Page 95 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 95
ORUVIUL SOCIALISM.UI # Nr. 4835 • S MATA 29 AUGUST 1970
\
Intîlnirea miniştrilor Conferinţa tineretului
agriculturii din ţările *
membre ale C.A.E.R. pentru problemele c n s D
securităţii europene
BUDAPESTA 28. — Cores- proc de informaţii asupra re TAIFUN DEVASTATOR
pqndentul Aqerpres, A). Pin- zultatelor obţinute în dezvolta
lea IransmMe : In zilele de 26 rea agriculturii, precum şi în HELSINKI 28. — Corespon liniat că participarea la con- Potrivit ultim elor ştiri
şi 27 august. la Budapesta s-o leqătură cu măsurile prevăzute dentă de la Radu Bogdan : A lerintă a unor organizaţii de transmise din Tokio, ta ifu
desfăşurat întilnirea m in iştri pentru dezvoltarea pe mai de doua zi a dezbaterilor Confe tineret şi studenţi de diferite nul care s-a abătut in a
lor aqrieullurii din tarile mem parte a diferitelor sectoare ale rinţei tinerelului pentru pro orientări politice, ideologice, doua jumătate a lunii a u
bre ale GAER. la care Repu acestei ramuri de producţie in blemele securităţii europene reliqioase şi afilieri internaţio gust asupra regiunii sudi
blica Socialista România a fosl ţările respective. Printre alte s-a desfăşurat in continuare nale confirmă pe deplin că lî- ce a Japoniei a provocat
reprezentata de Anqelo M icu- le. au fost discutate, de ase intr-un climat de lucru propi năra generaţie este vital inte moartea a 24 persoane
lescu, ministrul aqriculturii şi menea. unele aspecte aotuale ce schimbului de opinii. In resată in înlăturarea pericolu ) şi rănirea altor 420. Dau-
silviculturii. Cu această oca ale problemei cooperării agri cursul celor irei şedinţe care lui unui nou război, in asigu y nele materiale se ridică
rarea unui climat de pace şi
zie a avut loc un schimb reci cole între ţârile CAER. au avut loc vineri, parlicipan- securilale. V orbitorul a expus ^ la circa 77 miliarde yeni.
tii au dezbălut probleme lega
te de sistemul de securilale poziţia tării noastre privind \ PEDEAPSA DE... 615 ANI
colectivă, dizolvarea blocurilor căile şi formele de realizare ^ ÎNCHISOARE
şi alianţelor m ilitare opuse, a- a acestor obiective, precum şi , Ministerul de Justiţie al
Contacte chino-japoneze nalizînd totodată realităţile o- modalităţile de organizare a r S.U.A. a anunţat arestarea
xislenle în Europa. în scopul
conferinţei asupra securităţii \ o doi indivizi care au or
de a găsi soluţii eficiente în
T O K IO 28 (Aqerpres). — A - diplomatice dintre cele două europeni*. El a şubliniat. toto t ganizat una din cele mai
qentia China Nouă anunţă că ţări. vederea asigurării unui sislem dată. contribuţia linerelului mari reţele de trafic de
deleqatia japoneză de priete trainic de securitate pe conti din tara noastră la promovarea 1 stupefionte din America.
După cum s-a mai anunţat,
nie. condusă de Kozo Sasaki. in cursul vizitei în China, de nent ideilor dc pace şi securitate \ Este vorba de Jac Gros-
fost preşcdinle al Partidului legaţia japoneză o fost primită In cadrul dezbaterilor, con i by şi Louis Stephenberg,
Socialist din Japonia, s-a îna do premierul Consiliului de ducătorul delegaţiei U T.C. din între popoare amintind prin ' care au introdus ilegal în
poiat la T okio din vizita făcu Stal, Ciu En-lai, cu care a a- România, Vasile Nicoleioiu. se tre acţiunile dedicate acestui ) S.U.A. heroină in valoare
tă în R. P. Chineză, la in vita scop Masa rotundă, organiza JAPONIA. Aproximativ 4 230 de locuitori din portul Togonoura prefectura Shizuoka s-au \ de aproape 17 milioane
vul o convorbire prietenească. cretar al C.C. al U.T.C., a sub-
ţia Asociaţiei de prietenie Chi- tă anul trecui la Snaqov de adunat intr-un m iting de protest împotriva împrâştierii pe coastele oceanului a deşeurilor prove , de dolari.
na-Japonia. Uniunea Tineretului Comunist. nite de la fabricile de hirtie din apropiere, care poluează apele, distrugînd plajele şi fauna ma După cum s-a anunţat
Intr-o declaraţie făcută la La Suez viaţa îşi reia Lucrările conferinţei conli- rină. La miting au venit şi 2 500 de pescari, iar pe coaste au demonstrat pescari în 144 de bărci. ^ la Washington, impotriva
sosire, Kozo Sasaki a spus că nuă. I celor doi trafican|i de
vizita a prilejuit cunoaşterea ) stupefiante vor fi formu-
realizărilor obţinute de poporul ţ late 36 capete de acuzare.
chinez în domeniul producţiei cursul normal I Ei sint pasibili de o con
şi al nivelului de trai al oa In urma convorb irilor eco narea discrim inării rasiale a cois Xavier O rto li va purta ' damnare la închisoare pe
menilor muncii. In această o r nomice sovielo-îndonezlene. recomandat ca anul 1971 să convorbiri cu preşedintele I 615 ani fiecare şi la o
dine de idei. el a remarcat că la Moscova a losl semnal un lie proclamat anul in ternaţio Houari Boumcdiene şi alţi ^ amendă de 615 000 dolari.
fată de 1964, cind a fost u l SUEZ 28 (Aqerpres). — După locuitori. In prezent, mii de acord caic reqlemenlează nal de acţiune pentru comba membri ai guvernului atge-
tima dată în China, a consta 19 zile de la încetarea tempo cetăţeni s-au reîntors la ca- condiţiile stingerii datoriilor terea rasismului şi discrim i rian privind perspectivele co | ia h t SCUFUNDAT
tat o creştere simţitoare a rară a focului, viata îşi reia sein. birourile, magazinele sau Indoneziei căi re Uniunea So nării rasiale. Evenimentul ar operării economice între ce
producţiei acestei ţări, o abun cursul normal în oraşul Suez. uzinele ai căror salariaţi sini. vietică. urma să fie inaugurat in ca le două ţări pe termen lung. 1 Miercuri noaptea iahtul
dentă a bunurilor de consum. situat la extremitatea sudică a In imensa aglomerare dc Deleqatia sovieiică la con drul unei reuniuni comune a \ britanic „N icole tle" s-a
Sasaki a subliniat, de aseme canalului cu acelaşi nume. lo- rase, pe ju măi a te distruse de vorb iri a fost condusă de Organizaţiei N o ţiun ilo r Unile O + O I ciocnit cu traulerul fran
nea, necesitatea strîngeni calilale din care au fost înain bombe şi obuze, viata obişnui* Vladim ir Novikov. vicepre şi a Orqani/.atici Unităţii A - Inlre Anglia, R.F.G., O lan .’ cez „Le Temps des Ceri-
prieteniei dintre Japonia şl te evacuaţi, potrivit unor surse •ă. cotidiană, apare din nou. şedinte al Consiliului de M i- fiicane. da, Belgia şl Halta au loc in ţ ses", intr-o zonă dintre
China şi restabilirea relaţiilor oliciale egiptene, cea 268 000 de relatează de la fala locului co nişlri, iar cea indoneziana de 0 + 0 prezent negocieri pentru pro ţ Insula Yeu şi Sables
respondentul agenliej Pranro Adam M alik, ministrul aface ducerea in comun de uraniu ■ d’OJIone. In urma acci-
Pressc. Dincolo de ferestrele rilo r externe. Guvernele Fran|ei ş| Cia îmbogăţii prin metoda ullra- I dentului, vasul britanic,
ARGENTINA După asasinarea liderului sparle ale clădirilor se p ro fi In cursul convorbirilor au dului au căzui dc acord asu cenlrlluqăril. In luna martie ) care avea (a bord opt pa
pra retragerii trupelor Iran-
lează adesea siluete de femei fosl abordate şi probleme ale a fost deja încheiat un acord I sogeri, s-a scufundat.
şi copii. Unul din hotelurile legăturilor economice şi co ceze din Ciad, a declarat zia Hă în prezent la Bahreln. El între Anqlia. R.F.G. şi O la n ! Cinci persoone au fost
sindical Jose Alonso oraşului arc deja aproximativ merciale dintre cete două riştilor preşedintele Republi a început joi o serie de con da. Ullerior. Italia şi Belgia 1 salvate, alte trei fiind date
cii Ciad. Francois Tombalba-
20 de clienţi, reprczenlanti ai ţări. ye după întrevederea avută vorbiri cu autorităţile locale şi-au exprimat interesul pen ţ dispărute.
O ^ o
RIO DE JANEIRO 28. Co ramburu şi pe fostul lider al companiilor care operează în Secretarul general al O r la Palatul Elysee cu preşedin în legătură cu viitoarea po tru această iniţiativă şi au
litică militară a Angliei in
respondentul Aqerpres, Vasile sindicatului metalurgiştilor, regiunea Sue/ului, sau oameni ganizaţiei Nafiuntlor Unile, tele Franţei, Gcorqcs Pompi Golful Persic. Surso oficiale cerut să participe la acord. \ HULIGANII Şl...
Oros, transmite : Cele 62 sin Augusto Vandor. Cercurile sin de afaceri. U Thant. a sosii vineri la dou. au refuzat să dez.văluie deta 0 + 0 \ PROCESUL
dicate care formează Confede dicale şi în genere opinia pu Străzile principale ale oraşu Belgrad, unde. la Invitaţia Preşedintele Republicii Ciad, lii in legătură cu rezultatele Poliţia ltatiană a descope ^ DE INVAJAMINT
raţia Generală a M uncii din blică consideră că c.ste vorba lui cunosc şi ele o oarecare preşedintelui R.S.F. Iugosla aflat în lr-o vizită oficială la convorb irilor dintre Luce şi rit la Genova 18 opere de i Aproximativ 1 300 de
Argentina au cerut preşedinte de un asasinat politic. Alonso animalic. M ilita ri şi c iv ili se via. lostp Broz Tilo, va face Paris, va părăsi capitala şeicul Al Kholifa. artă etruscă In valoare de a- • profesori din capitala me
lu i Marcclo Roberto Leving- şi-ar (i atras ostilitatea grupă plimbă alături, iar în locul si o vizită oficială de Irei zile. Franţei la sfirşilul acestei proxlm ativ 600 milioane de t xicană ou declarat o gre-
ston adoptaiea dc măsuri e rii radicale a mişcării peronis- renelor sau al exploziilor ră1 După cum s-a mai anunţat. săptâinîni, plecînd spre A d o + o lire, care urmau să He ex ţ vă pe termen nelim itat în
nergice pentru a clarifica cir te din cauza colaborării slvin- sună acum numai strigătele d i U Thant va discuta cu ofi dis Abeba. pentru a lua par M in istrul irancez at dez portate clandestin In Elveţia. semn de protest împotriva
cumstanţele asasinării lui Jose se cu guvernul Onqania şi a verşilor vînzâlori ambulanţi cialităţi iugoslave probleme te la lucrările Conferinţei la voltă rii industriale şi ştiin ţi Politia o surprins o bandă i activităţii nestingherite a
Alonso. secretar general al poi cu actualul guvern, afir Peste toţ însă sini vizibile internaţionale şi chestiuni re nivel înalt a tăvilor membre fice, Francois Xavler O rloli, chiar in momentul cind o- y unor bande de huligani
Sindicalului m uncitorilor din ma una din ipoteze. A lta ad cicatricele războiului, ruine sau feritoare la activitatea O.N U. ale Organizaţiei Unităţii A a sosii la A lger pentru a par bieclele trebuiau să fie incăr- ( care terorizează atit pe
industria confecţiilor şi unul mite că asasinatul ar fi opera case avariate. Puţin mai de El urmează să fie prim it de fricane. ticipa Ia negocierile eeono- cato în automobil. Printre . elevi şi studenţi cit şi pe
din cei mai vechi lideri sin unei qTupări extremiste dina parte. cele două rafinării de preşedintele Tilo. 0 + 0 mico-llnanciare dintre Fran piose se aflau o placă de 1 profesori. Greviştii cer au-
dicali peronişli După cum s-a fară mişcării, interesată să petrol rămîn încă închise, ca 0 + 0 ţa şl Algeria, care vor dura aur încrustată cu scene vî- \ torilâţilor să ia măsuri e
anunţai. Jose Alonso a fost împiedice consolidarea actualu Comitelui Organizaţiei N a Trim isul special al guver pînă la 30 august. năloreşti, o vază decorată cu I nergice împotriva acestor
ucis joi cu focuri de armă în lui regim, care a promis o şi marea uzină de îngrăşăminte ţiu n ilo r Unile pentru e lim i nului britanic în Orientul A scene similare şi statuete de ,' bande care periclitează
cartierul rezidenţial Belqrano, ..deschidere“ în relaţiile cu chimice. propiat, W lllia m Luce, se a- in cursul vi/iî.ei sole. Fran bronz. 1 desfâşurareo normală o
<iin Buenos Aires. Asasinii au sindicatele. In centrul capita ţ cursurilor, indeosebi, în
acţionai fără grabă. Preşedin lei. poli (ia a descoperit unul ţ invâţâmîntul secundar.
tele Levingston s-a în tîln it tle din automobilele folosite ..de Se dezvăluie enigmă brăţării Recunoaşteri ale
urgentă cu colaboratorii săi şi, asasinii lui Jose Alonso. La
Buenos Aires şi In alte cen \ ALGA PRODUCĂTOARE
înlr-u n discurs televizat, a a i d e p r o t e in e .
tre urbane domneşte o atmo pierderilor americane
trib u it asasinatul aceloraşi per al cărei furt fusese pus
sferă de tensiune. Politia a Ini , Crţivo oameni de ştiinţă
soane care l-au ucis pe ex- ţiat o vastă acţiune de depis in Vietnam ; de la Universitatea din
preşedîntele Pedro Eugenio A - tare a asasinilor. ţ Wyoming au anunfat des-
pe seama lui Bobby Moore S A IG O N 28 (Agerpres). — l coperirea unei importante
Sosirea inopinată a vicepreşedintelui O statistică dată publicilătii j t surse de proteină, o că-
rei cultivare este mult mai
la Saigon de către Comanda
S.U.A. la Pnom Penii Judecătorul de instrucţie în discuţia a doi indivizi din care mentul american relevă faptul ^ ţ economică decil toate ce-
BOGOTA 28 (Aqerpres)
le cunoscute
pînâ acum.
că, în cursul săptâmînii trecute,
a dedus că
aceştia furaseră
sărcinat cu anchetarea furtului brăţara în cauză şi au vîndut-o Şi-au pierdut viata în luptele I Este vorba de o algă cu
brăţării de aur de care fusese în schimbul sumei de 12 000 din Vietnam ul de sud 52 m ili ) noscutâ sub numele de
BAN G K O K 28 (Agerpres). — ţile m ilitare ale regim ului de la tari din efectivul corpului ex- t Cyanidium Caldarium care
acuzat căpitanul echipei na pesos columbieni (600 dolari).
După o scurtă vizită în capitala Pnom Penh, El a arătat că Joi după-amiază politia din peditionar al S.U.A. Aceeaşi sta are un conţinut de 60 la
Cambodgiei, vicepreşedintele Statele Unite vor furniza în ţionale de fotbal a Anqlci. Bogota a anunţat că a arestat tistică menţionează că 43 418 I sută in proteine. Potrivii
Statelor Unite ale Am ericii, continuare ajutor m ilitar şi e Bobby Moore, a audiat joi pe două persoane despre care se americani au fost ucişi în ţ oDrecierilor oamenilor de
Spiro Aqnew, a sosit vineri în conomic acestui regim. Obser unul din m artorii cheie în a crede că au săvtrşii furtul de cursul celor nouă ani şi jumă- i ştiinţa am intiţi, pe un acru
Tailanda, ultima etapă a turne vatorii politici reamintesc în cest proces. M iquel Patino. la bijLteria din holul hotelului, iale de intervenţie militară a ! de pămint s-ar putea ob-
ului său asiatic. Vizita la această ordine <Jc idei declara mericană în Vietnam. \ ţine 100 tone de aseme-
Pnom Penh, care nu a fost in i ţia fui Spiro Aqnew tăcută în Proprietar al u n d ca(6-b.ar din unde fusese cazată echipa en N um ărul total al răniţilor, ţ nea alge.
ţial prevăzută în programul o urmă cu cîleva zile, In timp Bogota, Patino a dezvăluit că gleză de fotbal Înaintea cam înregistrat în aceeaşi perioadă,
ficial, a fost insolită de cele ce se îndrepta spre Seul, în a interceptat in localul său pionatului mondial din Mexic. se ridică la 287 216.
mai drastice măsuri de securi care sublinia că Statele Unite
tate. După cum se ştie, tortele vor face „tot ce este posibil"
populare de rezistentă cam pentru a sprijini regimul Lon
bodgiene îşi desfăşoară atacu Noi. Această declaraţie a fost
rile la numai 15 km in ju ru l calificată dc presă drept cea
Pnom Penhului. Trei elicoptere mai categorică făcută vreodată
de -luptă Şi un numeros per de un reprezentant american Centrala cărbunelui Petroşani
sonal al serviciilor secrete ame in favoarea regim ului de la
ricane au asigurat paza vice Pnom Penh.
preşedintelui. La ceremonia de In capitala Tailandei. Spiro
primire, care s-a desfăşurat la Agnew urmează să «¡bă con
locuinţa ce i-a fost rezervată, vorb iri cu prim ul ministru lai-
nu a avut acces nici un zia landez, Thanom Kittikachorn.
rist. în legătură cu participarea sol A N U N Ţ Ă
Vicepreşedintele american a daţilor tailandezi 'la războiul
avut convorbiri cu şelut re din Vietnam ul de sud şi cu
gim ului de la Pnom Penh, Lon plânuila retragere pînă la
Noi. El a declarat reprezentan sfîrşilul acestui an a 10 000 de că pentru pregătirea în meseria de mecanizatori mineri din
ţilo r presei că în cursul con soldaţi americani din cei 42 000
vo rb irilo r au fost abordate pro care se află în prezent în Tai
bleme referitoare la necesită landa. cadrul ŞCOLII PROFESIONALE PETROŞANI, cu sediul în
strada Republicii nr. 7 şi ŞCOLII PROFESIONALE LUPENI,
P ro b le m e le e c o n o m ic e cu sediul în strada Viitorului nr. 27, se primesc:
a le Ita lie i în a te n ţia g u v e rn u lu i — CU CONCURS DE ADMITERE, ce va avea Ioc între 1-10
La Palazzo Chigi din Roma tu rilo r fată de exporturi. de mai m ult timp de către sin „serioasă“ înlru cît speranţele septembrie 1970 la sediul şcolilor menjionate, absolvenţii şco
— sediul Preşedinţiei Consiliu Datele statistice menţionau, dicate, nu s-a concretizai nici sporirii producţiei nu s-au tra
lui de M in iş tri — a avut loc totodată, că numărul întrep rin de dala aceasta. Noul guvern dus în practică, iar im p orturi
ţoi o reuniune lărgită a cabi derilor deficitare s-a ridicat de de centru-stînqa a renunţai, le au crescut cu mult faţă de lilor generale de 8 ani cu vîrsta 15-18 ani.
netului italian, prezidată de E la 3 566 în 1965, la 3 913 la de asemenea să păşească cu exporturi. Primul ministru al
i ilio Colombo, consacrată e sfirşilul anului 1969. hotărîre la eliminarea fraude Italiei a subliniat că scoput u r
xam inării situaţiei economice încercarea guvernului de a lor fiscale. Majorarea preţului m ărit de guvern, piin adopta — FĂRĂ ALT CONCURS solicitanţii care au obţinut cel puţin
a tării. In urma acestei şedin depăşi această situaţie, prin Ia benzină, se spune în docu rea acestor măsuri, este de a
ţe, care o durat peste sase ore, sporirea impozitelor la benzi mentul P. C. Italian, va lovi frina in mod selectiv consu
mul în vederea restabilirii e
a*j fost adoptate o serie dc nă. băuturi alcoolice, cosme în cercuri largi ale masei de chilib rului global între cerere media 5 la sesiunile de admitere din 1970 - la alte şcoli
M ăsuri menite să ducă la de tice, serviciile telefonice, asis oameni ai muncii. Cit priveşte
păşirea stagnării economiei i- tenta medicală, taxele de tim sporirea taxelor la m ărlurilo Si ofertă, pentru finanţarea * -
tnliene în anul 1969. încă îna bru etc are drept scop ob ţi de lux, acestea sînt derizorii". nor investiţii în domeniul să
lte de constituirea actualului nerea de fonduri suplimentare De altfel chiar şi premierul nătăţii publice, cerule cu insis profesionale, licee de cultură generală sau de specialitate—
de
q. ivcrn, Emilio Colombo men aproximativ 300 m iliarde li italian Emilio Colombo a recu tenţă de sindicale şi în sfîrşit
ţiona existenta unor „grave şi re în vederea finanţării unor noscut, in mod deschis. că pentru creşterea productivită
urqenle** probleme economice proiecte cu caracter industrial noile măsuri liscalc nu sini ţii fără a se risca ulterior un dar nu au fost admişi.
are trebuie să-şi găsească o şi social. O bună parte din a populare şi că vor influenta dezechilibru.
Deşi aceste măsuri au un ca
olulionare. ceste măsuri vor avea însă re asupra nivelului de trai al li racter lim itai şi nu merg in în-
După cum se ştie, marea te* percusiuni nefavorabile asupra nei mari păiti a populaţiei ţă
mă a campaniei electorale, nivelului de trai al oamenilor rii ; el a insistai, însă. asupra limpinarea cerinţelor sindica
; întru alegerile regionale de muncii. iapluluî că ele au devenit ne lelor de a se adopta reforme O dată cu cererea de înscriere, solicitanţii vor
!m 7 iunie, a con sliluil-o situa Intr-o declaraţie dată pu bli cesare pentru a se evita infla profunde de structură, ele con
r a economică a tării. Criza de cităţii de către direcţiunea ţia şi a se relansa producţia stituie un prim pas in direc
guvern care a urmat a accen P. C. Italian se arată că hotâ- şi investiţiile in tr-o serie de ţia relansării dezvoltării siste depune şi adeverinţă eliberată de unitatea şcolară la
tuat şi mai mult nemulţum irile rîrile fiscale şi economice a- sectoare ale economiei tării, mului productiv în industrie,
i laşelor largi ale oamenilor .doptate la 27 august de către rum ar fi sănătatea publică, a po liticii de credit menită să
unnrii. In presa italiană an a* guvern „dovedesc incapacita transporturile şi conslructîa de favorizeze investiţiile, să îm care au susţinut examenul de admitere din care să
piedice pe v iilo r o criză a în-
ilărLt în ultim ul timp o se tea sa de a avansa pe calea locuinţe. Colombo a relevat că Ircprinderilor industriale mici
e de articole relevind rreşle- unei prolundc reoricnlări a po situaţia financiară a tării, şi în
r. îo continuă a preturilor, de liticii economice, care a deve deosebi bugetul de stal va fi şi m ijlocii, promovarea condi rezulte media obţinută.
teriorarea balanţei de plăti — nit astăzi deosebit de necesa asanat ,,în mod treptat dar te ţiilor necesare dezvoltării a-
simptom că emigrarea capita ră şi urgentă. Angajam entul meinic“ . El a arătat că. deşi oriculturiî
lu rilor nu a încetat — precum guvernului de a proceda la a situaţia economică a Italiei nu NICOLAE BADEA
t o sporire rapidă a impor doptarea unor reforme, cerule este „compromisă“ , ea este
T ip a ru l: întreprinderea poligrafică Deva. 44065
Redacţia şi adm inistraţia ziarului : Deva, str. Dr. Peţru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 fi 11275.