sem­ ■livrat nici o bovină sau au Sîncrai, A u r^ l V laicu ş.a. c u l­ ca angajamentul Iniţial — care Iul cu brazde. La pistele dft
nificaţie deosebita. In cuvînta- predat un numAir mic de ani­ turile nu au fost bine în g riji­ prevedea executarea prin m un­ atletism s-au făcut săpăturile
rea la plenara C C . al P.C.R. male In contul contractelor în­ te. Din cauza slabei mobilizări că patriotică a unul volum de şî sînt 1n curs de execuţie um­
din 8-9 Iulie a. c. tovarăşul cheiate. Eforturi susţinute s-au a cooperatorilor la executarea lucrări In valoare de 1797 300 pluturile sl cilindrarea acestora.
Nicolae Ceauşescu subliniază depus şi în cadrul I.A.S.. pe lu crărilor cerute de tehnologia Legumele nu lei — să fie majorat de mal S-a început şl se lucrează şl I#
că i „A ve m toate condiţiile total fiind depăşM planul de acestor culturi, recolta se si­ multe ori. ajungtndu-se. In îm prejm uirea terenului de fot­
pentru a realiza şi depăşi pla­ livrare. Se semnalează însă o tuează cu mult sub nivelul aş­ final, la 4 284 212 lei. bal cu plasă de sfrmă. In anul
nul de stat pe întregul an, a- rămînere în urmă la carnea de teptărilor. Ca urmare, tn timp viilor, acest teren şl pistele de
sigurlnd astfel Îndeplinirea cu bovine, recuperarea restanţe­ ce de la C.A.P. Sintandrei s-au In tot cursul anului, atît du­ atletism vor putea îl folosite
succes a planului cincinal lo r fmpuntnd măsuri enerqice preluat peste 150 tone legume, minica cit sî în zilele de lucru, pentru întrecerile sportive. Ce­
1966-1970 şl crelnd o puterni­ din partea consiliilor de admi­ cooperativele agricole am inti­ după terminarea proqramulul, lelalte lucrări vomează s*
că bază de plecare pentru v i­ nistraţie şl a şefilor de ferme te ca exemple negative au recoltează... pe stradă au participat la executarea lu­ terminate ptnă la sfîrşltul anu­
itorul plan cincinal“ . înfăptui­ pentru îngrăşarea unul număr predat cantităţi neglijabile fa­ crărilor pe şantierele muncii lui 1971. La baza sportivă a o-
rii acestor obiective se Impu­ sporit de animale. ţă de sarcinile contractuale. patriotice sule şl mii de ce­ ra s u ld s-a prestat pînă în pre­
ne să-l fie subordonata întrea­ Realizarea exemplară a pla­ Serioase semne de întreba­ tăţeni. Aşa că acum. la ora zent muncă patriotică în valoa­
ga putere şl capacitate de nului $1 anqa|amentulu! asu­ re se pun şi în leqătură cu bilanţu'uj realizărilor în între­ re de pesle o Jumătate de m i­
muncă a tuturor lu crătorilor mat de unităţile agricole — producţia com plexului Interco- In urma Inundaţiilor din clpă cu tragere de Inimă la pe stradă. Să fi uitat oare a- cerea patriotică, cetăţenii ora­ lion lei. O contribuţie de sea­
din agricultura Judeţului nos­ C.A.P., I.A.S. şl de fermele operallst de sere, unde s-au luna mal, cooperativa agrico­ recoltatul produselor. La che­ ceşlja că legea organizării şului Brad se prezintă cu anoa- mă la executarea acestor lu ­
tru. complexului Inlercooperatist — semnalat mari decalaje la ter­ lă din Pricaz a suferit pagube marea organizaţiei de partid producţie! şi a muncii în a- jamentele îndeplinite si depă­ crări sî-au adus-o specialiştii
Este pozitiv faptul că, sub ridică in continuare sarcini menele de punere in fun cţiu­ de ordinul sulelor de mii de (secretar loan Drăqanl şl a gricultuTă prevede obliqaţia şite. Numai la reparaţii de de la consiliul popular şl T.M.
Îndrumarea biroului Comitetu­ complexe şl de maximă răs­ ne. lei. Pentru refacerea potenţia­ brigadierei Elena Verejan. tn expresă pentru toţi coopera­ străzi şl trotuare executate pe Barza precum sl salariaţii de
lui Judeţean de partid, organi­ pundere In fata organizaţiilor M inusul substanţial acumu­ lu lui de producţie al unităţii. cursul zilei de 26 august a.c., torii de a participa la muncă 53 627 mp. s-a depus un volum
zaţiile de partid din unităţile de partid, a consiliilor de con­ lat la producţia marfă de le- Intre altele, la qrădina de le­ peste 60 de cooperatori, d in ­ atunci cînd are nevoie unita­ de muncă în valoare de la T.M. Barza, consiliul orăşe­
nesc al sindicatelor şf comite­
agricole, organele agricole ju­ ducere şi de administraţie, a qume reflectă că nici îndrum a­ tre care amintim pe Lldia tea ş| nu cînd vor ei? Dacă 2 700 864 lei. La reparaţiile şl
deţene şl consiliile populare tuturor crescătorilor de anima­ rea. sprijin u l şi controlul din gume s-au retnsămtnţat 23 de aşa stau lucrurile, organele întreţinerile făcute pe 93.4 km tul orăşenesc al U.T.C.
au desfăşurat o activitate po­ le. privin d îmbunătăţirea acti­ pârlea organelor agricole ju ­ hectare cu fasole verde şl Georqescu. Salomla Roşu. M a ­ locale au datoria să Intervină de drum uri valoarea muncii Este demnă de evidenţiat
litică şl organizatorică susţi­ vită ţii în formele zootehnice şl deţene nu s-au exercitat cu castraveţi. Pe suprafaţa res­ rla Oprean, Vuţa Votna. Nelu nelntlrzlat cu măsuri ener­ prestate de cetăţeni este de munca depusă de deputaţi)
nută pentru încheierea de con­ urmărirea respectării Întocmai destulă consecvenţă, Iar comi­ pectivă se întrevede a se ob­ Sttrc. Rlca Ivaşcu $1 alţii, au qice. aplicînd întocmai sanc­ 703 800 lei. De asemenea, prin Teodor Oandin Ton Golea,
tracte ale căror prevederi se a qraficelor şl contractelor în­ tetele comunale de partid şl ţine o producţie bună de le­ răspuns cu promptitudine, ţiunile prevăzute de leqc pen­ munca patriotică a cetăţenilor Gheorqhe Arhîm , precum sl de
situează la nivelul Indicatorilor cheiate. consiliile populare comunale gume. care este contractată reuşind să strînqâ peste 3 000 s-au executat lucrări de în­ Lazăr Dobîrcău. Ion Botoş.
din planul de producţie si fi­ au neglijat aspectele privind cu fabrica de conserve din kcr de legume. tru astfel de situaţii. diguiri în lungime de 1,9 km pe Adam Leon. din comitetele de
nanciar al fiecărei unităţi. De RECUPERAREA RESTANTF- respectarea disciplinei contrac­ Haţeg. Dată fiind necesitatea ur­ Poate aşa vor înţelege şi unii Crişul Alb. p îrîurile Luncol. cetăţeni cît sl salariaţii de la
asemenea, In urma analizării TOR T A J.APTF NECESITA tuale fa toate produsele. Acum este momentul etnd gentării recoltatului, firesc cooperatori din Pricaz amin­ Valea Luncii Răbăreasa. pre­ toate întreprinderile şl Instltu-
temeinice şl cu întreaga răs­ MASURI URGENTE Se apreciază că există posi­ trebuie recoltate $| livrate era ca la o astfel de acţiune tiţi aici ca exemplu neqativ cum si taluzări de maluri în fille oraşului.
pundere a posibilităţilor de ca­ SI H O TARÎTE bilităţi ca o bună parte din produsele. De modul cum se să existe o participare de că nimănui n\>l este îngăduit suprafaţă do 43 800 mp. V aloa­ Munca patriotică a brădenf-
re dispun, dînd dovadă de un restanţe să fie recuperate. In efectuează această operaţiune masă a cooperatorilor, pentru să se abată de la ordinea şl rea muncii prestate de cetăţeni
Intre produsele animaliere ce lor. concretizată tntr-un volum
înalt spirit de patriotism, n u ­ arest scop. este de datoria or­ depinde în mare măsură soar­ a evita deprecierea şl d im i­ la aceste Importante lucrări,
se livrează la fondul de stat, disciplina Impuse de legile dr* lucrări care, valoric, depă­
meroase cooperative agricole ganizaţiilor de partid si a con­ ta ven iturilor cooperativei, nuarea recoltei. Ignorînd însă
laptele ocupă o pondere deslul rare au drept scop aoărarra şeşte 6.5 milioane lei a con­
şl LA.S.-uri au găsit noi re­ ducerilor C.A.P. să manifeste precum şl retribuţia coopera­ stalului că nepartlclparea la
de însemnată, numai coopera­ Interesele majore ale coope­ oraşului si a localităţilor com­ dus la îndeplinirea sl depăşi­
surse pe care s-au anga|at să o maximă răspundere pentru torilor. Punînd pe un prim muncă are consecinţe nega­
tivele avînd prevăzut să reali­ rativei. unii cooperatori ca ponente do inundaţii, s-a r i­ re* angajamentelor luate în
Ie valorifice cu eficienţă toi aplicarea In continuare a lu­
zeze, pe această cale. venituri plan Interesele unităţii şi în- Ana Mănlut. M aria Truşcâ, tive nu numai asupra situa­ dicat la 997 944 lei. întrecerea patriotică şî a sporit
mal ridicată, pe această bază crărilor de întreţinere la cu l­
care depăşesc 13 milioane lei. Ana Oprean. María Borşel, ţiei economice a unităţii, ci O lucrare Importantă şl de pitorescul acestui oraş care.
nutind liv ia cantităţi supli­ turile de legume şi va lo rifica ­ teleqţnd Importanţa strînqeril
Cunoscînd influenta holărîtoa- mare amploare I r care s-au prin qrija ed ililor şl a cetăţe­
mentare de produse la fondul re a acestui indicator asupra rea 1n contul contractelor a la tim p a recoltei de legume, Viorica Popa şl alţii preferă şl asupra v e n itu rilo r coopera" annajat cetăţenii acestui oraş
centralizat. întregii producţii ce se reali­ numeroşi cooperatori parti- să-şi facă „normele* la taifas, lorilor. nilor săi. este tot mal bine
situaţiei economice a u n ită ţi­ este amenajarea unei baze gospodărit sl devine, cu an ce
In ce priveşte contractarea lor, firesc era să existe o preo­ zează. sportive, care va cuprinde te­
produselor se înltlnesc însă şl trece, mal frumos $| mai ospi­
cupare asiduă pentru evitarea O renuri de fotbal, volei, tenis
unele neajunsuri care vizează __________________________ __________ _____________________________________________> talier.
oricăror neajunsuri, care ar Pentru lichidarea restanţelor
îndeosebi nerealîza ea preve­
putea determina nerealizarea la onorare* contractelor. la
derilor planuluf stabilit pentru
contractelor. Intre o asemenea toate produsele şi de către
gospodăriile populaţiei. Dacă cerinţă şi realitate se consta­ toţi producătorii, pornind de
la carnea de tineret bovin se
tă însă mari discrepante. Este la analiza temeinică a posibi­
constată unele rezultate favo­ suficient să arătăm, spre e­ lităţilor existente, biroul Comi­ Jumătatea de inimă a iui Ignat
rabile (nici acestea nu sînţ în­ xemplu. că în cooperativele a- tetului judeţean de partid a
să la nivelul po sibilităţilor şl qricole s-a înregistrat o res­ stabilit o serie de măsuri la | Ultima „sută;
al cerinţelor), la celelalte pro­ tanţă la onorarea contractelor materializarea cărora se cere
duse — respectiv la carnea de de peste 9 000 hl. ceea ce e­ un aport sporit din partea or­
bovine adulte, porcine, ovine chivalează cu diminuarea ve­ ganizaţiilor de partid, a con­ Părlnţil au ştiut dlntO'tdeau- că din umeri. A m Întrebat pe Pe toate aceste trepte pentru a constata reacţia. Fe­ | de metri“ I
şl lapte — realizările le În­ nitu rilo r băneşti planificate cu siliilor populare, organelor a- na să pltnqă In felul lor clnd aceşti doi oameni, care au dat mama ş! tatăl au urcat telor le-am trimis cîte o scri­
cheierea contractelor, la înce­ peste 1,5 milioane lei. De ase­ qricole judeţene şl a conduce­ este vorba de pro p riii copii. naştere şi au crescut trei copil, demni, traversînd greutăţi şi soare în care am relaLat situa­
putul acestei luni. erau unde­ menea. întreprinderile agrico­ rilor unităţilor furnizoare, pre­ A m auzi* şi am cunoscut apoi de ce nu acţionează prin or­ sacrificii de sine, cresctndu-şi ţia părinţilor. Un lucru le-a
ele | a vacanţei j
va la Jumătatea sarcinilor de le de stat nu şi-au îndeplinit cum şî a organelor contractan­ un astfel de plînset, capabil, gane pentru a obţine ajutorul copiii. De la una din acestea, revoltat : cum de s-a auzit de
plan. Exemplele oferite de co­ obligaţiile la produsul respec­ te. Cunoscînd că principalul prin durerile şi fierbinţeala sa, ce II se cuvine cu prisosinţă. poate de la cea mai de jos. soarta pă rinţilor? Dar
munele Topliţa. Peştişu Mic. tiv cu peste 10 procente In criteriu de apreciere a efici­ să zguduie şl Inima Iul M lke - Costache » Pentru asta tre­ băiatul, devenit Inqiner, nu es­ şi-au regăsit tn Inimi ceea ce
Băcia. Ilîa, Băita, Riblţa, pre­ ceea ce priveşte gospodăriile enţei întregii activităţi desfă­ rlnos. buie bani, or eu nu-i am nici te capabil să urce. Ii alîrnâ în părea pus în umbră — qri- j In curind ln<«pe „num ârâtooreo
cum şi de oraşele Vuloan şl Bătrînil Costache şi A rlstlţa de mlncare. spinare un sac plin de egoism ja lată de părinţi. Au scris re­ j înveisă* o silelor somate pm â Ja ■
populaţiei se remarcă rezulta­ şurate de către organizaţiile de j deschiderea anului ¿coiar. Şa«mi- ■
Simeria evidenţiază că acolo tele pozitive obţinute de co­ partid şi consiliile populare îl Ignat din Deva eu venit să se A rlstita : N-aş face aşa ceva pe care n-are putere să-l de­ dacţiei că vor trim ite cu regu­ i zegetuia | i O râ |t loara do Sul — ■
unde comitetele comunale de munele Dobra. Gurasada. Bră- constituie modul cum se înde­ pltnqă că de Ia o vreme nu pentru nimic în lume. Cum a­ şerte nicicum. Este tragic să laritate o sumă de bani. Du­ i mivi citooolo a ie voio)ioi copilâ* ;
partid şl consiliile populare — nişca şi Burjuc. In schimb, co­ plinesc sarcinile economice pe mal primesc mlncare de la can­ dică, să-mi dau în Judecata constat! un astfel de paradox « pă patru luni constatăm cu sa­ j *o iii •- ji-a u lu a t râ m at bun ao î
|l ¿colori :
j la sulele de p io n ieri
organe direct răspunzătoare de munele Unirea. Veţel. Hârău, raza lor de activitate, deci Im­ tina de ajutor popular. De tisfacţie <;â Eleonora, de la i fla id u lţi in a te a ilâ »acanţo. La :
modul cum se îndeplineşte Răchitova. Vorta şa. se pre­ plicit şi felul în care sînţ o­ fapt, aici primesc cîte o masă Paşcani şi Adela, de la Ga­ i o ic lo a Şirei, in ichlm b, iin i|te a
n-a ţin u i m ult. Alţc 100 de copii, :
planul în agricultură pe raza zintă cu rezultate sub limita norate obligaţiile la fondul de pe zi numai acei oameni In laţi. se ţin de cuvînt. J J de dato a ceo ita om ju d e ţu l D olj, !
lor de activitate — se preo­ oricăror posibilităţi. stal. se Impune intensificarea vîrstă. care sînt lipsitl de o ri­ Cît despre Gheorqhe. el con­ > au untplut îm prejurim ii« oe iwonuî :
cupă îndeaproape de îndepli­ Este adevărat că, înlr-n mă­ e fo rtu rilo r şi subordonarea tu­ ce sprijin. Bătrînilor Ignat 11 tinuă să dovedească ceea ce j glasurilor «eiete. Şl din Juaoţul
, nostru m ulţi copii au lu a i »(ortul
nirea sarcinilor economice ce sura însemnată. calamităţile turor acţiunilor înfăptuirii exem­ s-a acordat o vreme acest a­ a făcut la început : că n-are . în ultim a ,,iu lâ do m etri11 a va­
le revin, încheierea contracte­ naturale au alccial potenţialul plare a acestor obiective. Prin- jutor, apoi... Cînd au fost a- decît o jumătate de inimă, a­ I conţei pe a lte m eleaguri oto (a-
lor şi livrarea produselor ani­ cea jumătate care bate pentru | rli. 170 de pionieri ji ¿colori au
de producţie al animalelor, da­ tr-o susţinută muncă politică şi nuntati despre hotărîrea de a
p o rn ii spie looara din coioni, ju-
maliere la fondul de stat nu torită com prom iterii unor su­ organizatorică, prin Întărirea nu li se mai da ajutor, femeia, propria sa viată, şi numai pen­ i I a eţul T lm lj. In vara a c a ilo , co piii
ridică probleme de nerezolvat. prafeţe însemna-te destinate ordinii şi disciplinei în fiecare în vîrstă de 64 de ani, s-a copiii ? Doamne fereşleH M ai doi părinţi modeşti dau naşte­ tru ea. Cealaltă jumătate o i din (o m iliile cate au suloril de
Gospodăriile populaţiei din co ­ producerii furajelor. Prin ma­ unitate. în spiritul prevederi­ plîns. Le-am bătut bătrînilor bine m or de foame. re şi cresc copii nerecunoscă­ are împietrită. In cele patru i pe urmo c a la m ită ţilo r au benefi-
muna Bţjiţa. spre exemplu, au suri chibzuite, gospodăreşti, lor Legii organizării producţiei in poartă. G rija părintească a inirecut tori. meschini, m utilali m orali­ luni care au trecut, el o dat j c io l g ra tu it de numeroase tabere
i
de ouihnâ, la munte ¿1 la more.
contractat mai mult de 730 ca­ pierderile din producţia de şi a muncii In agricultură, se — Ştiţi de ce nu mal pri­ întotdeauna in dimensiuni g ri­ ceşte. Mama şi tatăl qâsesc cîte 200 de lei în primele două A ii, incâ 120 de pioniori }l ¿co­
pete tineret bovin fală de 700 lante puteau fi însă m ult d i­ pot şi trebuie să fie asigurate miţi ajutor? jile păminte.Şti. Din comuna resurse să-şi învingă greută­ luni. apoi nimic. Acum este la n „rid ic ă ancora“ spre lito ra lu l
cit a fost planificat, din aces­ minuate. O dovedeşte exem­ condiţii ca aportul lucrătorilor — Da. ştim — ne răspunde Drănceni, |udetul Vaslui, p ri­ ţile. trăind într-o permanentă căsătorit Şi probabil că inten­ cald pi prim itor.
tea DÎnă acum fiind livrate po­ plul cooperativelor aqrieolo din agricultura ju deţului la bătrînica puţin întristată — mim o scrisoare prin care alţi renunţare, iar Gheorqhe nu ţionează să facă din căsătorie Pentru „c u te iă to rl*, silele de va­
şte 500 animale. din Simeria, Orăştie. Sinîan- constituirea fondului centrali­ pentru că avem trei copil. părinţi ne semnalează că fiul găseşte din 27 de sute pe ca­ m otiv să nu-si ajute părinţii. canţă au insem nol momente de
conlruntare cu isteţim ea |l cura­
Există însă o serie de com u­ drel şi altele care, deşi au a­ zat de produse agricole să se — Cine sînt copiii dumnea­ lor, care lucrează la E. M. Te- re le primeşte pe lună nici El ştie una care-l defineşte a- jul tineresc. Clnd multe eup e tiiţll
ne unde se semnalează seri­ vut suprafeţe mari de culturi situeze la nivelul sarcinilor a- voastră ? liuc, nu se înţelege bine cu măcar două pentru părinţi. El tit de bine ’ l Iţi insumeosâ deja rc iu lla te ie
drum e ţiilo r sau Iţi îndeplinesc u l­
oase restante la încheierea furaiere inundate, au reuşit să sumale p rin contracte, al efor­ — Eleonora. educatoare la soţi* din cauza unui consătean nu simte nici realitatea că ta­ — De la 7 ani n-am prim it tim ele obiective a lo m isiunii, un
contractelor. Exemplele negati­ livreze suplimentar cantităţi a- turilor pe care le face statul Paşcani. Adela, căsătorită Pas- şi ne roagă să intervenim. N e­ tă) său sî-a pierdut vederea a­ nici un ajutor. Am făcut şcoa­ nou echipaj din jud e ţu l nostru e
ve în acest sens ne sînt ofe­ prcciabile — de la 3 000 la pentru progresuj ş| m oderni­ cu, în Galaţi şi Gheorqhe. fe­ liniştea părinţilor se exprimă cum 40 de ani. Nici nu şi-a la — elementară, profesională p ornit pu cărările m unţilor yl ala
vrem urilor. M em brii cercului de is­
rite de comunele Lăpugiu de 40 000 1 — de lapte la fondul zarea aqrîculturii. In acest ciorul de la Hunedoara. El e în chipul său — firesc şl o­ văzut vreodată copilul, dar l-a $i institutul — singur. Părinţii torie fl arheologie „S o rg e d a vo ',
Jos. Sălaşu de Sus, Bretea Ro­ de stat. Restanţele se locali­ sens, organele agricole |ude- inginer din 1966. menesc. purtat în braţe, l-a mînqîiat, au avut preferinţe : pe sora elevi a i Şcolii generale U ră Mioa­
mână. Baru. Mărtineştî ş a. zează însă la cooperativele a­ tene au datoria să manifeste — Stnt salariaţi ? — L-am găsit în casa pă­ l-a tinut Ia braţul său părin­ Adela. Au cumpărat casa si ra de Sus fi-a u propus să stră­
bată un (raseu cu sem nificaţii ii-
Deoarece se apreciază că sint gricole unde consiliile de con­ maximă exigenţă în legătură — Da, toţi stnt. Adela ne rintească pe lînărul Inginer tesc şt |-a dat tot ce a avut ¡-au lăsat-o moştenire cu obli- j (orice deosebi(e : drum ul dintre
roale posibilităţi de realizare ducere. inqinerii şl şefii fer­ cu modul cum in gin erii şî pre­ trim ite cîte 200 de lei pe lună Gheorqhe Ignat. mai bun pentru a-1 creşte om. qatia de a-i tnlrcţine. Cine s-a j cele două c a pita le ale D aciei ro-
a planului, este necesar ca o r­ melor de animale au p riv it cu şedinţii din unităţi Îşi îndepli­ pentru că are scrisă casa. asta — Cum vi se pare condiţia N u -j spune nim ic nici faptul obligat, să se tină de cuvînt. j mane }• prerom ane. Punctul de
pornire al e tp e d lţie i l-au co m lî-
ganizaţiile de partid şi consi­ superficialitate îndeplinirea o- nesc atribuţiile ce le revin, să în care stăm, pe numele ei. Ea p ă rin ţilo r ? că mama este cu nimic mai Disecţia pe care am încerca­ I lu it ce tă ţile dacice Coste)!), Bli-
liile populare să desfăşoare o M îgaţiilor ce şi le-au asuma» asigure, prin aportul de spe­ plăteşte şl impozitul anual. Dar — Normală. prejos decît o eroină, ducînd t-o in Inima lui Gheorqhe a doru, Sarm isegeluia dacică, lra -
activitate mai susţinută în ve­ prin contracte. Numai aşa se cialitate al Direcţiei aqricole şl nici ea nu ne poale trim ite — Primind un ajutor din al­ qreul casei do patru decenii. pus în evidentă boala de care vergmd m unţii O râ |ti*l» tem erarii
derea popularizării largi a a­ ooate exnlira de ce la C.A.P. prin instructorii U J C.A.P.. o prea mult, că are un copil bol- tă ,parte decît de la propriii lor Lui Gheorqhe nu-i spune nimic suferă. Diagnosticul, ca şi tra­ „e s p lo ro lo rl'1 vor ajunge la Sar-
m lregetusa
romano. Timp de 10
vantajelor de care beneficiază Bcrîu. Sînlămăria-Orlea. U n i­ îndrumare competentă. un rvav Eleonora e divorţată şi copii ? că mamei nu i-a trecut nici tamentul, sînt limpezi. Proba­ sile ei Ifi îm bogăţesc cunoştinţe­
producătorii prin aplicarea ho- rea. Piu Alb. Mărtlneşti. pro­ control permanent şi eficace a­ are $i ea un copil, far băiatul — Situaţia n-a devenit atît măcar o dată prin m in le să-si bil că organizaţia de partid de le din d ife rite dom enii - istorie,
ISrîrli privind îmbunătăţirea ducţia de lapte marfă este cu supra activităţii economice a vrea să se însoare şi are ne­ de qravă îneît să Intervenim caute altă viaţă in afara celei la secţia qudroane a C. S. geografie, ¿fiinţele n alu rii - o-
dună un b og a l m aterial documen­
preturilor de cumpărare a a­ mult sul» nivelul aşteptărilor, cooperativelor agricole, luînd voie de bani. noi. ce şi-a ales-o. N-a dezertai Hunedoara, unde lucrează el. tar.
nimalelor. In acelaşi timp. con­ fiecare din aceste unltăti aflîn- măsuri severe împotriva orică­ — Şi. aşa sttnd lucrurile, — Ce salariu aveţi ? nici o clipă. va qăsi tratamentul. Inima lui Cind clopoţelul II va sfringe din
ducerii întreprinderii de indus­ du-se cu cîte 10 000-30 000 I ror abateri de la disciplina cum vedeţi rezolvarea proble­ — 2 670 lei pe lună. ...Au trecut patru luni de la Gheorqhe trebuie vindecată, nou la ¿coală, p io n ie rii Judeţului
nostru vor răspunde la Opel cu
trie alimentară Deva si lucră­ lapte sub prevederile contrac­ contractuală. mei ? Dumneavoastră cum o să — Cît daţi părinţilor ? discuţia pe care am avut-o cu nu atît pentru el. cît pentru a tolba vacanţei p lin ă de a m in tiri,
torilor acesteia, îndeosebi a- tuale. De asemenea, organele şi or­ trăiţi ? — CLnd — cum... părinţii şi cu băiatul lor. Am bate omeneşte. do iile de naultal.
chiz.itorilor. le revine datoria Ieşirea din Impos şi realiza­ ganizaţiile de partid stnt che­ — Cum om putea... — Mai exact ? lăsat intenţionat acest interval CORNEL ARMEANU _______
să-şi intensifice eforturile pen­ rea Integrală a planului se Im- mate să urmărească îndea­ — Dar nu veţi putea trăi. — Cîte o sută ..
tru a asigura in cel mai scurt pdne cu acuitate atentlei orga­ proape şl să tragă la răspun­ — Ba. poate s-or îndura... — Cînd aţi dat ultima sută ?
tlmo îndeplinirea prevederilor nizaţiilor de partid, consiliilor dere pe toţi acel care stnt plă­ — A ţi discutat cu el ? — Nu de mult.
la contractări. Se cere, de ase­ populare, conducerilor de u n i­ tiţi să asigure buna organiza­ — A m vorb it chiar acum cî- Acest „nu de m ult“ nu pu ­
menea o preocupare deosebită tăţi şl organelor agricole ju­ re a muncii şi conducerea ac­ teva zile au fost nici la lo­ tea fl nicicum definit pentru
pentru preluarea animalelor deţene. Intre factorii care con­ tiv ită ţii productive In unităţi. godna băiatului. Ne-au spus că nu mai tine minte nimeni.
contractate, capitolul la oare diţionează soarta producţiei de Unităţile agricole dispun în că n-au posibilitate. Iar noi tl — Părinţii ar putea să vă
râmînerile în urmă nu pot să lapte, pe Ungă asiqurarca în ­ prezent de un număr suficient credem. Ce să facem ? acţioneze tn justiţie.
fie sub nîci un motiv ignorate. tregului efectiv de vac! pre­ de radre cu pregătire superi­ Părinţii n-au cu ce se hrăni. — Dacă statul nu mai gă­
Referitor la aportul coope­ văzut în fiecare cooperativă oară şl medie, de contabili Iar Gheorqhe. Inginerul, face seşte resurse să-i ajute şi ne
rativelor agricole la constitui­ şl înlăturarea consum urilor in ­ şefi etc.. care au obliqaţia de logodna în casa părintească. va obliga, pro.bobil va trebui
rea fondului de stat. este de terne. un loc de maximă im ­ căroetenle să depună eforturi Părinţii se îmbracă şt mănîn- să Intervenim noi.
remarcat depăşirea substanţia­ portanţă il ocupă hranirea ra­ sporite In vederea asigurării câ precar, Iar băiatul ctşliqă Etica de înaltă ţinu-lă umană
lă a planului, atît pentru con­ ţionala. precum şi crearea u­ tuturor con diţiilor necesare În­ un salariu lunar de 2 700 1 ef. este o scară cu mai multe
sumul intern cît şi pentru ex­ nor condiţii cît mal bune de deplinirii în mod exemplar a Părinţii cred în „im p o sib ilită ţi­ trepte în care distingem ome­
port, la produsul carne. A n a li­ în g rijire a animalelor. prin sarcinilor economlco-financla- le“ copiilor. 1î Iartă şl se re­ nie. căldură sufletească. afini­
za periodică cu preşedinţii de permanentizarea şi cointeresa­ re pentru creşterea producţiei semnează într-o condiţie la l i ­ tate. putere do dăruire
unităţi, inqinerii şefi. şefii fer­ rea crescătorilor. Măsurile re vegetale $i animale si ridica­ mita inferioară, iar copiii rid i- pînă la lim ita extremă.
melor zootehnice şi contabilii trebuie întreprinse în vederea rea gradului de rentabilitate a
şefi a modului cum se reali­ îndeplinirii unor astfel de o­ produselor agricole. V a lo rifi­
zează acest indicator, care rc- biective sînt binecunoscute. De carea superioară a resurselor '
fleotâ In bună măsură efici­ arera se cere să se acţioneze de care dispun unităţile agri­
enta activităţii deslăşuratp în cu fermitate pentru finalizarea cole cooperatiste şl de stat. Extinderea electrificării la safe
sectorul zootehnic o permis să lor. precum şi gospodăriile popu­
lie respectate contractele şi în­ Numai astfel se vor aslqrura laţiei ae înscrie ca o condiţie
lăturate din timp evcnlualcle premise favorabile onorării în esenţială pe linia îmbunătăţi­ A nul acesta sînl planificate a f| electrificate un număr
neajunsuri ce ar ti periclitai loialitate a contractelor si ob­ rii activităţii depuse pe ziru o­ de 16 sate. Activitatea desfăşurată tn acest domeniu dc i
soarta îndeplinirii planului. ţinerii unor venituri sporite norarea Integrală a contracte­ călre colectivul sectorului de constructll-m onlaj al j
Participarea membrilor biroului din zootehnie. Totodată se vor lor la carne, lapte, legume, I.R.E. Deva, care execută lucrările de electrlllcârl
Comitetului judeţean de partid pune bazo temeinice îndeplini­ fructe, cartofi, sfeclă de zahăr rurale, cit Şl munca patriotică prestată de cetăţeni sc
la analizele ce s-au efectuat a rii sarcinilor ce revin Judeţu­ etc. şl livrarea suplimentară la concretizează in electrificarea, pînă in nrezent. a unul
determinat crearea unui climat, lui nostru din proqramul na­ fondul de stat a disponibilită­ număr de î l sale şl anume : Buiorn, Stînceşti, Rădu-
de răspundere In rindul facto­ ţional de dezvoltare a zooteh­ ţilo r din cantităţile de produse leştl, Stînceşll Ohaba — comuna Dobra : Arănleş. Cer-
rilo r în ale căror alribuţiuni niei. existente. Astfel. lucrătorii o- băl, Socet, Ulm — comuna Cerbăl : Dumbrava, Cutln şl
pe un prim plan se situează aoarelnr vor face dovada în ­ Clulpâz — comuna Peşţlşu Mic.
oreocup3rea penîru rezolvarea APORTUL LEGUMICULTORI­ deplinirii unei înalte îndatoriri De asemenea, slnţ încheiate lucrările de electrificare
problemelor ce cor.rlHione.v/'' LOR NU REFLECTA POSI- patriotice, a responsabilităţii I pioprlu-ztse a satelor Momorod st Văleni din comuna
ridicarea rentabilităţii Iermcîr.r BU ITAŢILE EXISTENTE majore cu care oamenii mun­ Geoaqiu, unnfnd să se Iacă racordurile şi să He legale
de animale. Ca re /u lla l direct cii înfăptuiesc politica parti­ | la reţeaua de înaltă tensiune. Se lucrează — de aseme­
al muncii poliiire şi organtra- După ce. la finele prim ului dului de ridicare a bunăstării nea — la elecliiîu arca satelor Cuculş sl S'hlşel, d ‘ n co­
torice desfăşurate de o-ganole semestru, cooperativele aqrico- întregului no,por şi de edifica­ j mima Beriu. întreprinderea de prefabricate din beton Dircea. Fierarii betonişli Gheza Bod şi Ivan
şî organizaţiile de partid, pre­ le aveau un avans de aproape re a socialismului în patria Iosif, din secţia carcase, execută montarea carcaselor pentru chesoane. Foto : V. ONOIU
cum şi de organele agricole 100 tone legume faţă de pre­ noastră. J