Page 91 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 91
Cuvînful şefului delegaţiei române !a Primarul general
Conferinţa interguvernamentală a miniş Crupul şcolar
al Capitalei a fost
trilor educaţiei naţionale si culturii
» » *
din ţările membre ale U.N.E.S.C.O. primit de preşedintele NAŞTERILE Şl VREMEA energetic Deva
Oamenii de ştiinţă un- \
gări din Debrecen au ^
VENEŢIA 27 (Agerpres) - rea in practică a dreptului Ia dări privind necesitatea ca Republicii Turcia aescoperil o strinsâ co- . I
relaţie intre naştere
şi
La Palazzo dei Doqi din V e cultură al tuturor cetăţenilor statele membre şi UNESCO sa condiţiile meteorologice. \ str. Minerului nr. 28
neţia continuă lucrările Con săi. necesitatea de a lărqi şi dezvolte un vast program dc In 50 la sută din cazurile t
ferinţei inicrquvem ainenlale a accelera acest proces ca o ne cercetare asupra politicii lor examinate, contracţiile u- aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, in
m iniştrilor educaţiei naţionale cesitate obiectivă. culturalo şi iniţierea unui
şi culturii din lările membre Vorbind despre rolul con schimb de inform aţii in acest A N K A R A 27 (A qe rpre sl — siliului de Stal al Republicii lerine încep să se pro- \ perioada 3-10 septembrie 1970, va avea Ioc
ale UNESCO. temporan al culturii, şeful d r- domeniu. El s-a pronunţai, tot Delcqatia Consiliului popular Socialiste România. Nicolae ducă patru ore înainte l EXAMENUL DE ADMITERE LA ŞCOALA DE
Ceauscscu La rindu) său pre*
In cadrul şedinţei plenare de leqatiei române a arălat că. în odată, pentru ca UNESCO să al m unicipiului Bucureşti, con sedinlele Cevdet Sunay a sau patru ore după schim ' MAIŞTRI — CURS SERAL, SPECIALITATEA
barea condiţiilor meteo-
miercuri după-amîază a luat zilele noastre, cultura este o promoveze un proqram de dusă de Dumitru Popa. pre transmis un mesaj de răspuns rologice. Cel mai puţin \ — MAISTRU ELECTRICIAN CENTRALE STA
cuvlnlu t şeful deleqatiej ro premisă şi tn acelaşi linvp o perspectivă consacrat cutlurii şedintele Comitetului executiv, preşedintelui Consiliului de sensibile la aceste schim- t
mâne. Ponipiliu Macov'ei. pre consecinţă a păcii. România, si artei populare în ţările ca bări atmosferice sînt fe- * ŢII ŞI REŢELE ELECTRICE.
şedintele Comitetului de Stat a spus el. este profund inlere- re au un folclor activ, sub as primarul qcneral al Capitalei Slat. Nicolae Ceauşcscu. meiie in virstâ de 20-22 \
pentru Cultură şi Artă. care a saîă ca astăzi, cind fn lume pectul cercetării, formării de care face o vizită in Turcia, a In aceeaşi zi. delcqatia Con de ani. ^ Informaţii suplimentare se primesc zilnic la
arătat că pentru România, tară sînl Încă focar*» du Încordare, specialişti şi difuzării in în fosl primită in după-amiaza z i siliului popular al m unicipiu secretariatul şcolii, telefon 1 28 13.
profund ataşată socialismului, cind omul folo.seşle cele mai treaga lume. România, rare a lei de 26 atiqust de preşedin lui Bucureşti a fost primită dc
noi cuceriri ale ştiinţei şi teh ZGOMOTUL -
cultura are o semnificaţie deo re una din cele mai vechi şi tele Republicii Turcia. Cevdet ministrul de stal H. Dinccr. STIMULATOR \
sebită ea fiind una din compo nicii in producerea unor m ij boqale experienţe în acest do Sunav. Cu acest prilej, prima AL MEMORIEI ^
nentele fundamentale, inteqra- loace de dislruqen? a bu nu ri meniu. a arătat vorbitorul, es Delcqatia Consiliului popu
lă orqanic' in intrequl proces lor materiale şi spirituale te dispusă să participe la rea rul qeneral al Capilalej a lar al m unicipiului Bucureşti Este cunoscut cit de i
de‘ transformare a societăţii. ale omenirii, org an i/aţii <a lizarea unui astfel de proqram transmis preşedintelui Republi a fost însoţită de ambasadorul mult dăunează atenţiei ’
Reprezentantul român s-a re UNESCO să acţioneze cu si prin instituţiile şi specialiştii cii Turcia un mesaj de salut României la Ankara Griqore zgomotul. Experienţele e- \
ferit pe larq la fenomenul c u l mai mare holărire penlru ca ei. din partea preşedintelui Con Geamănu. tectuate de dr. Mahlin de i
tural din (ara noastră, eviden locul politic ir de dominaţie şi Io Institutul de psihiatrie Şcoala profesională
ţiind caracterul său de masă. for|ă să-l ia polilica de cola din Londra au dat nişte ’
principiile directoare ale po li borare Si cooperare între na rezultate surprinzătoare. El \
ticii culturale, subliniind că ţiuni pe deplin eqale In drep a ajuns la concluzia că t
statul nostru consideră ca o turi. zgomotul împiedică pe de mecanici agricoli
datorie etică a sa. care derivă In încheierea intervenţiei sa moment asimilarea celor 1
din esenţa democraUcă a o rln - le. reprezentantul român a citite, dar, dacă a \
duirii sale socialiste, asiqura- prezentat o seric de recoman- din Aiud,
doua zi încerci să-ţi i
aminteşti ce ai citit, ‘
totul îţi va apare în \
minte foarte clar. Se ţ judeţul Alba
Convorbirile pare că zgomotul ajută 1
memoria, el face să spo-
reascâ activitatea obiş- \
nigeriano-algeriene nuitâ a creierului. PRIMEŞTE ÎNSCRIERI LA CONCURSUL DE ADMI
„STUD-2F" TERE. PENTRU SPECIALITATEA MECANIC AGRICOL.
ALGER 27 (Aqcrpres). — In forlelor rasiste şi colonialisle Patru ingineri din Mos- \ Concursul începe la data de 1 septembrie a.c.
cadrul vizitei sale în Alqeria. din Africa, subliniind necesi- cova au creat aparatul şî constă din examen scris şi oral la limba română
parte inteqranlă a turneului o- latea unui ajutor sporit pen „S tud'2f", cu ajutorul
licia) proiectai prin diverse ca tru mişcările de eliberare din căruia se pot efectua o- şi matematică.
pitale africane, şeful statului peraţij pe inimă deschisă, Actele necesare : diploma de absolvire a 8 cla
niqerian, qencralul -Yakubu teritoriile africane aflate încă fără să mai fie nevoie in
Gowon. a conferit cu preşedin sub dominaţie străină. timpul intervenţiei de un se, certificai de naştere în copie şî fişa medicală.
tele alqerian Houari Boume- aparat penlru circulaţia Se primesc înscrieri şi pentru ucenicie la locul
diene. Potrivit aqentiei Reuter, artificială a singefui.
aqenda convorbirilor a fost do Pe capul pacientului se de muncă. Lămuriri suplimentare se pot cere de la
minată de probleme privind Turneul vicepreşedin aşează o instalaţie pre şcoală, slr. Tribun Tudora, nr. 1, telefon 421.
cooperarea intre cele două ţări văzută cu ţevi prin care \
fn diverse domenii. „N iqeria telui S.U.A. In Asia circulă apă rece distila- t
osie qata să colaboreze cu A l tă. Aceasta răceşte ere- J
qeria. 1n special în domeniul de sud-est •erul mare cu o viteză de \
pe trolului", a arătat qeneralul 0,4 grade pe minut. Cre- (
Gowon. Cele două ţări se află SAIGON 27 (Aqerpres). — ierul congelat îşi păstrea
printre principalii producători Continuindti-şi turneul In Asia ză capacitatea vitală şi
africani de ţiţei (in cursul a dp sud-ost, vicepreşedintele fără aflux de sînge îm bo
nului trecut Niqeria a produs S U.A., Spiro Aqnew, a sosit ECUADOR. Al doilea oraş ca mărime din Ecuador este Guayaquil, cu o populaţie de găţit cu oxigen, tim p su
50 milioane de tone. iar A lq e joi la Saiqon 600 000 de locuitori, fiind totodată şi principalul port al ţârii. In acest oraş trăiesc in condiţii ficient pentru terminarea Şcoala profesională
ria 45 de m ilio a n e i iar cola După cum s-a mai anunţai, subumane circa 300 000 de locuitori, după cum se poate vedea in fotografie. intervenţiei.
borarea dintre ele. în acest do obiectivul principat a) turneului
meniu, este văzută alit tn sen asiatic al vicepreşedintelui A q După operaţie, ,.Stud-2f" •
sul cooperării în domeniul in new constă in a prezenla in readuce temperatura ţ i
corpului la norma).
dustriei petroliere, cît şi în mod detaliat reqim urilor rlr la liiirabar/a — Brad
sensul adoptării unei politici Seul, Banqkok şi Saiqon aşa- La Damasc s-a deschis rea Incidente 1
comune fată de companiile nuniila „doctrină N ixon". care de-a 15-a sesiune a C onsiliu CONSUMUL DE PEŞTE
IN LUME
străine care acţionează tn fie preconizează o participare mai lui unităţii economice arabe. (
care dintre cele două ţări. fa intensă a aliaţilor S.lf.A. din La sesiune participă repre la Amman Un document publicat \ A n u n ţ ă
lă de problema preţului petro Asia de sud-est la acţiunile zentanţi din partea Republi de O rganizaţia N aţiunilor i
lu lu i ş.ajm.d. m ilitare din această zonă. In cii Arabe Unite. Iordaniei, A M M A N 27 (Aqerpres). — Unite pentru Alim entaţie '
Un alt punct central al con leqătură cu aceasta, observato Siriei, Irakului. Kuw eitului, M iercuri după-amiază. pe stră şi Agricultură (F.A.O.)
vo rb irilo r care au avut loc în rii politici relevă faptul că în R. A. Yemen şi Sudanului, zile oraşului Amman au avut menţionează că „încă nu LA CONCURSUL DE ADMITERE DIN SESIUNEA
tre cei doi şefi de state l-a cadrul vizitei pe care a inlre* precum şi observatori din loc incidente între forţele de se consumă suficient de 1-10 SEPTEMBRIE 1970 SE FAC ÎNSCRIERI PlNA
constituit evoluţia situaţiei pe prins-o deja în capitala Coreei partea Ligii Arabe şi aMor ordine iordaniano-palestinienc mult peşte, în ciuda sus LA 31 AUGUST 1970 PENTRU URMĂTOARELE ME
continentul african. în perspec de sud, Spiro Aqnew a discu orqanizatii economice din ţă şi grupuri de comando ale fe- ţinutelor cam panii de pro
tiva unei eventuale ridicări a tat cu şeful administraţiei de rile arabe. Consiliul va dez dainilor, soldate cu uciderea pagandă care au fost SERII :
emharqoului britanic asupra la Seul probleme referitoare la bate în special chestiuni re fe unei persoane şi rănirea altor întreprinse în m ajoritatea J
vînzării de arme către R.S.A. ajutorul m ilitar sporit pe care ritoare la cooperarea ţărilor 27. Incidentele au fost declan ţârilor, Cantitatea de peş- ) - LĂCĂTUŞ PENTRU CONSTRUCŢII METALICE,
In leqătură cu aceasta in- S.U.A. îl vor acorda reqim u- şate în momentul cind un ofi - LĂCĂTUŞ DE MINA,
menţionate în înfăptuirea le care se consumă în 1
1 r-o declaraţie făcută la ban lui Pak Cijan Ui. precum şi la planurilor lor industriale şi ţer al forlelor io rd a n ie n i a - ELECTRICIAN DE MINA,
chetul oferit fn onoarea sa. intenţia Statelor Unjl.e de a La 10 septembrie va avea economice, precum şi posibi fost alacat de un palestinian. întreaga lume creşte, insă, J - MECANIZATOR MINER,
qeneralul Yakubu Gowon a reduce efectivul trupelor ame Ioc la New York o reuniu lităţile de creare a unei com In momentul atacului, gru cu rapiditatea cerută de 1
condamnai sprijinul acordat de ricane staţionate pe teritoriul ne comună, prima de acest panii de naviaatie. puri de palestinieni au deschis dezvoltarea din epoca \ - LĂCĂTUŞ AUTO -M O TO (ucenicie Io locul
o serie de cercuri occidentale sud-coreean. gen, a relor trei organisme focul asupTa forţelor de ordi noastră*. Doar 10 la şută t de muncă),
ale O.N.U. care au ca prin 0 + 0 ne venite imediat la fata lo din proteinele necesare - PREPARATOR DE MINEREURI (ucenicie la locul
cipală atribuţie examinarea Ca urmare a protestelor cului omenirii sînt asimilate, la \
situaţiei populaţiilor oprim a stirnite in rindul opiniei p u Calmul a putut fi restabilit ora actuală, din consuma- l de muncă).
Informaţii suplimentare zilnic la sediul şcolii sau
rea peştelui, ceea ce este J
Situaţia din Irlanda te din sudul A lrlc li. Lsle blice internaţionale, procesul prin acţiunile comune ale for prea puţin faţă de cerin- i telefon 592.
ţelor de securitate îordaniene
vorba de Comitetul special al
O.N.U. pentru decolonizare. Intentat la Pretoria unui grup şi comandamentului de luptă ţele organismului uman. \
de 20 dc patrioţi africani a
Consiliul O.N.U. pentru N a fost amînal. Avocaţii apără palestinian, precizează com uni >1
LO N D R A 27 (Agerpres). — Clark — care a preluat tem mibia şi Comitetul Adunării catul oficial.
Scolland «Y-ardul a Întreprins porar conducerea acestui m i Generale pentru politica de rii au arătat că 19 din cei
m iercuri seară, pe aproape în nister — Porter şi-a m otivat apartheid a Republicii Sud" 20 de acuzaţi fuseseră deja
treg teritoriul britanic, o vastă hotărîrea prin considerente de Africane. Pe aqenda reuniunii achitaţi tn cursul unui prim
proces si că acuzaţiile reţi
operaţiune de descoperire a ordin „material si de sănăta iiqurrază examinarea evolu nute împotriva lor sînt şi de
posesorilor ileqali de arme. te“ . Observatorii politici subli ţiei recente a situaţiei in te data aceasta neîntemeiate. Ei
Numai în regiunea Londrei au niază că, indiferent de qradul rito riile africane aflate sub au arătat, totodată, că princi
avut loc aproximativ 50 de de autenticitate a m otivelor dominaţia colonialistă. palul acuzat, Benjamin Sello Centrala cărbunelui Petroşani
descinderi. A u fost perchezi invocate, plecarea lui Porter Ramoise, a fost arestat în
ţionate mal ales locuinţele u de la departamentul internelor 0 + 0 mod ileqal. pe teritoriul
nor membri ai orqanizaliei intervine 1ntr-un moment de Consiliul de M in iştri al Uotswanei.
clandestine „A rm ata irlandeză prelungite dificultă ţi pentru Franţei, întrunit miercuri la
republicană". Un purtător de cabinetul nord-îrlandez. Cu Palatul Elysee în prim a sa 0 + 0
cuvin! a) politiei a anunţat că noscut pentru opiniile sale l i şedinţă după vacanta de va Luptele dintre forţele de
mai multe persoane au fost a berale, Porter era unul din ră. a aprobat un proiect de rezistenţă populară cambod A N U N Ţ Â
restate. Cantitatea armelor principalii susţinători $i exe îeqe, prezentat de ministrul giene şl trupele regimului
capturate nu a fosl precizată cutori ai politicii dc reconci economiei şi finantelOT. V a Lon N o i au continuat. în u l
Operaţiunea a fost organizată liere intre comunităţile protes le ry C.iscard d ’Estainq. in ba timele 24 de ore. în zona lo
la scurt timp de la descoperi tante şi catolice, iniţială de za căruia cota parte a Fran calităţii Prek Taraeak siluală că pentru pregătirea în meseria de mecanizatori mineri din
rea la hotelul londonez „H il- premierul C'hichcsler Clark. Se ţei la Fondul Monetar In te r la numai 15 kilom etri de
ton” a unor arme automate şi apreciază că demisia sa va naţional a (ost majorată de Pnom Penh. Cele cinci bata
cantităţi de munilie. duce la intensificarea presiu la 4.6 Ia sută ia 5,19 la sută. lioane afe forţelor de rezis cadrul ŞCOLD PROFESIONALE PETROŞANI, cu sediul în
O nilor asupra quvernului din Această măsură va permite tentă. care au lansat un pu
TÎEIFAST 27 (Aqerpres). — partea extremei drepte, a! că Trântei să se situeze în rîn - ternic atac asupra localităţii
M inistrul de inlerne în cabine rui lider, ex-m inistrul de inter dul prim elor cinci {ări mem amintite, au atins poziţii care strada Republicii nr. 7 şi ŞCOLII PROFESIONALE LUPENI,
tul Irlandei de nord, Robert ne "Wjlliom Craiq. şi-a anunţat bre ale F.M.I. şi să facă par permit lansarea de rachete a
Porter, şi-a prezentat demisia. te din Consiliul de A dm inis supra capitalei cambodqiene
In scrisoarea adresată prim ului chiar intenţia de o succeda ac traţie al fondului. — relevă agenţiile de presă.
ministru, James Chichester tualului prim -m lnlstru. cu sediul în strada Viitorului nr. 27, se primesc:
— CU CONCURS DE ADMITERE, ce va avea loc între 1-10
Regimul rasist de la Salisbury întăreşte legislaţia teroristă septembrie 1970 la sediul şcolilor menţionate, absolvenţii şco
In urmă cu citeva zile, Par pe plan intern sistemul rhode Numeroase noţiuni pe plan diat in libertate a luptătorilor lilor generale de 8 ani cu vîrsta 15-18 ani.
lamentul rhodesian a aprobai sian al apartheidului, de mo internaţional contribuie la izo pentru eliberare care sînt de
prelungirea cu încă doi ani a del sud-african Prin intensi larea şi la slăbirea regimului ţinuţi in mod ilegal Rezo
legii prin care autorităţile ra ficarea acţiunilor lor, in valea rasist de la Salisbury Pro luţia cheamă toate statele lu
siste de la Salisbury pot ares fluviului Zambezi, detaşamen clamarea, în luna martie, a mii şi instituţiile specializate — FĂRĂ ALT CONCURS solicitanţii care au obţinut cel puţin
ta şi reţine în. închisoare, fără tele de partizani ale popu aşa-2 isei „republici" Rhode ale O.N.U, să acorde sprijin
judecaţii, orice persoană consi laţiei zimbabwe — care luptă sia nu a avut efectul pe care moral şi material mişcării de
derată „suspectă” Această le pentru instaurarea unei ordini sconta lan Smith. Nici o ţară eliberare a populaţiei zim media 5 la sesiunile de admitere din 1970 - la alte scoli
ge a fost introdusă pentru democratice in ţară — repre- nu a recunoscut oficial statul babwe, să contribuie la izo
prima dată în anul. 1069. Ce larea regimului lui lan Smith,
. necesităţi' au dictat prelun pe plan politic, economic, mi profesionale, licee de cultură generală sau de specialitate —
girea ei ? Notă externă litar şi cultural
„Sîntem fn fata unui verita Rămine, fără îndoială, spriji
bil război subteran, care ar nul Republicii Sud-Africane — dar nu au fost admişi.
putea ameninţa structurile adevărată citadelă a rasismu
noastre' — recunoştea la zintă o ameninţare permanen rasist rhodesian. Da mai mult : lui. Dar, in condiţiile fn care
începutul acestui an şeful re tă la adresa rasiştilor albi opt state, care mai păstrau lupta populaţiei majoritare
gimului rasist de fa Salisbury. Perpetuarea legislaţiei in vi unele relaţii cu Salisbury, din Rhodesia şi Africa de Sud O dată cu cererea de înscriere, solicitanţii vor
lan Smith Solicitlnd Parla goare şl constituirea unui me şl-au retras reprezentanţele cunoaşte o amploare creseîndă,
mentului prelungirea stării canism poliţienesc dintre cele lor consulare din Rhodesia O iar statele africane şi celelalte
excepţionale — introdusă in mai severe le apar, in aceste rezoluţie, adoptată la 25 au state ale lumii condamnă cu
Rhodesia o dată cu proclama împrejurări, lui lan Smith şi gust In Comitetul pentru de hotărire politica apartheidului, depune şi adeverinţă eliberată de unitatea şcolară 9a
rea unilaterală a independen colaboratorilor săi, drept sin- colonizare al Organizaţiei Na este greu de presupus că a-
ţei, — Lardncr Rurke, minis ■■ turele mijloace prin care se ţiunilor Unite, cere guvernu Hanţa dintre două regimuri
truf justiţiei. îşi motiva. la pot menţine la putere. Ei în lui Marii Britanii să ia măsuri minoritare poate zădărnici care au susţinut examenul de admitere din care să
rindul său această cern e prin cearcă, în felul acesta, să a eficace, inclusiv întrebuinţa pentru multă vreme instaura
„amploarea ¡nari jorăl oare a pere dominaţia minorităţii rea forţei, pentru înlăturarea rea unei ordini democratice
atacurilor unităţilor rebele" albe, tu număr de 150 000 de regimului rasist al lui lan în emisfera sudică a continen rezulte media obţinută.
lată, aşadar, citeva atestări, oameni, asupra unei populaţii Smith, transferarea către tului african.
să Ic zicem oficiale, ale difi africane majoritare — de 4,5 populaţia zimbabwe a auto
cultăţilor pe care le Întîmpină milioane de locuitori. rităţii in stat şi punerea ime ION MADOŞA
T ip a ru l: întreprinderea poligrafica Deva.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane s 12317 şi 11275. 44065