Page 96 - Drumul_socialismului_1970_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ T V A Î

PAGINA A

! h Cuvintarea Iul Leonid Brejnev
fa şedinţa festivă de la A ma-Ata
•
•
1 H Redresarea economică-în atenţia

guvernului britanic

■ stare de tensiune in

Argentina

I
ffl Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4866 DUMINICA 30 fUG-iST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

5 000 tone de la­ ÎNCHEIEREA VIZITEI IN R0MANIA
Să finalizăm [ Y i M p i A R •'■“ M actual minate peste plan
Colectivul
lam inorului
,,650", care a lansat întrece­
O u O B • rea din acest an a lamina* A PREŞEDINTELUI REPUBLICII
Na pregătim incinalui viitor torilor hupedorenl, rapor­
tează, la încheierea prime­
lor 8 Iun!, îndeplinirea şi
depăşirea angajamentului,
dînd peste prevederi mal DEMOCRATICE CONGO,
bine de 5 000 tone laminate.
aproe morare a eehr - bunătăţirii metodologici de -
Succesul se datorează îm ­
programare,
pregătirii
şi
executării pe zone a revizl-
Hor şi reparaţiilor. Dc ase­ J0SEPH-deşire m o bu tu
comic hoiáríeoare demaraj activităţii de finisare a pro­
Intensificarea
menea, prin
ducţiei. in acest an s-a asi­
In cursul dim ineţii de sîm-
gurat un nivel calitativ su­
niştri, Mihai Marinescu, vice­
qeneral al Uniunii naţionale a
perior al laminatelor, redu­ bătă, preşedintele Consiliului lui Politic al M.P.R., secretar şedinte al C onsiliului de Ml»
m un citorilor conqolezi.
Jean
cerea pierderilor de metal şl de Stat al Republicii Socialiste Theodore Umba Di Lulele, mi- preşedinte al Consiliului de
0PJIMAL PRODUCŢIEI ARULUI 1971 tractelor de livrare pentru şi preşedintele Republicii De­ nistru-delegal pe lînqă Pre­ m inistrul afacerilor externe,
Mănescu,
Corneliu
M iniştri,
România
Nicolae Ceauşescu,
onorarea
integrală a con­
membri ai Consiliului de Sta<t
mocratice Congo, Joséph-Dési-
şedinţia
Evariste
republicii,
la
bencilclarll din ţară şl
export. ré Mobutu, au semnat com uni­ l.olikî, viceminîstru al aface­ şi ai guvernului, conducători
catul comun româno-conqolez, rilo r externe, însărcinat cu co­ de instituţii centrale, oameni
care consemnează rezultatele operarea, Marcel Lcnqema, am­ de ştiinţă, artă şi cultură, qe-
După dezbaterile cu masa de diversificare sl sarcinile ca­ pozitive ale con vorb irilor d in ­ basador itinerant, şi de alte nerali şi ofiţeri superiori, zia­
largă a salariaţilor, planul pe litative deosebite pentru 1971 tre cel doi şefi de stat. persoane oficiale. rişti români şi conqolezi.
1971 a Intrat in iaza decisivă (ac din aprovizionarea cu ma­ La semnare au fost de fată De la reşedinţa rezervata Se aflau de fată ambasado­
a pregătirii lui. terii prime şl materiale un preşedintele Consiliului de M i­ oaspeţilor in tim pul şederii în rul Republicii Democratice
Intre condiţiile hotăritoare complex de probleme care so­ niştri. Ion Gheorqhe Maurer, tara noastră, preşedintele Re­ Congo la Bucureşti Theodore
de rare va depinde demarajul licită responsabilitate şl com­ vicepreşedintele Consiliului de publicii Democratice Congo, Kondo Belan. şl alţi şefi de
producţiei, un rol primordial petentă maximă. încă din peri­ Stat, Manea Mănescu, m inis­ Joseph-Desire Mobutu, şi pre­ misiuni diplomatice acreditaţi
il do|in aprovizionarea tehni- oada de finitivării planului, trul afacerilor externe, Corne- şedintele Consiliului de Stat, la Bucureşti.
< u-malerială, asigurarea la conducerea Centralei industri­ liu Mănescu, Constantin Sta- Nicolae Ceauşescu, au venit la La sosirea pe aeroport, qar-
timp. in cantităţi, sortimente şi ale Hunedoara desfăşoară îm ­ tescu, secretarul* C onsiliului de Aeroportul internaţional Bucu- da militară, aliniată pe platou,
(diitătt corespunzătoare a în- preună cu M inisterul Industri­ Slat. şi membri aî părţii româ­ reşli-O lopenî înlr-o maşină prezintă onorul. In timp ce se
Ireqului necesar de materii ei Metalurgice o susţinută ac­ ne care au participat la con­ deschisă escortată de motoci- intonează im nurile de slat. ale
prime, materiale, combustibil, ţiune pentru elaborarea unor vorbiri. cliştl. De-a lunqul traseului pi- celor două ţări. răsună 21 sal­
piese de schimb ele., astfel ca balanţe optime de aprovizio­ Din partea congoleză au nă la aeroport, cel doi şefi de ve de artilerie.
lluxul productiv din iiecare nare cu cărbuni, minereuri de participat Thomas Tumba, stat au fost salutaţi călduros Cei doi şefi de stat trec în
întreprindere să se desfăşoare fier, cocs. calcar, fier vechi, membru al Biroului Politic al de numeroşi cetăţeni. revistă garda de onoare.
neslinqherit, intensiv, eficient. fontă, feroaliaje, materiale re­ Mişcării Populare a Revoluţiei Pe aeroport erau arborate Preşedintele Joseph-Desire
Este cunoscut că pentru so­ fractare. (M.P.R.), comisar qeneral al drapelele de stat ale celor do­ M obutu şi solia sa. M arîe-A n -
luţionarea de iond a proble­ In pianul de măsuri s-a sta­ Tîrgului International-Kinsha­ uă ţări. Deasupra pavilionului loinelte Mobutu. îşi iau apoi
melor complexe din domeniul bilit necesarul cantitativ, sor­ sa, André Bo-Boliko. membru oficial se aflau portretele pre­ rămas bun do Ia preşedintele
aprovizionării, pentru adopta­ timental, precum şi condiţiile al Biroului Politic al M.P.R.. şedintelui Nicolae Ceauşescu Consiliului de Stat Nicolae
rea acestui vast mecanism la calitative Indispensabile rea­ secretar general al U n iun ii na­ şi preşedintelui Joseph-Desire Ceauşescu, şi soţia sa. Elena
cerinţele actuale şi direcţiile lizării producţiei de cocs şl tionale a m un citorilor congo­ Mobutu. Pe mari pancarte, Ceauşescu, ele Ia persoanele o­
dezvoltării viitoare ale econo­ metal )a nivelul cerinţelor e- lezi. Jean Théodore Umba Di înălţate pe platforma aeropor­ ficiale române şi dc la mem­
miei noastre naţionale, pe ba­ conoraiei. Care este stadiul Lutete, m inistru-deleqat pe Hn- tului, sn puteau citi urările i brii corpului diploma'ic. pre­
ze hotă rî ri lor conducerii par­ contractării şi ce grad de sigu­ qă Preşedinţia republicii, Eva- „Să se dezvolte şi să sc întă­ zenţi pc aeroport. Oaspeţilor li
tidului şi guvernului, întregul ranţă există pentru anul viitor? rîsle Loliki, viceminîstru al a­ rească prietenia dintre popoa­ se oferă buchete de flori.
sistem de aprovizionare teh ni­ — Definitivarea balanţelor facerilor externe însărcinat cu rele Republicii Socialiste Tnainle de plecare, la scara
co — materială este aşezat pe ca şl contractarea m ateriilor cooperarea, şi oficialităţi con­ România şi Republicii Demo­ avionului, cei doi şefi dc stal
baze noi, menite să lichideze prime sint în plină desfăşura­ goleze care au luat parte Ia cratice Congo", „Trăiască pa­ îşi st ring călduros mîînîle.
neajunsurile de plnă acum, să re — ne-a spus tovarăşul In- convorbiri. cea şl prietenia între popoa­
creeze posibilităţi largi pentru 11ti Hafner, şetnl serviciului re". La ora 10, avionul preziden­
stabilirea unor relaţii fru c tu ­ plan aprovizionare al centra­ ★ ţial cu care călătoreşte şeful
oase. statornice şi durabile de lei. Cit priveşte asigurarea Pentru a-şi lua rămas bun stalului conqolcz decolează.
z oro vizionare 5i desfacere a stocurilor pentru iarnă, com i­ Incheindu-şi vizita oficială de la oaspeţi, la aeroport nu Aeronava esle cscorlată pînă
oductlei. tetul de direcţie a analizat re­ făcută în tara noastră la in v i­ venii, preşedintele Consiliului
Aşezarea relaţiilor conlrac- cent situaţia. Putem spune că taţia preşedintelui C onsiliului de M iniştri, Ion Gheorqhe la frontieră do avioane =» I e
luale pe baze no! lă r­ tn sectorul cocsificare, resur­ de Stat, Nicolao Ceauşescu, Tortelor Armate ale Republi­
geşte sfera atribuţiilor şi sele de materii prime sînt a- preşedintele Republicii Demo­ M aurer, Manea Mănescu, vice­ cii Socialiste România.
iniţiativei centralelor şi în ­ copcrlloare pentru îndeplini­ cratice Congo, Joséph-Désiré preşedinte al Consiliului de
treprinderilor in procesul a* rea planului la cocs şl crearea Mobutu. împreună cu solia, a Stat, Janos Fazekas, vicepre­ (Agcrpres]
provizionării. In acelaşi timp. unui stoc de cărbuni din im ­ părăsit sîmbătă dimineaţa Bu­
noua leqe. care slă Ia baza port §1 indigeni pentru 24-43 cureştiul.
procesului aprovizionării, Im­ zile. In timpul vizitei, şeful sta­
pune consiliilor de adminislra- In sectorul furnale-aglomera- lului congolcz a fost însoţit
(le, comitetelor de direcţie, ca­ de Thomas Tumba, membru al
rc, preliminăm pentru Începu­
drelor de conducere şl speci­ Biroului Politic al Mişcării
tul anului v iito r un stoc de
aliştilor răspunderi sporite Populare a Revoluţiei (M.P.R.),
minereuri bulqărl pentru 100 In secţia de bobinaj a U.U.M. Petroşani se refac cu migala şi măiestrie „caii-putere"
pentru asigurarea întreprinde­ do zile Mal rău se stă la ai motoarelor electrice miniere. Foto : N. MOLDOVEANU comisar general al T îrq ulu i in­
rilor sau unităţilor productive ternational-K inshasa, André
minereurlle mărunte. Datorită
cu lot ce esle necesar reali­ Bo-Boliko membru al Birou-
Insă Intervenţiilor conducerii
zării optime a sarcinilor de ccnlralcl şl ministerului pro­
plan blema se va soluţiona cores­
In acest spirit, redacţia zia­
rului nostru a făcut Invesliqa- punzător. De alttcl nl s-a sl
tii in principalele întreprinderi comunicat contractarea supli­ Secţie de me­ Pag, a H-a
ale judeţului atlresindu-se lac- mentară a 100 000 tnne mine­
to rilo r de răspundere : reu mărunt din Import. In a­ Manifestări
$ CU CE MATERII PRIME
$1 MATERIALE VEŢI REALI­ cest sens contăm st pe Intra­ I canizare
ZA PRODUCŢIA A N U LU I 1971 ? rea în funcţiune a stafiei de
£ CINE LE FURNIZEAZĂ. sortare de la Hunedoara, pre­ Ritmuri
IN CE C A N TIT Ă ŢI, SORTI­ cum sl pe suplimentarea ba­ evidenţiata
MENTE $1 r.A CE TERMENE ? tantei cu circa 45 000 tone ce- » cu cartea
$ CARE ESTE A C U M „C O ­
EFICIENTUL DE SIG U R AN ŢA“ LAURENTIU VISKI Printre secţiile l.M .A. O-
AL A P R O V IZ IO N Ă R II?
răştie care înregistrează ] liiiniids)“ In cadrul acţiunilor de masă cu cartea întreprinse de
realizări de seamă pe linia
Ia CENTRATA INDU STR IA­ către Biblioteca municipală din Deva, recent. în faţa
LA H U NEDO ARA volumul t r îndeplinirii sarcinilor cc-t i unul grup de tineri dc la I.G.C.L., M aria Bodea a pre­
revin se numără şi cea ca- J
riaş de producţie, gradul înalt
re deserveşte cooperativa a- zentat recenzia romanului „Fiica măscăriciului", al
rirlcolâ din localitate. D atori­ scriitorului turc Helide Edlh Adăvar.
tă hărniciei depuse de rae- rene Astfel de manifestări (r ecenzil, seri literare, in tîln lri
canizatori pentru utilizarea cu poezia ş.a.) vor il organizate periodic şl tn alte în­
cu randament sporit a ntila-
treprinderi şi Instituţii de pe raza m unicipiului Deva.
jelor din dotare, planul de Culoar spre înălţim i.
venituri a îost depăşit cu
! peste 110 000 lei, Iar pro- Foto : ION LICIU
j ductlvlîatea muncit pe sala­
i rial, tată de media înregis­
trată pe unitate, este mai
mare cu 14 158 lei. De ase­
Pe zi cc trece, ne dăm sea­
menea, cheltuielile la 1 000 ha printre paie. Cp alte p ro­
ma şi după scăderea nivelului bleme mai importante o fi a-
. lei venituri sînt reduse n i m ercurului In termometre că vinci de rezolvat în p e rio a d i
j 15 Ia sută comparativ cu pre- semnele toamnei se far lot mai Prea multe restanţe pe agenda a c tu a li consiliul de conducen
j vederile pianului. vizibile- Apropierea anotim pu­ al acestei cooperative, al cărei
lui cînd agricultorii slririci roa­ preşedinte este ing. Aurel G hi­
dele unui an de muncă şi pre­ ciţi ? Incredibile, dar adevăra­
gătesc bazele viitoarei recolte te, sînt si aspectele in tiln it*
îi îndeamnă pe gospodarii o ­ lucrătorilor ogoarelor ! la C.A.P. Beriu, Orăştioara d'8
Curs de perfec- j goarelor )a reflecţii. Tiecaro Jos şi Orăştioara de Sus. L.i
caută, după priceperea şi inte­ prima unitate, spunea Ion $cn-
resul său. răspunsul cel mai
t # • exact la un sir dc întrebări. drescu, şeful secţiei de meca­
•onare a in­ lor, dacă se intervenea cu mai rează, nu 10-12 zile cit este suprapune trcierişul păioaselor nizare. nu sc pot executa a*
Am lucra! bine sau rău? Se multă hotărîre pentru fe rtili­ posibil şi normal, ci două luni cu tnsăinîntările dc toamnă. A ­ râturi deoarece consiliul di?
putea sau nu să smulqem roa­ zarea terenului, stîrpirea buru­ şi poate chiar maî mult. Cînd tunci cum s-ar explica de co conducere mai retine 4-5 z ii*
structorilor de ■mai boqate pămîntului ? ienilor şi stringerea la timp a la C A.P. Totia, din te m iri ce la C.A.P. Vaidei, în loc să se miriştea pentru păsunatul ani­
Dacă da. unde s-a greşit şi cc recoltei, producţia era unde­ motive, preşedinta Eleonora treiere din plin staţionar, se malelor, iar la celelalte doui
învăţăminte s-au desprins pen- va, pe puţin, la dublul celei Dragovicî preferă ca batoza să pierde mai mult timp cu de­ cooperative se intenţionează si;
coregnf !ru anul următor ? realizate. Aşadar, inginerii şi stea nofolosilă zile în şir. cinc plasatul combinelor dc la o se cosească mai Intîî resturiTi
in multe unilSti agricole co­ preşedinţii acestor unităli au altcineva dacă nu cooperativa parcelă la alta? Treieratul sc veqetale. Cum asemenea in te n­
operatiste un prim capitol al toate motivele să nu sc consi­ arc de pierdut ? Un adevăr face după cum vor cooperato­ ţii se finalizează abia pe 1«
In scopul dezvoltării acti­ bilanţului activităţii anului cu­ dere m ulţum iţi de felul cum simplu, evident, esle totuşi ig­ rii să sc prez in Ie în ci mp, să
vităţii artistice de amatori rent. s-a Încheiat cu 10-15 zile şi-au îndeplinit sarcinile cc le norai. A umbla cu duhul b lin ­ baqe pe combină producţia do siirşitul lunii viitoare, cînd
trebuie efectuat semănatul, nu
din ¡ude-, de curînd, s-a în urmă. o dată cu terminarea reveneau. Dimpotrivă, să fie de t i 1 şi a îmbrăţişa deviza „mai pe terenul cc li s-a reparti­ c qrcu de întrevăzut cum sc
deschis la Geoaqlu un curs înmagazinăm rccollci de pă- înqrijorati şi preocupaţi să în­ bine mai tîrziu. decit nicioda­ zat. Nu o dală mecanizatori­ asiqură bazele recoltei v iito a ­
de perfecţionare a Instruc- ! ioase. Rezultatul, privit cu ma­ lăture deficientele, să găseas­ tă". echivalează cu pierderi lor de aici li s-a oferit sur­ re.
lorilor rorenra'i înscrlsţ la i ximă exiqentă şi răspundere că soluţii care să compenseze irecuperabile din recoltă. Nu priza ca după ora 16 să siste­ In legătură cu fcrlîlizaro.,i
secţia din Deva a Şcotil obliqă la concluzia că produc­ măcar în anul următor restan­ esle oare cazul ca cei vinovaţi ze lucrul, deoarece nu era chip terenului — acţiune de strici«
populare du artă Petroşani, j ţia nu a fost ia nivelul aştep­ tele fată dc planul anului cu­ să le suporte din propriul bu­ să mai găsească vreun coope­ actualitate — un lucru csl<
Participă 12 instructori — ţ tărilor. încercarea unor con­ rent. îndeosebi la fondul de zunar? Jn vreme ce producţia rator in cîmp. Cu aşa ..grabă, cert. In raza de activitate i»
radre didactice de diferite i duceri de unităţi, fio că este stat. esle cu mult sub prevederi, organizare şi hărnicie" c lesne IM .A . Orăştie doar la coope­
vorbo de C.A.P. Sibişel. Nă- Alte cooperative agricole, în nici cooperatorii din Pcştişu
specialităţi. Cursurile, cu ' de înţeles ce recoltă dc qriu rativa din localitate a întră
dăşlia de Sus. Teiu Livadia ciuda angajamentelor luate Şi Mic, brigada Almaş, nu s-au se va obţine!
durata de 10 zile, se desfă­ în funcţiune qreiferul. CU p ri­
sau Vîicclo, de a arunca ţoa­ a programelor operative de lu­ prea grăbit cu treierîşul. A ­ Cu cită ..seriozitate“ se pre-
şoară sub conducerea maes­ lă vin.a pe condiţiile climatice cru, întîr2ie de la o zi la alte proape n săptămină batoza a qăleşte recolta viitoare la V a i­ veşte celelalte unităţi coopera­
tiste. ince.perca fertilizării
se
trului Vasile Chevereşan. nefavorabile nu înseamnă alt­ ora închiderii prunului capitol ..îngheţai" lînqă stoguri. Par­ dei ne-am convins din e x p li­
ceva dccît un fel de a-şi fum al bilanţului. Procedînd astfel, că şi cooperatorii din Vaîdei. caţiile date de mecanizatori. află sub semn de întrebare
Spre albastrul cerului se înalţă noile apartamente cu grad metodist la Casa judeţeană
sinqure căciula Dacă in toam­ se Stic bine. în nici un caz re­ Ocoliş şl Deva lin cu tot dina­ Din peste 400 ha care sc vor
ridicat de confort, in cartierul Gojdu, municipiu! Deva, a creaţiei populare na trecută se respectau cu colta nu va inai sălta. Esle dinsul să ne iacă o demonstra­ însămînta în această toamnă
Foto : P. MIRON
siriclelc măsurile agrotehnice vorba d o p re acele unităti un­ ţie (nedorilă bineînţeles) în le- „ nu s-a eliberat nici o palmă illwiiof» in pag. a 3«o)
impuse de tehnologia c u liu ri- de secerişul şl ireîerişul du- Oâtură cu felul cum se poate de păniint. S-au arat abia 4-5