Page 97 - Drumul_socialismului_1970_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1 Nr. 4866 ® DUMINICA 30 AUGUST 1970

„Sargeţia VII“ — o reunită prezentare a

preocupărilor cercetătorilor hunedoreni

Apărută recent, „Sarqeţio reş în secolele X V III— X IX tiilc arătate mai sus nu sc află \
V II" — cunoscuta publicaţie (Benjamin Bassa), ..începutu­ în faţa unui „sflrşit" ci inter- j
a Muzeului judeţean Deva — rile cocsificării cărbunelui în predarea fen om en uld epocii i
se înscrie pe linia, evident Valea Jiu lui (Clement Ne- respective, pe baza materia- \
ascendentă, a preocupărilor qru t si Ion Poporogu). „Din lismului Istoric, are încă îna- ;
cercetătorilor hunedorenl. acţiunile m inerilor din zona Inleo sa un cîmp larq dc în-
vesliqatie, în special în sfera I
Bradului şi Valea Jiului pen­
Propunîndu-şl în sumar va-
HUN lorifirarea cercetărilor autoh­ tru Ieşirea revoluţionară din bazei economice $î sociale.
Referitor la domeniul ştiin­
criză, 192(1-1933'' (Maria An-
tone — istorie, ştiinţele na­
turii. iiloloqie — „Sargetia“
crări valoroase ale cercetăto­
precum si studiul profesoru­
devine, de la an la an, nn driţoîu şi M ihai Cerqhedean), ţelor naturale, remarcăm lu­
autentic document de cultu­ lui Ilie Avram, intitulat „Din rilor din cadrul M uzeului ju­
ră. un adevărat compendiu activitatea Frontului Pluqari- deţean în colaborare cu cer-
Artistici - e e t ä f e a n cercetările curente ale au­ parte, grupajul de „N o te “ , „Studiul anatomic al unor
A al ţinutului hunedorCfln. lor în perioada 1945-1947". cnlători clujeni, ca de pildă :
In spaţiul rezervat istoriei,
Reţinem, cu o menţiune a­
trunchiuri fosile de la Roiu
Intr-o zi torilor au darul să scoală Ia unde, pe Îînqă interesante de Jos. M un |ii M etalici“ şl
(Beniamin
adnotări istorice
„A lte tipuri dc lemn din Mio-
iveală o serie de mnmenle si
VIE-A GHEZA evenimente esenţiale legale Bassa : „Semne qrafice pe un coanul superior de la Prăvă-
de judeţul nostru în contex­
de iustinian
leni— Brad",
fraqment de vas hallstaUîan".
Inlr-o zi, tul întregii istorii a patriei. Mihai Cerqhedean : „Şcoala Pctrescu şî Aqnîşa Nutu ;
cind prin sufletul meu C ontribuţii de seamă în de m inerii de la Săcârîmb" $i „Consideraţii lizicn-qcoqra-
norii curgeau monoton, monoton, acest sens — ne referim în Mircea Valea : „Punctul mu­ fice asupra zonei Geoaqiu-
m-am dus in m ijlocul otelurilor - Ceea ce ştiam despre Vida — In amîndouă Ipostazele „Eroii nu mor niciodată". Cum primul rînd la domeniul ar­ zeistic de la Haţeg"), surp rin­ Băi" de profesor Cornel Stoica ,
dintr-o obişnuinţa, poate, Gheza se rezuma la cSteva no­ — cetăţean şi artist — am avut s-a născut îdeea ridicării mo­ heologic — remarcăm în lu ­ dem şi elemente de istorie li­ ..Contribuţii la cunoaşterea
ori dintr-o chemare ţiuni învăţate in şcoală : fiu de strlnse legături cu mişcarea num entului ? crările semnate de dr. docent terară, sub semnătura profe­ faunei de vertebrate fosile
şi mi-am scăldat tot trupul miner, născut la Baia Mare, a muncitorească din România. De de — Simplu : tragedia celor 29 Octavian Floca — „Un mo­ sorilor Constandin Clemente din peşterile situate în partea
ţărani am auzlt-o
de la
în năvalnica lumină a şarjei,.; luptat In Spania ca voluntar tn aici. Ideologia sculpturii mele nument sculptural al împăra­ — „Consideraţii asupra re­ de nord-est a hazînuluî Pe­
armata republicană şl, la în ­ In definitiv, nu aceasta este localnici şl am fost Impresio­ tului Traianus Decîus la Ul- vistei Convorbiri ştiin ţifice“ troşani" dc Elena Poporogu.
Şi atunci ceputul carierei sale artistice, menirea artei ? Principalul este nat, ca de altfel oricine a pia Traiana“ . Liviu M ărghi- — şi V icto r Oprîşu — „C ă r­ Bogata documentare, qra- i
mi-am adus aminte s-a manifestat ca un vlquros ca prin profunzimea el, prin auzit despre această barba­ tan — „V estiq ii dacice pe ticica de versuri a luî Ion dul de sistematizare a ni ale- |
rie
de-o Iloare proaspătă şi fragedă desenator, înlr-un ciclu de sudura el cu spiritul vremii, spus de neînchipuit. Mi-ara cursul m ijlociu al M ureşu­ Bota din Potros". rialului, profunzimea analizei |
placă
că o simplă
deschisă in năvalnica lumină gravuri cu o tematică socială opera de artă să fie convingă­ lu i" si lucrarea tînărului ar­ Studierea în continuare a ştiinţifice fac din „Sarqelia !
a primăverii I protestatară. Din opera sa de toare. comemorativă ar f( fost mult heolog Gheorqhe Lazin — unor aslfel de probleme se V i r un periodic elevat şi j
sculptor cunoşteam, din re­ — Criticii şi istoricii de artă prea puţin. Pentru cinstirea „Un depozit de unelte dacice impune ca o necesitate faţă de totodată util pentru cei
VICTOR NITA produceri, lucrări inspirate menţionează In mod statornic eroilor era neapărat nevoie de la Luncani*. stadiul la care a ajuns istorio­ re doresc să cunoască
profund din viaţa ţăranului predilecţia dumneavoastră pen­ un simbol a) rezistenţei şi, de Pentru următoarele perioa­ în profunzime aspecte istori­
maramureşan : „Cap de ţăran“ , tru lemn, pentru realizarea u ­ aici, n-a fost decît un pas pînă de istorice, consemnăm bo­ grafia noastră în ansamblul co inedite ş! rndinqrafia na­
„Desţelenire", „Balada lui Pin­ nor figuri masive, care respiră la Îdeea fixării unu( simbol al gata documentaţie a lu cră ri­ ei. Facem această precizare turală a judeţului Hunedoara.
tea", „Dans din Oaş", „Răs­ viata pură a m unţilor şi a pă­ eternităţii. Cei 12 stilpl sînt de lor „Transportul sării pe M u ­ deoarece cercetările în direc-
„stîlpl de po­
fapt obişnuiţii
Tineri ojelari coala“ , „Plntea Grlgore jude­ durilor, prin anatomia îngroşa­ menire" — obicei cunoscut de
tă, prin fizionomia dură.
v i­
cind un boier".
Tradiţia monumentală a artei goare şi forţă plină de expresi­ clnd lumea pe meleagurile
populare se Intllneşle la Vida vitate... noastre.
Gheza cu o viziune contempo­ — Cred că au dreptate. M u n ­ — Recent, într-o publicaţie
Ei îşi ard de tineri trupurile ţii $1 pădurile înăspresc şl cize­ s-a apreciat că ideea de bază a
şi romîn de jeratic rană m ilitantă asupra artei. lează caracterele. Maramure- ansamblului monumental de la
rotindu-şi efigiile pe feţele timpului Sculpturile, de obicei din lemn,
reprezintă cele mal valoroase şanul e un om aspru, colţos, Moisei constă în „convertirea
şi trezind depărtările ; eroicului în haiducesc".
creaţii româneşti ale genului puternic. Asa fi văd eu şi
îi poţi auzi in metalul pur de clopot aşa-I redau. Fără simplitate nu — Mă rog, artistul creează —
ori in transparenţa fintinii, după cel de-al doilea război poate exista arta. In lemn îmi criticii apreciază, comentează,
mondial. Ca cetăţean, esle ales
fără să ţină seama de ecou - ✓ disecă, clasîilcă, deci.,, criticii
cu regularitate de către con­ place să lucrez deoarece lem­
Şi trec prin mană, rod muncesc mai greu decît artiştii.
cetăţenii săi In cel mal înalt nul aro suflet. Toiul este însă
şi trec nrintre statui, neatinşi. (Nu, nu nota, că sîUl în relaţii
sfat al tării — Marea Adunare să-l descoperi I O zicală de-a
Naţională. noastră, neaoşă, Ilustrează un bune cu el). Astea sînt însă
ION RADU IGNA nişte „problem e" care Ies dtn
înarmai cu întrebări mare adevăr : ,,unde-| pădu-
„grele" şl cu temerea că rea-i şi pita"... Asta nu înseamnă cadrul Interviului, nu ? Reve­
artistul poporului şl deputalul că mă raportez numai la eroi nind la monumentul de la
în M.A.N. este o persoană qreu maramureşeni. Ml-amlntesc de Moisei, ca încheiere, poţi să
consemnezi un fapt care mie
un episod petrecut pe vremea
Cîntec de dorul abordabilă, am avut surpriza rînd eram volun ta r în armata m| s-a părut plin de semnifica­
să intîlnesc un om cit se poa­
ţii. Gîndlndu-ne unde să am­
republicană în Spania. După cc
te de simplu, chiar modest, ca­
re, după ce ral-arn formulat in ­ n căzut Republica spaniolă, Ia plasăm grupul statuar, ptnă la
tenţiile (un Interviu de cinci te| ca şt raulll alţii, am fost in ­ urmă am ales un teren (cel
adîncului minute) a zţnablţ resemnat — ternat intr-un laqăr din sudul actual), iar proprietarul terenu­
lui, un sătean din Moisei, nt
Continuam să lucrez
Franţei.
„dacă Irebule..." — obişnuit cu
Insistentele gazetarilor de pre­ şi, cu prilejul unei aniversări l-a cedat imediat şl sînt con­
tutindeni. a Comunei din Paris, am rea­ vins că şl astăzi este bucuros
Poate clipe, poate ani lizat un grup statuar, „Horîa, de alegerea aceasta I...
Vida Gheza este de fapt un
or mai bate-n ceasul lumii Interlocutor amabil, vorbeşte Cloşca şl Crlşan". Atunci, Ara închis bloc-notesul cu
adunind gînd de pâmlnt liniştit $1 calm, ca nn autentic m ulţi au fost surprinşi de părere de rău că cele cinci m i­
dlntr-un fost prea mult, prea greu. gospodar maramureşan. maniera execuţiei artistice prin nţile s-au scurs prea repede şl
Ostenite frunţi în palmă că n-ara reuşit să utilizez nici
— in sculptura românească care l-am Imortalizat pe cei
catâ-n vis poiana lunii, de după r3zhol v-ati impus trei eroi. In paranteză fie spus, una din întrebările „grele". Dar VIDA GHEZA : G L A D IA T O R U L
aspre umbre vin domoale
printr-un limbaj artistic concis nu ştiau că Ia noi „perfecţiona­ repet : Vida Gheza — A rtis t al „M onum entul eroilor de
să-şi aştearnă câootîi. Si concentrat, exprimînd v iril rea" începe de clnd ţaţa Iţi dă poporului — este de fapt un la Moisei". ladiatorul ştia că va Singele d c pe nisipul qrcnef
Un ecou din depărtare chipul încordat Şi grav al ţă­ în dar un cuţltaş cu rare începi Interlocutor amabil, liniştit şl G muri. Va muri îritr-o a ­ forma pete rotunde ş;. privind
din miezul pâm intului chiar atunci cînd I se solicită Foto : DEAK FERENC
ranului român. Referjndu-ne la să scrlleleştl lemnul L . Din pă­ nume zi sorocită de zei. petele străine, gladiatorul ştia
nu-şi găseşte loc în spaţiu
lemalica pe care o abordaţi si cate, Horla, Cloşca Şl Crişan un interviu, II oferă calm, ca Şi căuta să fure din viaţă doar
de dorul adîncului. Un autentic gospodar maramu­ că va ciştiga iarăşi un Miîne..,
maj ales la monumentele de la s-a pierdut. V re m u ri grele... un răgaz. Aminareo morţii şl-o Cum a adunat prea multe
Tarei $1 Molsei. toate acestea — Publicului hunodoroan î reşan... regăsea în agerimea muşchilor, răgazuri. într-o zi cînd crq cj3jq
AURELIAN SlRBU denotă participarea «dve intensă se prezintă în acQsle zile fîl- C. DROZD :r în spadă şi ochi. botrîn, i s-a dat drufniil.
la desfâşurareznereirituervlel-or/-. • mul epopeii de« - la Moisci, Dar pentru orice răgaz cît S a lirît pînă la malul mqriî
de neînsemnat e nevoie ca şi a murit împăcat, deoarece
Pasărea măiastră viaţa altcuiva să fie curmală. visase mereu să mooră pe n i­
O altă viaţă care lu riadul ei sip curot. >
Vernisajul expoziţiei Se ridicase.nspre senin, dorea să obţină un rogoz. C. d e v e a n o -
Explozie de bronz casant,
Şi-ntr-un contur de soare plin
Pornise percutant. Vitrina cu cărţi
SEU Ţăranul patriarh privea
Erupţia dc nesfîrşit,
Şi cu gîndirea-i poleia, IO N E L TE O D O R E A N U - cheie acest volum printr-o trans­
Zilele trecute a avui loc la Tendinţa de a oglindi pe Un zbor fără sfirsit. „LO R E LE I" punere în secolul XX a poe­
Deva vernisajul expoziţiei ar­ pînză individul este prezen­ mului eroico-comic într-o sim­
tistului plastic Ioan Şeu — tă şi In „Intermezzo pe pa­ Cu da lla -i veche a deschis Cititorii care au îndrăgit ciclul plă butadă : „Buricul pâmintului
pictor şl sculptor cu certe letă". „C in ie c ” , — o sinteză Cunoaşterii fereastră, ,,La Medeleni" vor regăsi in „ l o ­ ovea un buric / Decît el şi moi
calităţi care se impune prin- folclorică tratată sobru, con­ Lansînd tăcut in Univers relei" acelaşi sentimentalism, mic / Şi core şi el fn virtutea ni­
Ir.un ciclu de lucrărj pictu­ densată In persoana fluîeraşu- O pasăre măiastră trecut prin filtrul unei conştiinţe m icului/ Se credea buricul bu­
rale in care este reliefai senti­ lui ce cîntă măre|ia m unţii artistice rafinate. Sentimentalis­ ricului''/...
mentul pur, cald, al dragostei. lor, liniştea cîmpiei şi frum u­ Masa tăcerii mul luî Ionel Teodoreanu nu este M. A. OPREAN
„Regretul unui joc", compen­ seţea omului. gratuit, peiorativ ; „Lorelei" are
sat cu „Leqăm înlul dragos­ Şi în sculptura, Ioan Şeu parfumul nostalgic al medele- O SZKAR BETLEN -
tei" sînt două tablouri pla­ urmează cu consecventă a­ La masa tăcerii piatra e vie nismelor. Acest concept, care nu „V IA Ţ A PE P A M iN TU L
sate la antipozii sentimentu­ ceeaşi linie conferită de sen­ In liniştea de acasă. este altceva decît trăsătura fun­
lui, In care „jo cul de-a dra­ timentul dragostei. Lucrările Rotunda-i tăcere te-apasâ damentală a întregii sale opere, M O R Ţ II"
gostea" şi leqămînlul trainic executate în lemn — „Jocul Te leagânâ-n apă şi glie, se reliefează cu multă intensita­
de o viată sini ipostaze pe sărutului", cu tendinţa de te în acest roman, Dacă ODinia Apărută de curînd în librării,
care Ioan Şeu )e surprinde cu înălţare spre bucuria sim­ Coboare-se duhul strămoşilor daci, critică contestă posibilităţile corten Iui Oszkar Betlen adaugă
fineţe. Încercările menţionate bolizată în mîjnîle transfor­ La sfatul ei bâtrînesc, scriitorului de a deveni un o b ­ noi capete de acuzaro atroci­
culminează cu meditaţia fi­ mate in petale, ce tind să se Cind umbrele se odihnesc, servator social, nu poate tă ­ tăţilor săvîrşitc de hitlerişti în
nală din tabloul „M e d ii lie ” , înşurubeze în marea natură, lor luna-i o mare de maci. gădui o anumită disponibilitate timpul celui de-ol doilea război
în care omul, ajuns la o vîr- „Prima bucurie", „Sîmburele faţă de realism cu core este in­ mondial. Deţinut politic timp de
stă înaintală, revine cu qln- E ora tăcerii... doar piatra e vie vestigat universul afectiv al ro­ sase oni în lagărele Dachau.
durj nostalgice as< pra unor adevărului,,, „Geneză* — se Şi-şi murmură cinteeul ei manului „Lorelei". Afirmaţie se Buchenwald şî în foimoşul Aus­
perioade din viala sa. La impun atenţiei specialiştilor In 'clinchet de funiaei, întemeiază pe existenţa tonului chwitz, precum si in alte filia l*
cumpăna dintre viaţă şi neani Şi iu bitorilor de artă. In doină de oră tirzie... comun medelenîst şi în aceoslo ale acestora, autorul relq*ea>fi
cl înqlnâ acorduri trecute, ca carte. Publicul va sesiza, desigur, - pe parcursul a aproqpn 400
în „Cîntecul efemerului". M. BODEA IOAN ŞEU : „LEGENDA" - sculptură in lemn. ILEANA STURZA în felul său acest lucru, inclu- de pagini - viata celgr 0 flatî în
Foto : N, GHENA J aceste fabrici ale morţii. In a-
s - zînd romanul „Lorelei" în rînduî celaşî timp, Oszkar Bstlen scoa­
lecturilor sale îndrăgitei
te in relief activitatea p e r m a ­
AL. COVACI
nentă o comuniştilor în condiţii
de o vitregie fără egal, lupi-»
Depistarea si valorificarea e­ concentreze tocmai asupra a- de la Cioara“ sau : „Carlea din rezonanţă, prim ul leqat de lup­ numele de persoane ca * Barbu, fala goală, trasta-i uşoară", M A R IN SO RESCU - continuă şî înogolâ dusă de o-
lementelor locale a constituit şi costei laturi, chiar dacă obiec­ Cioara nu spune aice / Mai ta lui Paul Chinezu (1479), iar Brlnduşa, Mircea, Stanciu, V la i- „fuqa-i ruşinoasa, darâ-i din „ O ARIPĂ Şl U N P IC IO R " ceş|;a pentru a ţQÎya vieţi ome­
constituie încă un m otiv de tivul lor principal de cerceta­ multe...“ . al doilea pentru binecunoscuta cu, Zăgan şi altele, cunoscute toate mai sănătoasă", „cui Apariţia cărţii de poezie „O
cercetare la mulţi din scriitorii re a fost altul. Intre ei, a- Dacă Cioaia esle o locali­ trecu«lâ semnificaţie, ştiută si şi azi prin satele din ju ru l O- vrea norocul şi dorm ind Ii ca­ aripă şl un picior" a Iul Marin neşti, spiritul lor de sacrificiu.
In faţa cutremurătoarelor sen­
noştri. Astfel, nu se poale con­ mînlim precizările lui I. Oa- tate mai îndepărtată de Ciq- azi prin părţile locului Vaîdei răştiei. de para în gură". Soroscu coincide cu confirmarea ne din lagăr, undo viaţa unuî
cepe studiul operei lui Georqe nă, R. Munteanu Şi. în special, mău şi prezenta ei se face atît Valorificarea folclorului lo ­ A u to ru l ştie alege cele maî în faţa publicului o stilului său
Coşbuc, fără să surprindem e­ contribuţia lui Ion Ilîescu. ca­ = vai de ei « cal în întreaqa operă a lui I. p o triv ite expresii locale pen­ lapidar, eliptic, învăluit într-o deţinut pulea fi curmată în orice
lementele Jocale, specifice ţi­ re in abordarea elementului lo ­ de simtilă în Ţiqaniada, in „Pentru că hanul, zătignîl o- Budai-Deleanu constituie un tru a da exprim ării sale exac­ subtilă tentă de Ironie. clipă, unde bestialitatea tortu­
nutului năsăudean, după cum cal a plecat de la realităţile schimb poemul „Trei v ite ji" a­ datâ / De ardeleni la cea ves­ alt element în s p rijin u l aces­ titate $1 în acelaşi timp umor • rilor atinge paroxismul, o mînă
nu poate li studiată opera lui geografice locale. cunoscînd duce num irile unor sate de la tita strîmtoare / A Jibetului, tei tez.c. Astfel, el aminteşte urqia privea corbiş, ţiganii sfă­ Poezia ce inouguroază volu­ de oameni călî|î ?n luata a n ti­
Creangă, fără eă surprindem graiul specific din ju ru l Orăş- „poalele Ciqm ăului", al căror pierzind oastea toată, / El în- de o serie de m otive folclori- tuia u din prînz pînă-n cină, li­ mul esto intitulată sugestiv fascistă cu riscul vieţii lor an
caracterul moldovenesc ce nul îi şterge o palmă altuia ca­ „Z bor" şi îşî desfăşoară aripile Wcut ca m ulţi sortiţi extarmînă-
pulsează In ea. re se născocoară, ţiganii fac ironiei bătînd la porţile absur­ riî să nu-şi piardă speranţa, să
ciorobor, un viteaz îşi încura­ dului î „Un sentiment plenar nu se dezumanizeze.
In cazul 'Iui I. Budai-Delea- / Dîn ce în ce mql rar : / Cînd
nu, elementul local nu este a- jează cetaşii înim îndu-i din ies doar pe balcon / Şî crod că-s Istorisind episoade trăite prin',
condiţiilor deosebite de viaţă [lementul local in opera lui
Itt de pregnant, dar el există, gură. ovian" /. tre oameni, „V 'a la pa pămîntul
Din aceeaşi categorie a ele­
poate fl clar identificat şi va­ mentului ilocal iac parte regio­ Alternanţa continuă dintre morţii" a lui O stkar Betlen, cu
1 ^ stil deosebit do accesibil’ si
lorificai. Faptul se datoreşle nalismele de mare circulaţie fiorul liricîî şl şarcasm creează plăcut, se citeşte pe nerăsufloK
şi creaţie, căci scriitorul a trăit azi în această zonă, ceea ce o atmosferă derutantă, am lntîn- da la început şi plnă Io ultima
face ca un locuitor din pă r­
destul de puţin pe m eleaguri­ ţile Orăştiei, citind Ţiqaniada, du-ne de stilul arghezian. Poe­ filo
le natale ele Orăştlel, opera sa să nu aibă nevoie de glosar. zia intitulată „Burîcada" în­ Prof, MARIN COIŢAN
din anii m aturită ţii fiind scri­ m B m i-D E LE M
să pe clnd se afla în calitate Intre asemenea cuvinte amin­
tim : aiaptă, băieş, a bujdi, bui-
de consilier chezaro-crăiesc, Ia quială, cărîqă. cricală, a dej-
tribunalul din Lvow (Galiţia). Poşta literară
ghina, qăvâlie, năsîlnic, poqa-
M eritul scriitorului este deci ce. Toate denumirile, expresi­
cu attt mal mare, cu cît deşi tiei, cu o serie de pa rticulari­ peisaj scriitorul l-a p rivit zil­ suş abia scăpă de prinsoare,/ ce legate de vînătoare şi păs­
a trăit departe de ţară, opera tăţi prezente şi azi la oamenii nic în copilărie. Aleqerea a­ Lăsînd această săbioale de torit, asemănătoare cu m otive­ ile şi cuvintele amintite, obi­ Petru Stanca — Deva. „Oda" „Poeziile semnate cu numele
Iul reflectă puternic ataşamen­ mai vîrslnici din această re­ cestor localităţi s-a făcut fie jac / Unuî nemeşei de la V a i­ le din colinzile laice despre ceiurile reluate In scrierile sa­ este o... odă reuşită pe ju m ă­ întreq şî semnătură sini. consi­
tul fată de poporul său. le, p riv ite acum, la 150 de ani tate. Ultima strofa nu este rea­ derate do mîjie ca bune si
giune. din aceleaşi considerente, co­ dei, sărac". cerb, june, în oraţiile de nun­ de la moartea poetului, fac ca
In „Epistolie închinătoare că­ In poemul „T rei v ite ji", în mice Şi satirice, fie din nece­ Tot aici apare numele satu­ tă, creaţii de o mare frecven­ opera sa să-şi păstreze o în ­ lizată poetic. Tn orice caz, sem­ foarte bune, iar cele semnale,
tre M itru Perea. vestit cîntă- care sînt redate realităţi tran­ sităţi de rimă. Astfel. în poe­ lui Turdaş atît de cunoscut tă folclorica şi azi în satele semnată apropiere de vorbirea ne bune. M al trimltetî. numai cu semnătură Ic consider
re ţ“ , scriitorul a făcut o sin­ silvănene. I. Budai-Deleanu se mul „Trei v ite ji“ aminteşte pentru numele lui M ihai Tor- din ju rul Orăştiei. locuitorilor din (inului Orăştiei. modeste sau mai puţin bune.
ceră declaraţie, confirmată a- dovedeşte un bun cunoscător salul Bozeş, de lingă Geooqiu, daş, unul din principalii tradu­ M ajoritatea cercetătorilor o­ Tocmai prin puternica ancora­ Ton Grtimăzescu — lita. M u l­ Dar consider câ nimeni nu
pol de opera sa : „Scrie-m, al geografiei ţinutului Orăştiei. de unde şi-ar fi tras originea cători ai Paliei dc la Orăştie : perei poetului de la Ciqmău re în elementul local, care dc tă simţire lirică şl o versifica­ poate avea numai poezii bune
roqu-te, cum vă aflaţi că eu Astfel, el aminteşte de cetatea nemeşul Beşcnerec Iştoc. „Eu-s Bescherec cel din apreciază că arqumentul cel fapt este adevăratul sîmbure ţie plăcută. „Priveşte tăcută şi foarte bune, fiind o necesi­
încă mă ţin de ceata voastră Ceuqma, din care derivă nu­ ..Acelaş Mişco fost-au apoi Uram Hază / Alălaş de la Tur- mai puternic, care ilustrează genetic, se impun marii artişti. liră / Cu strunele-ntinse, / Spe- tate a fi şi unele mal puţin
şî nu mă am lâpădat pînă a­ mele satului natal Ciqmău. sau tata / Tatălui Iştoc. ce s-au daş“ . orezenţa eLementului local. îl Aşa a rămas Budaî-Dcleanu, ranţele-nvinse. / Acum nu-l mai bune".
cum, ba zioa şi noaptea pentru de localitatea Cioara, nume a- chiemat Mozeş, / Care să insu- Pe lingă aceste numiri qeo- onstiluie valorificarea tezau­ mare poet al meleagurilor o- m iră "/ (Poetul). V ă lăsaţi însă Desiqur, modul Jn care vă
dînsa lucru ş-ostănesc". tît de po trivit legat de sco­ ră şi luă pe fala / Unui olătaş gralice din ţinutul Orăştiei, e- rului lim bii vorbite, a expre­ răştiene şî, în acelaşi timp, o furat de rimă şi neglijaţi idei­ semnaţi operele vă priveşte
Prezenţa în opera sa a ele­ pul satiric şi comic urm ărit de pădurean din Bozeş“ . siilor şi cuvintelor specifice ţi­ le. Aşteptăm In continuare direct şi personal. Ceea ce
mentelor locale din jurul Ciq- scriitor in operă *• In acelaşi p em. autorul o- lemen-tul local în opera luî L nutului natal. Astfel se în lîl- puternică personalitate în l i ­ creaţii deplin Izbutite. ne priveşte pe noi este însă.
măului, unde scriitorul a co­ „Toate ce pînă acum se cîn- minteşte numele a încă două Itudai-Dcleanu esle susţinut şi nesc foarte frecvent proverbe teratura universală. calitatea poeziilor, asta.......fiind
pilărit, a făcui ca o serie de tară / Inlr-o vechie foarte per- localităţi de lingă Orâştie, Şî- de atic particularităţi. De o şi zicători. locuţiuni populare Cornel Cerb Lazar — Devn. o necesitate''... Cele pairii ra-
cercetători ai operei lui să se gamină / S-află In mănăstirea bot si Vaidei. cu o oarecare mare importanţă considerăm cunoscute în această 2onă ■ ,,la Prof. PETRU BACIU Tn prefaţa unui caiet de poezii iele sini... anemice. Mai încer­
(din cele pntru pe care ni le-aţi caţi.
trimis) citim următoarea notS : RED.