Page 93 - Drumul_socialismului_1970_08

4

I/51XMUL U M U SC D i S
DRUMUL SOCIALISMULUI -.¡b Nr. 4865 @ SIMBATft 29 AU6US1 1S70

Prestaţiile de servicii

întreprinderea

necorespunzătoare, trebuie să şl a asistentei de specialitate
dea serios de qlndit conduce­ din partea cadrelor tehnice.
Urmare din pag. 1) rilo r U niunii Judeţene a co­ C ontrolul îndeplinirii sarcinilor
operaţiei meşteşugăreşti şl u- constituie problema cheie la
nltătilor operative care, prin nivelul tuturor conducerilor,
păşesc cerinţei» poipuletlei. Ba măsuri urgente şi eficace, tre­ aceasta pentru a se cunoaşte
ma! m ult s-au constatat $1 ca­ buie să ridice activitatea de la tim p greutăţile şl a se in ­
zuri clnd unele spatii nu stnt prestări de serviciu în toate terveni promipt pentru asigura­ Electrocentrale
folosite corespunzător, numă­ oraşele la nivelul cererii rea aprovizionării ritmice a u-
rul de cooperatori fiind încă populaţiei. Este necesar să se nitătilor cu materii prime si
mic fată de suprafaţa ocupată. acorde o preocupare mai mare materiale, utilaje şl piese de
Iar In cele mai multe unltăti aslqurărli cu cadre calificate schimb, necesare realizării pla­
se lucrează într-un singur necesare dezvoltării activităţi» nului. De asemenea este nece­
schimb. La folosirea neratlo- de deservire. Pentru satisface­ sar să se continue acţiunea de
nală a capacităţilor de prestări rea tot mai deplină a nevoilor dezvoltare a unităţilor presta­ leva
se mai adauqfl $1 lipsa de In­ populaţiei, cooperativele meş­ toare de servicii la domiciliu,
teres a unor cooperatori pen­ teşugăreşti trebuie să extindă în spedal pentru repararea o­
tru onorarea tuturor comenzi­ nvurnca la dom iciliul meseria­ biectelor de uz casnic, gospo­
lor, calitatea slabă a unor şilor, In special pentru creşte­ dăresc, Instalaţii sanitare $1 di­
prestări, nerespectarea terme­ rea producţiei de serie, artă verselor servicii, ca spălat şi
nelor de execuţie. populară sî artizanat, atlt pen­ călcat rufe, curăţat şl lustruit
Slaba activitate a unor co­ tru nevoile locale cît $i pen­ parchetul etc. angajeazâ urgent
operative meşleşuqâreşll p ri­ tru export. Paralel cu acţiunea Cum asemenea deficienţe
vind prestările de servicii că­ rie dezvoltare a reţelei de de­ stnt cunoscute, conducerile u-
tre populaţie rezultă şl din u i ­ servire a populaţiei, este ne­ nlunll şl ale cooperativelor,
m itoa rele exemple. In timp ce cesară şî o comportare c iv ili­ orqanlzaţille de partid din a­
volum ul Încasărilor realizate zată a cooperatorilor în con­ ceste unitâtl vor trebui să ma­ — 1 ŞEF DE DEPOZIT SAU MAGAZINER
pe un locuitor urban în anul tactul cu clienţii. Uniunea. îm­ nifeste o preocupare perma­
1969 este de 215 Iei pe ansam­ preună cu conducerile de co­ nenta pentru lichidarea lor, PRINCIPAL
blul U niunii judeţene a coope­ operative sint obligate să a­ astfel Incit să se asigure In­
rative lo r mesteşuqăresti. In o­ nalizeze si să propună noi pro­ troducerea unei discipline fer­ De asemenea angajează, pentru C.T.E. Min­
raşul Haţeq s-au realizat 655 grame de funcţionare a unită­ me în producţie, o deservire
lei, în oraşul Orăştie 409 lei. ţilo r de deservire, ţinlnd cont exemplară a cererilor popu­ tia, următorii muncitori:
în oraşul Deva 363 lei, iar în in primul rînd de asigurarea laţiei, ridicarea eficienţei eco­
Hunedoara. Lupeni şl Câlan unei mal bune deserviri cît şi
doar J13-138 lei. Aceleaşi con­ de specificul activităţii pe lo ­ nomice a întregii activităţi. — OPERATORI CAZANE CU ABUR
cluzii se desprind şi din ana­ calităţi.
liza num ărului de lucrători de In perioada care a mal ră ­ — OPERATORI TURBINE CU ABUR
deservire ce revin la 1 000 lo­ mas pînă la finele anului, deşi
cuitori. In timp ce pe ansam­ nlnnul este superior. exlstfi Un troseu dificil, cu poteci Cleopatrel", obositoare îngră­ în clipocitul salbei de valuri de urmă „fereastra", cărarea duce — ZUGRAVI — VOPSITORI
blul uniunii la 1 000 locuitori, toate condiţiile să fie realizat ce urco abrupt, cu căldări în­ mădire de bolovani şl colţuri sub terasa cabanei. Door la de-o lungul unei custuri, apoi
revine un sinqur cooperator, şi depăşit. Desigur aceste con­ gheţate, cu coaste înzăpezite. de sttncă, nl se arătou la fel căderea nopţii, peste culmi şi se lasă mai potolit pe un brîu de — TINICHIGII
în oraşul Hateq revin aproape diţii nu stnt suficiente fără o 13 zile lo mare altitudine - de vitrege. Iar pe lingă „mare­ abisuri, aceeaşi vată de ceţuri coastă, trece din nou un „hec­
3 cooperatori. în oraşul Brad 1,7 muncă asiduă, de zi cu zi, a peste 2 000 m, cu excepţia le nostru Negol" urmo să topea laolaltă conturul pietrei, tar" de zăpadă şi se avintă — IZOLATORI
cooperatori, în oraşul Deva 15 tuturor cooperatorilor, lărâ o coborîrilor la cabane. Geogra­ trecem moi tîrziu, zgribuliţi, uzi oglinda fumurie a locului şl spre vîrfuf „Arpaşul". De aici
cooperatori. In oraşul Orăştie preocupare perseverentă a fia înălţimilor : Negoiul 2 535 şl grăbiţi, aproape fără să-l licărul stelei agăţate de stinci. vedeai pinfi departe zareo, prî- — SUDORI ELECTRICI ŞI AUTOGENI
1,4 cooperatori, Iar In locali­ conducerilor un iunii şi coope­ m, Viştea 2 527 m, Moldo- luăm in seamă. Ne grăbeam O nouă dimineaţă, un nou în­ v/lreo se oprea pe piscuri — LĂCĂTUŞI REPARAŢII CAZANE ŞI
tăţi ca Hunedoara, Lupeni şi ratorilor pentru organizarea veanu 2 544 m. Un grup de spre Strunga Doamnei, trece­ ceput de drum. Abia urcosem pudrote cu zăpadă, se afundo
Vulcan sub cllra unu. producţiei şi a muncii, asigu­ şcolari petrileni dă dovoda re dificilă, blocată în mare serpentinele dinspre şaua odînc în zânoage şl căldări, TURBINE CU ABUR.
O astfel de situaţie, cu totul rarea bazei tehnlco-materiale accesibilităţii traseurilor olpme porte de zăpadă. Timpul se Capro şl ne-am oprit uluiţi, ur­ acolo unde licăreşte. abia
|! pentru grupele de vîrstă pio­ burzuluîse de tot. Nici nu mărind salturile graţioase ale ghicită, lacrima de argint o
nierească, cu o mică derogore ne-om Instalat bine şl rafale primei copre negre fntîlnite în unui iezer, tupilat între cer şi Informaţii suplimentare se pot obţine la se­
(4,5 ore in plus fată de indi­ duşmănoase de zăpadă visco­ masiv. Am zărit mol tîrziu şi pcmint. Trecuţi de Virful Mircil, diul întreprinderii — serv. personal si invătă-
Ciad seminţele se depreciate forţă). In rest, aceleaşi condi­ lită ne zguduiau corturile, o- altele, trecind ca nişte umbre de Podul Giurgiului cu veşnlca-l mînt — telefon 1 35 20, int. 55.
caţiile adresate olpinişlilor de
peste virful Butca nu.
menlnţînd să le lo cu totul. O
scufie de gheaţă, de Fereastra
ţii impuse oricărui turist : Răsăritului, ajungem pe o
rucsacuri cu 6 plno Io 10 kg potecă rătăcită printre bolo*
greutate, corturi Impermeabile
ii magazii de doua persoane cu saltele vani şl limbi de zăpadă, în
preajma cabonel şl a lacului
taci de dormit, echipament
al Premieră pionierească
uşor, neapărat bocanci şl - Podragu. Alt popos, olte omln-
tlri. Nooptea vine din nou, rea
pentru specificul alpin
agricole, care au datoria de şl îmbufnată, cu fulgere . şl
prim ordin să asigure condiţii traseului lipsit de păduri, chiar tunete ce reînvie toţi fiorii Căi-
optime pentru obţinerea unor de Jnepeni - splrtiere ori pri­ ţunului. Urmo ultimo etapă de Combinatul
seminţe de cea mal bună cali­ musuri. o trusă sanitară şl... pe traseul de creastă creastă Podragu-Sîmbăta Cu
multă dragoste de munte, de
tate. toată vremeo rea, am pornit
tuate la cele peste 3 000 probe Deficienţe de genul celor a­ drumeţie. Infriguroţi de emoţia tntîlnlrli
analizate de Laboratorul pen­ rătate s-au constatat şi la co­ Gata de drum, ne-am Im- cu uriaşul munţilor noştri : Moî-
tru controlul seminţelor din operativele agricole din Sarmi- borcot In trenul ce ne ducea doveonu. Eram încă departe,
Deva, reiese că, în m ajorita­ yeqelusa şi Toteslî. La C.A.P. Io Sebeş-Olt, de acolo urmînd Suru - Simbăta sub virful Podul Giurgiului,
tea cazurilor, sub aspectul ger­ Toteştî, spre exemplu, deşi se­ să otocăm poteca spre cobora cînd înaintea noastră, despi- siderurgic Calaţi
minaţiei nu se ridică probleme minţele nu erau condiţionate, Suru, adevărată poarta de in­ cînd parcă cerul, se înălţa -
deosebite. Lasă însă mult de selectorul stătea defect în ma­ trare In împărăţia de pietre a sălbatic şl uriaş — flqantul.
dorit puritatea seminţelor, ceea gazie, fără ca cineva din con­ Făgăraşului. întregul decor din
ce dovedeşte o slabă preocu­ ducerea unităţii să se gîndeas- preajma cabanei - şl munţii noapte fără somn, o noapte In Fiecore pas - un examen ... A venit şl ultimo noapte.
pare pentru condiţionarea şt că la punerea Iul în funcţiune. cu plete din albul zăpezii, sl care zbirniitul continuu al cor­ trecut. Traversaserăm o sume­ Co într-un film fantastic, ne re-
selectarea griului ce se va fo­ A ici s-au găsit 12 tone qrlu ceaţa din văl, şl vîntul mal zilor, şuierul vintului şi denie de căldări pietroase, una vedeom pe poteca ce şerpuia Angajează
losi la însăminţare. Bezostala cu um iditate de aspru - totul era nou. lor pocnetul gheţii crăpate şi mai sălbatică decit cealaltă. cuminte ori se agăţa cu teamă
De asemenea, constatările 19-20 la sută, depozitat In strat drumul tpre lacul Avrig ne-o zornăite pe acoperişul de Şî, în tot acest pustiu cenuşiu de pietre şi stinci- Vedeom
vîrfuri pletoase ce ascundeau
făcute în unităţi oglindesc e- qros de un metru. care. dacă prilejuit Intîlnîreo cu profilurile sticlă al corturilor noastre ne-a şî sterp, cu pante obrupte şi in hăuri zăpezile tîrzli. piscuri
xlstenţa unor neajunsuri Into­ nu se intervine urgent, esie pe semeţe ale virfulul Ciortea şi „mingîiat" auzul pînă la pri­ repezi, cu ţipăt de piatră, ros­ MUNCITORI CALIFICAŢI prin şcoala profesionala
lerabile privind modul de păs­ cale de a se deprecia calitativ. Gemenele, cu frunţile obio mele licăriri de lumină. Ziua togolită în hăuri, singurul semn şi creste albe. ca nişte uriaşe (echivalente) sau cursuri de calificare dar cu şcoala generolâ
trare Şi de pregătire a semin­ In faţa unor asemenea grava desprinse din aburul ceţil. De se Ivise zburlită şi tot fără pro­ de viaţă păreo o li doar învol­ „îngheţate" ale pămîntului (7 sau 8 clase) terminata şr stagiul militar satisfăcut, in
ţelor. O veritabilă mostră de neajunsuri, magazinerii din fa piciorul Ciortei cărarea misiuni. Iar Hornul Lo ¡tel u. înălţate spre soare. Hornuri şi meseriile :
neqlijentă s-a întîlnlt, în le- unităţi Îşi văd de alte treburi, coboorâ in căldarea din stingă complet îngheţat şi lipsit de burarea înspumată a izvoare­ «tîneî. izvoare, torente, cascade oiro*.<0'.
qătură cu astfel de aspecte, la cu toate că li se atribuie z il­ ce ascunde căuşul bolovănos prize şi puncte de sprijin, ne lor ce se aruncă în vale. în­ ş( lacuri. Turme de miei şi - lăcătuş mecanic, >
CA.P. Băieşti. La această unita­ nic noim e pentru activităţile al primei terose, locrimo de smulge încă un voi de emoţii. colo, tăcere. O tăcere miste­ mioare^ „ferestre", „portiţe", - electrician întreţinere sau outomotîzâri
te' s-au găsit 43 lone săminţâ care privesc buna păstrare a smarald a lacului. Un popas, o rioasă şl stranie, oscunzînd în „strungi" şi cabane... Pc - lucrători maşini unelte.
din solul Bezostala. depozitată seminţelor. Nici Inqinerii din gustare şl din nou la drum. De După ocolul Colţului Negru ea zbuciumul îndurerat ol pie­ toate le-om ştrîns cu emoţie în
în strat gros de 60-80 cim, a- cooperative (să nu mai vorbim acum serpentinele potecii ne şi o încă vreo 15 „colţişori" trei. Şi, în faţa ochilor obosiţi suflet sî le-om înscris în „căl­ Solicitonţiî se pot odreso serviciului personal tel.
vlnd un grad ridicat de um i­ de preşedinţii), deşi s-a dat caţără abrupt pe peretele nor­ anonimi, cu traversări şi ocoliri, de otita albastru şl gri, in darea" de impresii a inimii. 18 300, înt. 536, sou 31 837.
ditate. A lte 4 tone de grîu indicativ să ia în primire şl să dic ol Ciortei, ne agaţă une­ dar mal ales cu lunecări din aburul ceţil, ¿rindea parcă a Examenul cutezătorilor petri-
Ponca destinate însămlnţărli e­ răspundă direct de cantităţile ori door de cîteva colţişoare poteca ce ne-o sâpom singuri se porni un dans halucinant leni e un adevărat succes. Se osigură caiare şi locuinţă conform legilor în
rau necondiţionate şi aşezate de seminţe existente în u n i­ de stlnco, ocolesc apoi Piotra cu pioletul în crusta de gheaţă, de umbre, un dans ol stîncilor Traseul de creastă Suru-Sîm- vigoare.
într-un strat de circa un me­ tăţi nu dovedesc mai mult in ­ Gîrbovei şi urcă îndrăzneţ în­ am zărit, in sfîrştt, după o- legănate de arşiţă şi clâtinote băta o fost deschis, prin aceas­
tru grosime, ceea ce a făcut teres pentru buna păstrare şi proape 36 de ore de emoţii fantastic în şuier de vînt. La tă expediţie-experiment, şi tu­
ca sămînta respectivă să se condiţionarea seminţelor. în spre Scară. După căldarea şl oboseală — cabana. Căldură „Fereastra Zmeilor" tot ce-a riştilor de vîrstă şcolară. L-a
încingă. Intr-o astfel de si­ vederea curmării acestor nea­ Şerbotei şl cabana Nleqoiu Totul In Jur răspîndea linişte şi fost părere prindea contur. Şi Inougurat un grup de temerori
tuaţie, care se petrece sub o- junsuri. Direcţia agricolă Jude­ urma odevărotul examen. „arătarea" asto o puteol prin­ pionieri ai meleagurilor hune-
chll Inginere! Raveca Tr!f. sur­ ţeană are datoria să 1a măsuri De cu seară vremeo se colm. Nu ne mai speria nIc* dorene.
prinde lipsa de răspundere m a­ severe, oblîqindu-1 pe cel v i­ schimbă. Duşmănos şî rece, freamătul vintului, cunoscut ctît de cu mina. Abia acum, liniş­ ANSAMBLUL ARTISTIC
nifestată de conducerea unită­ novaţi să suporte pagubele a­ muntele ne întimpină cu vînt de aspru şi vijelios Io Colţun. tiţi, fixom pe film şi în inimi Prof. DAN COCOR
ţii fată de soarta producţiei duse producţiei dîn cauza de­ şî ploole. cu limbi de zăpadă Aici ero parcă altul. Potolit şl tabloul acesta straniu — agonia Şcoala generală nr. 1 Petrila
viitoare. Nu mal puţin grav es- precierii calitative a seminţe­ şl valuri de ceată. „Acele cuminte, murmurînd melodios florilor de piatră Lăsînd in „HAŢEGANA“
le cazul semnalat la C.A.P. Sa­ lor.
la $u de Jos. unde 70 de tone Anunţă concurs pentru ocuparea următoa­
de sămîntă Bezostala s-a mu­ relor posturi vacante :
cegăit complet, alltndu-se de­ — DIRIJOR ORCHESTRA POPULARA
pozitata In strat de 1,2-1,5 m. laureaţilor — 2 SOLIŞTI VOCALI (băieţi si fete)
Alte 33 tone de griu şi seca­ Acţiuni educative
ră erau pe cale de a se depre­ — 2 POSTURI INSTRUMENTIŞTI (vioară
cia din cauza condiţiilor proas­ şi contrabas)
te de păstrare, avind um idita­ pentru tinerii cooperatori U nii lucreoră Io u iln o „V ic to rlo *. Concursul va avea loc în ziua de 1 sept.
Pc membrii formaţie» de m arica a-
te mare Şl nefiind lopălate şî ţo a 'â ..Seleno*. o C lubului (In d ica ­ ung dlnWa lo llu o la fo rrro ţie l. Din- unde o bţin re ruliaie (rumooso la lo­ 1970, orele 10,00, Ia Clubul „SIDERURGISTUL"
iu l ns-o f o ii profesor In jcoa lâ , o tit
condiţionate. Este Inexplicabi­ telor dirs C olon, l-om în tîln lt ultim a rvo cit |l o ilo r colegi jl, încă din cul de muncă, o Iţii mol sint încă e-
„Despre patriotism", aceasta a fost tema pusă In dez­ levl (Rudolf Ploser, Egon Hermes) din HUNEDOARA.
lă Indiferenta de care dă do­ dotó pe jeena unul »estivo» Judeţean, prima c lipa, a căutat să ne sădeas­ Tuturor, ceo mol plăcută am intire le-o
vadă Inginera Ecaterina Cră- baterea tinerilor cooperatori meşteşugari rie la coopera­ ce o ovut loc cu cllvo tim p in urmó. că in suflet, cu m ult» căldură, d ra ­ rămas Concursul ol IX leo ol fo rm a ţi­
tiva „Solidaritatea" din Deva, In urmă cu clleva zile. A p o riţla lor a constituit pentru public gostea pentru m u rk ă . A ţa om găsii
ciunescu In fala acestor aspec­ o odevórotA revelaţie Tinereţea, pre­ drumul spre cercul de speelolltcta de ilo r a rtistice de am otorl, unde Ou o-
Dezbaterea a lost condusă de tovarăşul losll Nelega, Ic clubul sindicatelor ţi. apoi. spre CupOl locul I pe judeţ.
te cu efecte deosebit de dău­ senta seenlcâ. Interp'O lorea deosebl- »ormaţlO proprlu-llsă. „Pentru viitoarele concursuri ne
nătoare aşupra producţiei. O ri­ secretar al comitetului municipal de partid. tâ I ou impus In (m ol, jur ul Ic o - A ici, Io club, am deprln* ta i­ pregătim serios, deoarece locul ocu-
acordat, pe bună dreptate. titlu l da
ce argumente s-ar încerca să Dezbaterea lace parte dlntr-un ciclu de acţiuni m eni­ cea mai bună form aţie de m uilcâ u- nele m uticii uţoore. a continuat Z c o ool o b lig a ", ne-ou m ărturisit membrii Oficiul pentru con­
te să educe pe tinerii cooperatori In spiritul patriotis­
se aducă pentru a ..scuza" o jo c râ din Judeţ. Tudoran, a ollă solista care ţl-o cuce­ form aţiei. R epetiţii de trei ori pe
mului socialist, al prieteniei şl întraju torării tovără­ Am stot de vorbd, da curtnd, cu rii slm potia pub liculu i. A c i om învă­ săptăm lnă, a u d iţii m utlcale dupa du-
asemenea situaţie, alîta timp oeeţtl tineri entuzloţtl ţa t metodic să clntâm după note. cu«l ţl opol lo râ ţl re p e tiţii - o ţo se
cit zeci de tone rie sămîntă se şeşti. A lte teme supuse dezbaterii au lost : „Despre — Cum oţ» ro u jll sA ojungeţl In - Am sim ţit de la bun început eâ făuresc luccesele ocestel form aţi). struirea de locuinţe
degradează in maqazie, ele prietenie, tovărăşie", „Eliberarea — în literatura noastră" fru nteo fo rm o ţl'lo r do m uilcâ uşoara ocaţtl copil îndrăgeau m utica, aveau In ocesi d lm o t, de m lcroscoolă. ie
nu-l pot absolvi cu nimic de şi altele. din Judeţ ? în clin a ţii pentru eo. l-om sfătuit să munceşte serios. Totodată, se deslă*
- Pe acest drum ne o condus maes­
ţoora ţl o imensă muncă educativă,
vină Io club unde aveau posibilitatea
răspundere alît pe inqiner cit trul Hummel Iu l ii datorăm toote să o invsţe tn mod corect — ne (pune la p l confirmo» ţi de secretarul com i­ proprietate personală
şi pe preşedintele cooperativei succesele - ne o râspuns Io n io Peten, £mor!ch Hummel. d irijo ru l lo rm o te l. tetului orăţenesc ol U.T.C.. loan Jude,
Pasionatul p>o»esor ţl instructor, ca­ Tinerii de o Ici trebuie să dovedeoică
re oetlveoiă de aproape un slert de mereu, pe Ungă c a lită ţi m utlcole. |l
veac In dom eniul muncii cullural-ar* o conduită corectă. ANUNŢĂ
11stice. o educat dc-o lungul carierei
sole multe generaţii de elevi- ,,lm l . Tinereţea ţl lolentul In te rp re ţi­
ploce (â lucrez eu tin e rii. Iml place lor. armonios conjugate, vor II pre­ In conformitate cu Legea nr. 9/1968 se olero
In ajutorul celor care desfăşoară le d eivo lul tolnele m uticii. De oceeo. sente ţl In spectacolole pe core ..Se spre contractare APARTAMENTE DE CONFORT SPO­
so-l cresc de m ld . sâ-1 m odelai, so
lena* le prcgă teţle pentru viitor. O-
co piii vin întotdeauna cu plăcere la
RIT CU 3 $1 4 CAMERE, în blocul „L", amplasat pe
blectlvul cel mol oproplot - sărbăto­
Va
m utică.
coreul
de
mărturisesc
sincer că, dacă
ce frecventeotă din cel 36 de tineri rirea centenarului urinei „V ic to ria ". strada M inerului din Deva. BLOCUL ÎNSUMEAZĂ IN
In momentul
de
Nu ne rămlne decit să urăm d irijo ru ­
(oţa cercul de m utica, reuţesc să se TOTAL 15 APARTAMENTE, AVIND PIVNIŢE Şl GA­
aMrme 10. eu stnt (oarte m ulţum it. lui ţl tinerel lo rm a ţll succese ţ l ...
Cel core clntă o slă il In orchestra de b I s-u r | la viitoarele sole o p ă riţii pe RAJ LA DEMISOL.
M M M FOLIUM 0 Í MASA m utică uşoara sint <u to ţii loorte ta- scenă. M. BODEA LUNA OCTOMBRIE A. C. Un apartament cu 3 ca­
LA CHEIE
APARTAMENTELE SE PREDAU
IN
lentoţl. A lătu ri de el mă ilm t |l eu
tînăr*.
mera costa In medie 119 000 tei, iar un apartament
cu 4 camere costa în medie 138 000 lei.
îmbunătăţirea continuă a clleva rîndurl, la nivelul m u­ tlcă de masă'. în publicaţia nician pe şantierul nr. 2 con­ Contractarea se face şi cu plata în rate, acor-
muncii politice de masă. rid i­ nicipiilor, oraşelor şţ un ităţi­ respectivă este prezentat strucţii, secretar al organiza­ A dîndu-se împrumut pe termen lung (15-25 ani).
carea qraduiui dc eficienta a lor economice consfătuiri cu modul cum se desfăşoară ţiei de pariId. responsabilul Pentru contractarea apartamentelor şi informa­
acesteia prin sporirea con tri­ caracter de schimb de expe­ munca politică In sprijinul comisiei pentru activitatea de ţii, VA PUTETI ADRESA ZILNIC INTRE ORELE 7-15
buţiei sale !a îndeplinirea rienţă convorbiri, mese ro­ realizării sarcinilor economice propagandă. învăţămînt si întreprinderea
v-arcinilor puse In faţa Jude­ tunde etc. la întreprinderea de construc­ cultură din cadrul com itetu­ şi 17-19 LA OFICIUL PENTRU CONSTRUIREA DE
ţulu i Hunedoara de către cel ţii siderurgice din Hunedoa­ lui de partid pe întreprinde­ LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALA CU SEDIUL
de-al X-lea Congres al parti­ ra, a cărei organizaţie rie re. losîf Boran, secretar de IN DEVA, STRADA VICTORIEI, NR. 2 (D.S A.P.C.).
dului nostru, a constituit şl partid a reuşit să închege $1 organizaţie de bază pe şan­
constituie o preocupare de să dinamizeze In permanenţă tierul nr. 2 monloj-lnstalatii, prefabricate din
căpetenie pentru întreaqa o r­ colectivul, a acumulat — pe ţncţniorul secretarului com i­
ganizaţie judeţeană de partid. parcursul anilor — o expe­ tetului de partid al I.C.S.H.,
Îndrumate de către Comite­ rienţă valoroasă în munca Nîcolae VîntilS, şeful com i­
tul Judeţean, organele şţ or­ rea mai delicată, munca rie siei pentru propagandă tnvă-
ganizaţiile de partid au orien­ formare a conştiinţei socia­ tâmînt. ştiinţa $1 cultură al beton Deva
tat această activitate astfel liste. de modelare a caracte­ C om itetului municipal de par­
Incit ea să devină o plrqhlc m Mms» «i« relor. de creştere a oameni­ tid Hunedoara.
Însemnată în antrenarea re­ lor. Formele şi mi|loacele fo­ Lucrarea, tipărită înlr-un (î) CcrmcT'O S ' £■ <5• '
sorturilor afective ale oame­ losite în munca politică de tiraţ corespunzător, avind o Str. Sîntuhalm, nr. Î ® ok>n* S'S SS
nilor muncii, să-t mobilizeze ■M" « «* H* — masă la T.C.S.H., eficienta a qrflfică atrăgătoare, este bo­ (5 ôosrrufor 5 * f5. ii
la Îndeplinirea exemplară « cestel activităţi sint larq ex­ gat jtuslraiâ cu aspecte repre- © ă c -r 5 * J. w
Îndatoririlor ce le revin, să puse in filele lucrării de că­ zenlînd forme si mijloace ale FACE ÎNSCRIERI LA CURSURILE DE CA­ (?) 0<O
dezvolte in conştiinţa aces­ tre inq. Oheorqhe M oldt d i­ muncii polillce de masă fo­ LIFICARE. IN MESERIA DE MECANIZATOR ® C o rn e o odp 2/ S ¿2./c
tora o atitudine Înaintată fată rectorul general al unijătil. losite la T.C.S.H. Ea a fost d i­
de muncă şi disciplina socia­ loan Durdul, responsabil cu fuzată şi se qăsnste la comi­ PREFABRICATE DIN BETON, PRIN ŞCOALA (D Corntyro 5-* 4
listă, lată de proprietatea ob­ problemele de învâtâmlnt tetele de parlîd municipale, — UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA. $ Caser Se<7s*
ştească şl interesele generale loan Mardale preşedintele orăşeneşti şî din unităţile p- 1 Tcrasa $- tSS
ale societăţii. com ilelului sindicatului A le­ conomîcp puţind fi consulta­ Se pot înscrie absolvenţi ai şcolii general'
In scopul generalizării ex­ xandru Dnmltrescu şeful ser- tă dc rălre loti cei care des­
perienţei pozitive dobîndile liei tehnice q şantierului nr. făşoară munca politică de de 8 ani, pînă Ia vîrstă de 18 ani. înscrierile
de către unele orqani/aţu I de monîaj-inslalaliî. secre- masă. de către toate organe­ se fac piuă la data de 31 august 1970, la
rie partid în desfăşurarea ■oruî orqanlzalioî de partid le şi organizaliile de partid,
muncii politice de masă Co­ Tot în arest scop a editai Mihai S' hniuder, s c rr^M n il co­ chemate să ridice întreaga sediul întreprinderii.
mitetul judeţean de partid o unele tiporiluri prinlre care mitetului coordonator al muncă polilica de masă la
organizat pe această temă. în recent, broşura ..Munca poli U.T.C.. Nîcolae Dinuleţ. teh­ nivelul cerinţelor ortualo.