Page 9 - Drumul_socialismului_1970_08

w * * m
PROLETARI OIN TOATE ŢARI,LE. UNIŢI-VAÎ

PAGINA A |V*A
i

Declaraţia preşedintelui Vecei

l
Executive Federale, Mitia Ribicici,

1 după vizita în România
§

■ Senatorul William Fulbright

despre bazele americane din

Spania

n Curier, Atlas

!
ANUL XXII. Nr. 4844 MARJI 4 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Industria hunedoreană a încheiat cu un bilanţ Tf • • • • • B u I

rodnic activitatea ce 7 luni /iua marinei, o impresionanta demon­
w TELEX
Mobilizarea intensivă straţie a vii]oarei marinei româneşti V \

a rezervelor pentru rea­ CONSTRUCŢIA UNUI
IMPORTANT OBIECTIV
Jalon între jaloanele noi din Încă de cu zori, navele flo ­ 1 ici. pe faleza oraşului, in bal­ ECONOMIC
calendarul epocii socialiste o tei maritim e m ilitare aliniate coanele impunătoarelor clădiri
României, prima duminică din în avnnport, masivul diq inter­ ce dau spre plajă Şi către ba­ In localitatea Titu, din
lizarea integrală a pla­ auqu.st consemnează sărbătoa­ pus intre bazinul de acostare zinul avanportului. mii şi mii judeţul Dimboviţo, a în­
şi largul mării, au dobîndit am­
de localnici, tm iş lj români şi
ceput construcţia unui im­
rea consacrată oamenilor m ă­
rii Zi-simbol. ca muJle altele, bianţa sărbătorească a m orilor slrăini afIoii în vacanţă pe in- portant obiectiv econo­
moment în care poporul nos­ ies li v>j lăţi. Pe catarquri flu tu ­ ssorilul nostru litoral. ţărani mic : Fabrica de aparate
nului şi angajamentelor giu. închină sentimentele sale ră, tn adierea brizei marine, veniţi din şalele îm prejm ui­ de joasă tensiune. Noua
oma­
tru aduce un fierbinte
electrice pentru instalaţii
mii şi mii de stequleţe m u lti­
toare. aşteaptă începerea fes­
cele mai nobile de qratiludîne colore- Vasul-comandant. bo- tivităţilor. Cste în această ma­ fabrică - prevăzută a fi
muncii lărâ preqet a naviga­ qat drapai în tricoloruri şi sivă prezentă umană, constata­ dată in funcţiune pină în
torilor de pe vasele comercia­ drapele purpurii purtind stema tă plenar şi pc înlreq par­ 1973 - va fi echipată cu
le. a m ilila rilo r din iorlele na­ şi iniţialele Partidului Comu­ cursul drumului, viu exprimată instalaţii şi utilaje de înal­
Q P lanul m o b iliz a to r al lu n ii iu lie a fost m asiv
vale, a constructorilor de nave. nist Român, aşteaptă, ancorat dorinţa, bucuria de a-l vedea tă tehnicitate, procesul de
d e p ă şit la to ţi in d ic a to rii, in d u s tria ju d e ţu lu i cum u- la chei, ca pc puntea sa să
In această zi. loalc navele şi saluta pc secretarul general fabricaţie fiind aproape
l»nd in prezent peste p re ve d e ri va lo ri de 143,6 m i­ militare şi civile au arborat urce oaspeţi de scamă. La săr­ al partidului, tovarăşul Nicolae în întregime automatizat.
bătoare participă tovarăşul Ceauşescu, e cărui tonifiantă
lio a n e lei la p ro d u c ţia g lo b a lă , 155,6 m ilio a n e le i însemne de zile mari — M a ­ Fabrica va realiza o g a ­
rele pavoaz — iar prin pro- Nicolae Ceauşcscu, sccrclarul prezentă în m ijlocul maselor
la m arfă vînd utâ şi în ca sa tă , 111 m ilio a n e lei liv ră ri general al .partidului, preşedin­ mă variată de aparate e­
qrame arlislicc. prin Întreceri osie totdeauna p rile j de mişcă­ lectrice — comutatoare
su p lim e n ta re Io exp ort, un spor de 1 930 lei pe sa­ tele Consiliului de Stat. co­
sportive Şi jocuri pline de fan- toare manifestare a unităţii prize şi fişe bipolare cu
mandant suprem al Forţelor
la ria t la p ro d u c tiv ita te a m u n cii. lezie şi umor. marinarii au um­ indestructibile dintre parlid şi contoct de proiecţie,
Armate ale Republicii Socia­
plut de clocot şi larmec por­
0 S-o e xe cutat un volum de in v e s tiţii în va lo a re liste România. Participă, de a- popor. tablouri de apartament
turile dunărene, cele de pe
de a p ro a p e 1,4 m ilia rd e le i, ceea ce core sp u n d e u­ apele interioare, porturile ma­ somenca, alţi conducători de La festivităţile organizate cu cu două circuite, sonerii,
parlid şi de stat, demnitari ai prilejul Zilei marinei participă patroane fuzibile etc. -
n u i p ro ce n t d e 60,5 la sută d in p la n u l a n u a l. ritime. Sărbătorirea celor care necesare instalaţiilor e*
trăiesc s i . muncesc pe întinsul tării, oaspeţi de peste hotare, ca Invitaţi de onoare M itia Ri-
Activitatea Industrială din Judelui nostru s-a desfă­ Brigada condusă de Petru Codrea, se numără prinlre cele apelor a cunoscut Insă far­ ataşaţi navali ai numeroase lectrice interioare.
şurat în luna iulie snb semnul mobilizării Intensive a mai harnice formaţii de lucru de Io mina Aninoosa. Pină Ia fi­ mec şi strălucire aparle la state.
rezervelor Interne, pentru realizarea Inleqrală a planu­ nele lunii iulie, şeful de brigadă impreună cu ortacii au dat pe­ Manqalid. cadru devenit tra­ Este o atmosferă de aştep­ FABRICA DE CABLURI
ste plan 3 000 tone de cărbune. Foto : V. ONOIU (Continuare In pag. a. 4-.a) ELECTRICE
lui şl angajamentelor. diţional pentru celebrarea Z i­ tare. în acelaşi timp şi calmă
Intensificarea qenerală a eforturilor, măsurile hotărite lei marinei. şi febrilă. Pe străzile M anqa-
pentru eliminarea din arlivitalea productivă a neajun­ Pe platform a industrială
surilor manifestate în primul semestru-si punerea In a Slatinei, în apropierea
valoare a noi rezerve şi posibilităţi au determinat în Uzinei de aluminiu, a în­
liecare întreprindere şl pe ansamblul Industriei judeţu­ ceput construcţia unei fa ­
lui depăşirea masivă a tuturor In d ita lo rilo r planului de brici de cabluri electrice.
stal pe luna iulie şl pe tnlreaqa perioadă de 7 luni. IN IN TIM P IN A R E A ZILE I M INERULUI Noul obiectiv, a cărui
BUanliil rcceni încheiat arată că In prezent valoarea construcţie va ocupa o
producţiei globale suplimentare obţinută în Industrie se suprafaţă de 16 ha, va
indică la 143.f> milioane lei, valoare realizată în cea produce anual 20 000 km
mai mare parle pe seama creşterii pro duciivilălti mun­ 25000 tone cărbune toreo producţiei extrose s-o Vosile Coilo şi loon Solomon tivitatea unui more număr de rit producţia de minereu cu o- cabluri electrice pentru
cii cu I »30 lei pe salariat obţinui in cea mai more mă­ la abatajele frontale, precum sectoare extroctive de la I M. proape 10 lo suta foţă de instalaţii industriale şi
Seinnilk al ivii pentru activi lalea lunii iulie osie strădania sură prin creşterea productivi­ şi cele ale lui Alexandru Cor- Borza. De la începutul anului 10 000 tone trefilate, pre-
cn lc tliv e lo r d«> a oh|ioe cantităţi supli meni arc* de produc­ extras peste plan tăţii muncii faţă de pion cu, deiu şi^loon Mondoco de la şi pină acum Io sectorul III plan. tucrînd aluminiu şi aliaje
' " Tic. "Ast lei. la linele celor 7 luni industria hunedoreană a 54 kg de cărbune pe post. pregătiri. Musoriu. fruntaş pe întreprin­ Contribuţia minerilor din sec­ furnizate de Uzina din
furniza! suplimentar economiei naţionale peste 27 000 Colectivul de lo mino Lu- La succesele înregistrate de dere, planul de producţie la toarele extractive se reflectă Slatina.
tone cărbune net, 8 800 tone huilă cocsiflcabllă, 1540 peni este hotărî* lă întîmpine acest renumit colectiv mi­ Aportul rodnic minereu este depăşit cu a- in bilanţul economic ol între­ Se prevede ca viitoarea
tone fier in minereu marlă, 8 135 tone cocs, H 700 lonc „Ziua minerului" cu rezultate neresc ou contribuit masiv bri­ proope 30 Io sută, iar lo pro­ prinderii care, după 7 luni do fabrică, împreună cu
oţeluri, 4 350 tone laminate iinlte pline, 1 800 mc pre­ tot moi bune în rodnica octi- găzile din codrul zonei o ll-o, ductivitatea muncii cu 32 la su­ obiectivele sale anexe, să
fabricate din beton Şl alte materiale de construcţie, vilote ce o desfăşoară. La fine­ core au extras peste plan a- al sectoarelor tă. Colectivul de la sectorul II activitate, consemnează un intre în funcţiune în anul
2 100 mc cherestea $! mobilă In valoare de aproape 1,2 le celor 7 luni, minerii de aici proope 13 000 tone cărbune. Musariu raportează la aceiaşi spor de producţie în valoare 1972.
milioane lei. raportează că ou extras peste Pe locurile de frunte ole în­ extractive indicatori depăşiri de 24 şi de 6,3 milioane lei şi o creşte­
prevederile de pion 25 600 tone trecerii se situează brigăzile Depăşirea ritmică o sorcini- respectiv 30 lo sută, iar colec­ re o productivităţii muncii cu NOI DESCOPERIRI
cărbune cocsificobil, Suplimen- ARHEOLOGICE
(Continuare In paq. a 2-a) conduse de Petre Constantin, lor de pion caracterizează ac­ tivul sectorului Brâdişor o spo­ 12 Io sută peste prevederi.
\ ____________ ______________________ Complexul funerar d a ­
cic, dalind din secolul
doi al erei noastre, de la
A mai rămas o lună şi jumătate pînă „Piriul hotarului", din a*
o
Noi unităti propierea Sîghişoarei, tot
atras in ultim ii ani
moi mul» atentia cercetă­
prestatoare la, deschiderea noului an de învătămînt torilor. Cu prilejul unor
0 y______________ săpături recente, au fost
scoase In iveală alte 12
de servicii morminte dacice cu un
bogat inventar, constind
In «¿opul îm b u n ătăţirii lorvici- Construcţiile şi reparaţiili! şcolare, văzule din ceramică, monede,
llor c ifre pop u laţi« , U .I.C M o fibule, precum şi un frag­
întocm it un plan in cate ie pre­ ment de inscripţie ro­
vede organirarea e|alono<4 in a*
cett an o noi u n ită ţi dc deier- mană. Din acest stră­
vira. Printre o ceitco ie numoră vechi complex funerai,
le c ţii de croitorie, m anichiurâ-pe* specialiştii muzeului au
dîchiură, f riie rie , confecţii m eta­ statistie, pe teren şi in... promisiuni pus în evidenta pînă în
lice |i altele, dintre care o bună
porte ou intrat deja in octivitole . prezent 48 de asemenea
De lo U.J.C.M. am a fla t că re­ morminte. De asemenea.
cent in cadrul te cţie : de eleclro- Muzeul de istorie din Si­
b ob in aj a pa rţin in d cooperativei In viata şcolii ,,trimestrul Am vizitat recent elleva u- tul va fi ga la” — ne declară
, .M unca colectivă* din Simeria, IV " îmbracă două ipostaze : ghişoara a intrat în po­
• -o în fiin ţa t | i a efivllo le a da con- nitălî şcolare din mediul ur­ directorul adjunct al liceului, sesia a 1 500 de piese
la c ţii p la te de lirm ă pentru g a r­ vacanţa — cu tot arsenalul ei ban şi rural pentru a ne da Nicolae Ţîrlea. O lozincă prin ­ preţioase identificate pr­
duri. D aţi nouă, a ce o ită a ctivita ­ de tabere, excursii, distracţii, seama de mersul lucrărilor. In ­ să de zid ne spune însă că
te esle intens solicitată de către precum şj preqăllrea noului an oces! şantier arheologic.
cetăţeni. tr-adevăr, există multe şcoli Truslul de construcţii Deva se Lucrătorii muzeului au
şcolar 1970/1971. Dacă despre unde lucrările de construcţie
le Vulcan t-a deschis o nouă angajează să termine lucrarea redeschis recent alle două
Serele de legume din Sintandrei au intrat in faza finală de execuţie« secţie do Croitorie pentru b ărb a ţi, vacanţa pionierilor, elevilor sau reparaţii se află într-o
urm ind ca in viilo r )i a lle u n ită ţi şi studenţilor amintim aproape stare avansată, iar în alle lo­ la... 20 noiembrie (!?). Nc-ar şantiere arheologice în
cuprinse in pionul uniunii iă -|i „D ealul Turcului" şi la
Folo : P. MIRON înceapă a cliv ito lca . zilnic, să vedem şj aspectul, curi ..operaţiunea" a lost chiar plăcea, fireşte, ca previziunea
de loc neqlijabil, al prcqătirii terminată. Astfel, la noul l i ­ directorului adjunct să se rea­ „Podmoole".
viitoarelor „ateliere" de învă­ ceu din cartierul ..Dacia“ al
lizeze, dar efectuarea unor lu­ OPERAŢIE
ţătură. ' Devei — ca să amintim doar
Sintem la începutul lunii au- unul din obiectivele mari — crări în valoare de 1.5 m ilioa­ DIFICILA
cele
afectate
con­
ne din
qusl şi pînă la deschiderea se lucrează Intens la finisarea strucţiei, înclină balanţa spre
Cînd cooperatorii stau la umbră, grîul se noului an şcolar a mai rămas lucrările sînt aproape termina­ previziunea constructorului !... si chirurgie infantilă din
Interioarelor,
iar în exterior
La clinica de ortopedie
aproape o lună şi jumătate.
In apropiere, o groapă adîn-
D intr-o situaţie prezentată de
Tg, Mureş, a fost adus in
Inspectoratul şcolar judeţean, le. Ritmul de pe şantier ne fa­ că. despre care aflăm că aici stare de inconştienţă, fără
ce să credem că clopoţelul din
aflăm că dîn cele 60 săli de
15 septembrie va răsuna în-
scutură, porumbul „germinează“ în magazii clasă în construcţie, ce u r­ tr-o şcoală nouă. C. DEVEANU puls şi tensiune arterială
copil în vîrstâ de 9
un
mează să fie date în folosinţă
M. BODEA
Nu aceeaşi situaţie o In lîl-
anul acesta, trei au fost te r­ nim însă la şantierul noului ani. pe nume Malhe
Endre, de loc dintr-o co­
minate. 18 se qăsesc in fază internat al Liceului pedagogic
Firesc era ca la această dată pare la muncă s-a făcut apel sprijinul I.M.A. Cum utilizează tică. Ireierişul puţind in tim a de finisaj. 38 ,,la zidărie" şi din Deva. Pe ici, pe colo, qă-* mună apropiată. Sărind
ar lumea dc .rucollare a poioa- la forte dinafara cooperativei, însă mijloacele ce i-au lost re­ multă vreme tu caz de schim­ una în stare de fundaţie. Moi sini cile un m uncitor „Pînă In (Continuar* in peste un gard, într-o g ră ­
vi.*lur să nu mai ridice probleme. insă olorlu l acestora este de­ partizate 7 Ieri, la briqada din bare a timpului, cum de altfel sîntem informaţi că pînă la ziua de 15 septembrie Interna­ diniţă, copilul a căzut in ­
Tim pul a fost deosebii de fa­ parte de a face faţă volum u­ Crîşeni. an sosit 3 combine de s-a dat prognoza m eteorologi­ sfirşiliil lu nii august se vor tr-un arac core i s a în ­
vorabil, lorte şi mijloace au lu i mare de lucrări ce trebuie la I.M.A. Ilia. După mai bine lor. termina reparaţiile capitale şi fipt în Corp. trnversind
existat suficiente. Dar. contrar efectuate în perioada aciuată. de două ore ele nu intraseră Intervenţia promptă, cu mă­ celo curente. Dar, píná la I partea dreaotâ o abdo­
m it ăm r previziuni optimiste, Ca urmare, pe o larla undo încă în lucru. Nu avea cine auqust. din cele 518 săli de menului pînă In om opla­
in unele unităţi, nu puţine la este (prevăzut să fie însămi n- să le dirijeze, lipseau coope­ suri energice din partea orga­ clasă. în 260 nu s-au început tul slîng, peste 40 cm
număr, realizările la seceriş şi tate culturile succesive (din ratorii care să le deservească nizaţiilor de parlid şî a orga­ lucrările de reparaţii cúrenle, Teapa de lemn a perfo­
treieriş sînt total nesalisfăcă- planul de 55 ha s-au realizat şi sacii. Deşi cu o zi înainle nelor agricole judeţene pentru iar la numai 9 din cele 46 rat abdomenul, a străpuns
loarc. Inlr-o asemenea situaţie abia 16 ■—■ n.n.), inginerul ne preşedintele C.A.P., Gheorqhe Intensificarea ritm ului de lucru de şcoli s-a trecut la repara­ ficatul, diafragm a, perî-
se impunea concenlrarea efor­ arăta cu destulă îngrijorare llarbu. şlia că vor veni com­ ţii capitale. Dalele de mai sus cardul şî a intrat Ia bazo
turilor şi o organizare exem­ cum stau neadunaţi baloţii de binele, nu a luat nici o măsu­ in unităţile amintite, esle o pro­ figurează tn scriptele şi ra ­ ventriculului drept, ieşind
plară a muncii pentru a evita paie- Cînd a fost vorba despre ră organizatorică. In lipsa p re­ blemă de stringentă actuali­ poartele Inspectoratului şcolar opoî Io numai un centi­
pierderile din producţie. Cum modul cum acţionează consi­ şedintelui şl a brigadierului T. tate. judeţean... metru distanţă de artera
se prezintă însă lu crurile în liul de conducere în campanie, Haţegan, a rămas să se „des­ pulmonară, a traversat
realitate ? tată cîleva aspecte interlocutorul ne-a spus : ,,sin- curce“ ... soţia hTiqadieruhii. mai departe lobului
înttlnlle tn cursul zilei de Ieri qur mai nmll nu pot să fac” . O situaţie exaclă asupra pulm onar superior stînq
în două cooperative aqricole- Inlre ai lele. spre sur prinderea stadiului secerişului, troierişu- şi peretele ţoracic, oorin-
La C.A.P. Ruşi l-am avut In­ noastră am aflat că începind lui. arăturilor şi insămînţării du-se în omoplat. Grosi­
terlocutor pe inqinerul A le ­ de ieri briqadiem l Ion Pelres- cu ltu rilo r duble nu am puiuţ Azî în interiorul mea lepei ¡n zona inim ii
xandru Dan. preşedintele uni­ cu nu mai vrea să îndeplineas­ afla. La fiecare înlreba- ern de circa 25 mm.
tăţii. că funcţia ce i s-a încredin­ ro, briqadieTa Firuţa Jic
— In ceea ce priveşte re­ ţat (?). Intr-o astfol de situa­ ridica din umeri, de parcă nu După două ore de
coltatul, Jre relata inginerul, ţie nu osie de loc lipsit de ar trebui ca toţi brigadierii să ziarului : intensă muncă De maso
sperăm ca pînă duminică (9 imporlanţă ca U J .C A P să a­ cunoască cc se înlim plă în u- de operaţie, echipa d»
auqust — n.n.), cu ajutorul corde un ajutor mai substan­ nilale. Cîleva lucruri sifit însă chirurgi condusă pe proL
combinelor sosite de la I.M.A. ţial în ceea ce priveşte orga­ certe : duminică nu s-a miş­ • REFĂCUT D U PĂ IN U N D A Ţ II. C Ă M IN U L C U L­ dr. Svozo Ion. şeful c lin i­
111a. să încheiem secerişul. nizarea mai judicioasă şi mn- cai un pai din cîinp, cei posle TURAL D IN ILIA ŞI-A RELUAT ACTIVITATEA cii. a reuşii să refacă fe­
Toată nădejdea noastră este bili/area cooperatorilor la 40 de lucrători aduşi să ,.sul>- sul cu tesut. sa restabi­
tn cei 8 mecanizatori care lu ­ muncă sliluie" munca cooperatorilor • IM PLICAŢIILE EDUCATIVE ALE S A N C Ţ IU N I­ lească oufsul si activitatea
crează cu combinele. Şi la cooperativa agricolă din Şirei fac şi ei ce pol. Iar LOR cardiacă reautatâ. La nu­
Despre aportul cooperatori­ din Şirei a mai rămas do re- lucrul )a batoze şi transportat mai 7 zile după operaţie,
lor la slrînqerea recoltei j»u ro lla l griul şi secara de pe o snopi începe după ora 8. Cu - C.F.R. SIM ERIA A P R O M O V A T copilul s-o putut ridica
se poale spune mare lucru, suprafaţă deslul de maro. In- o asemenea organizare nu se IN D IV IZ IA C Acum, Endre esle în afara
deoarece pînă acum contribu­ tir/iere a se daloroşte în bună poale aştepta mai mult. A su­ - BARAJUL PENTRU P R O M O V A ­ oricărui pericol : se joacă
ţia lor a fost destul de palidă. măsură concepţiei greşi !e a pra dalei cind se va încheia REA IN C A M P IO N A T U L JUD E­
Altfel nici nu se poate explica inqinerului Aurelian Marele, împreună cu ceilalţi copii
secerişul şi Ireierişul nu nc-am ŢEAN
de ce uni lalea mai are peste care a refuzat să evreule lu ­ In fluxul de recepţie a vagoanelor, de la U.M.M.R. Simeria, din sat.
00 ha cu qrîu nerecollat. Pen­ crarea mecanizat. In cele din pulul edilica. Ritmul de pină muncitorul Loghin Todor verifică sislemul de frinare automată.
tru a ..acoperi" slaba pa rtici­ urmă cooperativa a solicitat acum însă a fosl sub orice cri­