Page 99 - Drumul_socialismului_1970_08

4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4866 A DUMINICA 30 AUGUST 1970

Cuvintarea lui Leonid Brejnev losip Broz Tito r ţ
\
l-a primit

\
la şedinţa festivă de la pe U Thant \
BELGRAD 29 (Aqerpres). — s
Preşedintele R.S.F. luqoslavia, s
Alma-Ata losip Broz Tito. l-a p rim ii s]m- O ŞOSEA \
pe secretarul
bătă la Brioni
qeneral al Orqanizatiei N a ţiu ­
nilor Unite. U Thant, care face TRANSSAHARIANA
A L M A -A T A 29 (Aqerpres). malizarea relaţiilor dintre U ni­ o vizilă oficială in luqoslavia. Un studiu recenl, reali­
La şedin|a festivă consacrată unea Sovietică şi Republica ANKARA 29 (Agerpres) Cu acest prilej, s-a făcut un zat de Programul N aţiu­ i
celei de-a 50-a aniversări a cre­ Populară Chineză — a declarat — Cu prilejul vizitei in Tur­ desfăşurat intr-o atmosferă schimb de păreri în probleme nilor Unite pentru Dez­
ării Republicii Sovietice Socia­ cl — 1 corespunde intereselor cordială. actuale ale situaţiei interna­ voltare (P.N.U.D.), in co­
liste Kazahc şi a Partidului ambelor ţări ale noastre. ale cia a delegaţiei Consiliului ★ ţionale care prezintă interes laborare cu un comitet
Comunist din Kazahslan e luat sistemului mondial .socialist şi popular al municipiului Bu­ pentru luqoslavia şi O.N.U. * format din reprezentanţii
cuvîntul Leonid Brejnev, se­ mişcării revoluţionare de e li­ cureşti, condusă de Dumitru RIO DE JANEIRO 29 - In aceeaşi zi. U Thant a p u r­ Algeriei, Nigerului, Tu­ \
cretar general al C. C. al berare a tuturor popoaredor o- Corespondentul Agerpres, tat convorbiri cu M îrko Tepa- ţ nisiei şi Republicii Mali, I
P.C.U.S., care a relevat pe primale. intereselor întăririi Popa, preşedintele Comitetu­ Vasile Oros, transmite: Ci­ vat, secretarul de sloi iuqoslav ( a ajuns la concluzia câ
larq succesele obţinute de păcii qenerale. Comitetul Cen- lui executiv, primarul gene­ nemateca Muzeului de artă pentru afacerile externe. 0 şosea transsaharianâ ar
R-S.S. Kazahă tn anii puleril Iral al P.C.U.S. şi quvernul so­ ral al Capitalei, ambasado­ modernă din Rio de Jane­ putea fi realizată in ter­ )
sovietice şi sarcinile ce stau vietic sînl qato să contribuie R. S. CEHOSLOVACA. Vedere din Bratislava oraş situat pe rul României la Ankara, iro a prezentai recent o suita Rezultatele alege­ men de zece ani, costul
in fata oamenilor muncii din prin toate mijloacele nu nu­ ambele maluri ale Dunării cu 300 000 de locuitori. Se distinge de filme de desene animate ei ridieîndu-se la 26 m i­
această republică unională. mai la normalizarea relaţiilor Castelul din Bratislava, clădit la 80 de m deasupra Dunării, Grigore Geamănu, a oferii ale lui Ion Popescu-Gopo. rilor din Maroc lioane dolari. t
In continuare, vorbitorul a de sla-l dintre U.R.S.S. şi R.P. în stil gotic. un cocteil în saloanele am­ De asemenea, fotocineclubuf ( Această autostradă ar \
abordat unele probleme ale si­ Chineză, ci şi la restabilirea basadei. Au participat Ihsan „ Bandeirantc.s" din Sao Pan RABAT 29 (Aqerpres). — La s avea o lungime de 2 840
tuaţiei internationale. Sublini­ bunei vecinătăţi şi a prieteniei Io şt fundaţia braziliană pen­ Rabat, au fost anunţate rezul­ km. I
ind însemnătatea încheierii dintre popoarele sovietic şi Sabri Caglayangil, ministrul tru conservarea naturii an tatele definitive ale aleqerilor ) Potrivit calculelor exper­ !
Tratatului dintre. U.R.S.S. şi chinez, la unirea eforturilor Helsinki. Problemele Europei în afacerilor externe, Orhan organizat vizionări de filme legislative care s-au desfăşurat \
R P. a Germaniei, el a arătat lor Sn lupta împotriva impe­ Oguz, ministrul educaţiei na­ documentare româneşti p? în Maroc la 2) şi 28 august ţilor, actualul trafic co­ !
că U.R S.S. apreciază aborda­ rialism ului şi reactiunii. V o r­ ţionale, Fayk Ozansoy, se­ tenie turistice şi artistice. o.c. \ mercial transsaharian nu \
rea realistă manifestată de qu- bitorul a /e a m in lit că, în pre­ dezbaterea Conferinţei tineretului Potrivit rezultatelor dclini- \ depăşeşte 5 000 de tone
pe an, volum care ar pu­ S
vernul R. F. a Germaniei la zent. la Pekin, continuă con­ cretar general la preşedin­ livc anunţate sîmbălă la Rabat,
elaborarea tratatului. Fără în­ vo rb irile între deleqaliile HELSINKI 29 (Aqerpres). — cele care ne pot apropia0. Ast­ ţia Consiliului de Miniştri, în noul Parlament actuala po­ s tea să crească de 40 de I
doială că recunoaşterea reali­ U.R.S.S. şi R P. Chineză în Corespondentă de Ia Radu fel de declaraţii pe care unii Ekrem Barla, primarul An­ OSAKA 29 (Agerpres). — litică guvernamentală este spri­ \ ori prin construirea a­
tăţilor politice din Europa ac­ problemele importante ale re­ Boqdan : „Un prilej excelent dintre participanţi mi le-au fă­ karei, deputaţi, consilieri ai In cadrul manifestărilor cul­ jinită de 219 deputaţi. Restul \ cestei autostrăzi.
tuală de către quvernul R.F.G., la ţiilo r dintre cele două târî. de a discuta sincer, de a ne cut la siirşitul celei de-a treia turale programate de „Expo- mandatelor a revenit partide­ j
aşa cum şi-a qăsit ea oqlindi- In Încheiere. Leonid Brejnev cunoaşte, de a ne înţelege mai zile a lucrărilor conferinţei ti­ municipiului oraşului Anka­ 10" are loc şi un festival al lor de opoziţie : Parlidul Isti- \ BISTURIU - LASER
rea în rezultatele con vorbiri­ a dat citire Decretului Prezi­ bine şi a discuta acţiunile v i­ neretului de la Helsinki, relie­ ra, funcţionari superiori din filmului. In cadrul festivalu­ qlal a obtinut opt mandate, s I
lo r noastre, în texlul tratatu­ diului Sovietului Suprem a) itoare. Ne allăm împreună în fează. cum nu se poate mai Ministerul Afacerilor Exter­ lui, a fost prezentat vineri Partide.] Democrat con stitutio­ La Institutul de cerce­
lui. este un pas înlelepl pe U.R.S.S.. prin care se conferă ju ru l aceleeaşi mese Desigur, bine, elementul dominant al ne, şefi ai misiunilor diplo­ \ tări de la Aldermaston
a
calea cea justă. părerile sînt diferite. Importantă dialogului pe care l-au anga­ matice, oameni de cultură şi filmul românesc „Cărţile de nal — 2, Uniunea naţională iar \ (Anglia) a fost pus la
— 1,
forţelor populare
L. i. Brejnev s-a Teierit. p rin ­ R.S.S. Kazahe, Ordinul Marii este însă dorinţa noastră co­ jai reprezentanţii tinerei gene­ arid, ziarişti. Cocteilul s-a început**. punct un bisturiu ce func­
tre altele, şi la relaţiile dintre Revoluţii Socialiste din Octom­ mună de a dezbate probleme­ raţii a continentului nostru. mişcarea „Progresul social“ a \ ţionează cu raze laser. ţ
U.R.S5, şi R. P. Chineză. N o r- brie. le Europei, de a căuta niijloa- Discutind în cadrul unei co­ obtinut 10 mandate. \ Noul model, denumit
un pix, este foarte I
misii speciale probleme leqate \ „M ark-2", care seamănă
de rolul şj contribuţia tinere­ cu
tulu i la opera de edificare a \ uşor de manevrat şi va I
Redresarea economica — securităţii continentului, re­ \ fi experimentat luna vii­ I
tinerei
toare.
prezentanţii
generaţii
au scos in evidentă necesita­ \ 1
tea dezvoltării şi intensificării \ ZBORURILE LUI 1
„CONCORDE-02"
în atenţia guvernului britanic contactelor dintre' orqanfzaţt- \ Zborurile de încercare I
ile de tineret, a organizării u­
nor acţiuni comune, a intensi­ \ ale prototipului avionului
ficării luptei pentru promova­ \ supersonic britanic „Con- J
LO N D R A 29 (Aqerpres). — bilanţuri economice si de une­ de părere însă că declinul ex­ rea destinderii şi încrederii în­ \ corde-02" vor fi reluate la j
Preocupat de indicii în g rijo ră ­ le aprecieri făcute de perso­ portului bTÎtanic către S.U.A. tre popoare, penlru crearea u­ 1 septembrie, a precizat I
tori din diferite sectoare ale e­ nalităţi politice sau de insti­ s-ar datora recesiunii econo­ nui climat de pace şi securita­ \ miercuri M inisterul Teh­
conomiei M arii Britanii, prim ul tuţii specializate. „ National In­ miei americane şi consideră că te V orb itorii au evidenţia! va­ nologiei al M arii Britanii. t
ministru. Edward Healh. a stitute of Economic And So­ situaţia este recuperabilă in riatele posibililăli de mobiliza­ \ Vor fi efectuate aproxi­ t
convocat pcnlru ziua de 3 sep­ cial Research“ , de exemplu, a­ 6-9 luni. re a cercurilor celor mai larqî \ mativ 50 de zboruri in
tembrie o şedinţă a cabinetu­ preciază că economia britanică Pe de altă parte, quvernul ale: tineretului, a numeroaselor \ cursul cărora viteza apa­
lui, Sn care se vor analiza d i­ se află Sntr-o situaţie de rece­ conservator este înqrijorat de sale Organizaţii, pentru rea li­ ratului va creşte progresiv,
verse aspecte ale situaţiei ac­ siune, dar nu e de acord cu proporţiile Şi electelc qrevelor zarea obiectivului de mare în­ \ ajungind la doi mach. \
tuale şi măsurile propuse de^ măsurile guvernamentale, pro- din industria dc automobile. semnătate care este securita­ \ Aceste încercări sini
guvern. In prealabil însă el punind aplicarea unei politici O ultimă informaţie de presă tea europeană. Luînd cuvîntul \
se va Intilni la I septembrie de venituri de natură să sti­ anun|ă că 4 000 dc muncitori in cadrul comisiei, delegatul \ considerate capitale in ce \
cu V iclor Feather, secretar qe­ muleze economia şi chiar de­ de la filiala din VVctlinqlon a român. Nicolae Stoiag, a re­ \ priveşte evaluarea conse­
neral al Centralei sindicale valorizarea lirei sterline (rea­ uzinei de piese de schimb liefat adeziunea totală a tine­ cinţelor undei sonice pe \
TUC. iar a doua zi cu John mintim că moneda britanică a „Guest-Keen and N c tlle io ld “ - retului român la cauza nobilă \ care o va produce apara­ \
Partridge şi cu Campbell A ­ atins in cursul zilei de vineri Sankey s-au pronunţai vineri a securităţii continentului, ac­ 1 tul. La această viteză, a­
d:!-o I
damson, preşedintele şi. res­ cel mai scăzut nivel al ei în pentru continuarea acţiunii lor ţiunile iniţiale de Uniunea T i­ paratul va crea
pectiv. directorul qeneral al raport cu dolarul din uMimelc revendicative declanşată cu neretului Comunist şi Indrep- lungul traseului său de i
Confederaţiei Industriei B rita­ II luni). patru sâptămîni in urmă. In- lato spre apropiere si cunoaş­ zbor o undă de şoc per­ t
nice. Se presupune că primul La rindul său, Michael Noh- Ireruperea lucrului de călre tere, spre stringerea reiaţi - \ ceptibilă pe un culoar de
ministru Hcath va lansa cu a­ le ministru) comerţului, consi­ muncitorii de la ..Gkn"-Sankey i i '" " i organizaţiile de tine­ 60 km lărgime. Pentru a ­ \
cest prilej un apel la s p rijin i­ deră că Marea Britanic se a­ a dus la scăderea producţiei la ret progresiste din Europa şi \ cest motiv, autorităţile V
rea politicii economice şi a flă la marginea unei crize c- uzinele dc automobile V au x- din ■'Itc ţări n!*' lumii. i britanice au ales ca rută
măsurilor antiinflaţioniste pro­ cononiice, dind însă vina In hall, Brilish Leyland, Chrysler Azi, lucrările conferin­ \ aeriană o linie invizibilă
puse de quvern. mare parte pe guvernul labu­ şi Massey, Ferqusson etc. ţei continuă. s pornind din nordul Scoţiei
pentru
RHODESIA. Regimul de la Salisbury este cunoscut
Inqrijorarea autorităţilor bri- rist precedent. Stoparea in fla ­ principiile sale rasiste, viaţa locuitorilor negri fiind deosebit călre Golful Biscaya şi
lanice este provocată In cea ţiei reprezintă, după aprecieri­ de grea. . s care nu va afecta decil
mai mare parte de numeroase­ le sale. sarcina primordială. E- s regiuni cu o slabă densi­
La Varna s-au încheiat lu­ Comunicatul menţionează că urmează, de asemenea, să fie Poliţia dispune de ciini anume- dresaţi să atace negrii, după tate a populaţiei. Apara­
le inform aţii publicate în u lti­ vocînd efectul qrevei docheri­ c ir ile celei de-a II-a Confe­ a fost holărîlă crearea unei stabilite data şi locul con­ stră­ i tul va survola, totuşi, in
mele zile cuprinzlnd diverse lor asupra comerţului, cl este rinţe reqionale a asociaţiilor comisii mixte de cooperare vocării celui de-al 4-lea con­ cum se vede in fotografia alăturată. Asemenea scene pe drumul său trei cate­
zile din Salisbury sînt frecvente.
pentru Naţiunile U nilc din alqeriano-niqcriană în dome­ gres al federaţiei. \ drale, printre core
ţările europene, prinlre care niul economic, tehnic, cultu­ 0 + O \ „St. David" din Pem-
Si din România. ral şi ştiinţific. Io oraşele columbiene Bar- \ brokshire, care da­
ISTAN BUL 29 (Agerpres). — In urma unul acord In declaraţia cu privire la 0 + 0 ranquilla şi Carlaqena au a­ S ta re de tensiune tează din secolul al I
problemele colaborării euro­ vut loc demonstraţii studen­ \ Aparate speciale I
Interveni! in cursul nn p(ij de vineri spre simbălă, cei 12-lea.
pene. adoptată de conferin­ Peste 12000 de muncitori ţeşti in favoarea ameliorării s
21 000 dc muncitori din industria zahărului şi de la ţă. se exprimă sprijinul fată de la şantierele navale şi în­ sistemului de Invătămînt şi Tn Argentina de măsură au fost plasa­ I
trei catedrale
depozitele friqoriflce din Turcia au încetai qreva de­ de propunerea privind con­ treprinderile raclalurqicc din îm potriva m ajorării tarifelor \ te ¡n cele studia efectele
pentru a
clarată în urmă cu pairii zile. vocarea conferinţei penlTu regiunea oraşului olandez )a transporturi. Politia a o­ \ şocufui asupra zidurilor
securitatea europeană. In Rotterdam se ailă incepind dc perat peste 100 arestări prin­ BUENOS AIRES 29 (A ge r­ lui pentru a accepta reîntoar­ \ şi ferestrelor sole.
document se relevă, to t­ lre studenţi Şi a ocupat U­ pres). — Gruparea ilegală de cerea din exil a fostului dic­
odată, însemnătatea pen­ niversitatea „A tlá n tic o “ . 6 tendinţă peronista „M ontane­ tator argentinian, Juan Peron, CLAXOANELE DIN
tru climatul politic euro­ studenţi au fost deferiţi tri­ ros“ şi-a asumat Sn două co­ înlăturat de la putere în 1955. ROMA
Tailanda îşi retrage trupele din pean a colaborării între sta­ bunalului militar. municate transmise presei, res­ Asasinarea luj Alonso, care
tele continentului nostru în o + o ponsabilitatea uciderii lideru­ urmează celei a fostului pre­ In marile oraşe europe- \
domeniile economiei. ştiîn|ei, lui sindical argentinian Jose şedinte Aramburu. a provocat ne claxonatul este inter- ^
Vietnamul de sud tehnicii si culturii. In capitala siriană a luai Alonso, el însuşi peronist. dar o stare de tensiune în A rg e n ­ zis, mai ales in timpul *
siirşlt conferinţa m iniştrilor de tendinţă mai moderată. Se tina. Se relatează că politia I nop|ii. Excepţie face, în- ^
0 + 0 desfăşoară vaste acţiuni pen­
W A S H IN G TO N 29 (Ager- gat câ W ashingtonul nu a La Belqrad a sosii Inir-o sănătăţii din ţările arabe, pretinde că Alonso a fost c- să, „oraşul elernN. La ora l
preş). — Guvernul tailandez a formulat nici o obiectiune şi vizită oficială primul minis­ consacrată examinării măsu­ x'ecutat pentru că a „trădat" lru descoperirea vinovaţilor. actuală, claxoane exaspe­
informat oficial Statele Unite că guvernul american aşteap­ tru al Afganistanului, Nur rilor de combatere a holerei. mişcarea peronista. Comunica­ Forte speciale efectuează per­ rant de puternice sini \
despre holărirea sa de a-şi re- tă să fie informat asupra re­ Ahmed Eltcmadi, informează Din surse apropiate conferin­ tele cer sindicatelor să exer­ cheziţii şi controlează actele J puse in funcţiune de auto- \
tr a jb trupele din V ie tn am u l zultatelor discuţiilor cc u r­ aqenţia Taniuq. El a declarat ţei se relevă că au fost a­ tuturor persoanelor suspecte i m obiliştii nerăbdători pt/
de sud, a anunţai joi un pur­ mează să aibă loc intre părţile la sosire că va face un doptate recomandări în vede­ cite presiuni asupra guvernu- din principalele oraşe ale ţării. străzile Romei chiar ^
tător de cuvînt al Departamen­ interesate cu p riv ire la de­ schimb de păreri cu M ilia Ri- rea coordonării măsurilor tim pul nopţii. S-a cafcuVri \
tului de Stal american. ta liile acestei retrageri şi data bicici, preşedintele Vccei E- preconizate de fiecare ţară In că un singur motociclist. i
Purtătorul de cuvînt a adău­ la care ca va avea loc. xecu-tive Federale şi cu alte vineri în grevă. Acţiunea parle — R.A.U., .Irak. Kuweit. troversind Roma in zorii
oficialităţi iugoslave in pro­ qrevistă care a începui in i­ Liban, Iordania. Arabia Sau­ zilei, sau un singur auto- \
bleme de interes comun pen­ dita şi Siria — pentru prote­
ţial la marile şantiere „ W il- ) mobilist care face uz de \
tru cele două ţări. ton-Feyenoord“ din Roltei- jarea populaţiei şi împiedica­ claxon pot trezi cel puţin
rea răspindirii acestei m ala­
i
0 + 0 dam cu participarea a 3 000 dii. i 250 mii de persoane.
de muncitori s-a extins şi la
Prcşedinlcle Nigeriei, Ya- 0 + 0
alte şantiere de construcţii
kubu Gowon, şl-a închelal I MUZEU DE CEASURI
vineri seara vizita oficială de nave. Guvernul uruguayan a or­ I
de 4 zile întreprinsă în Alqe- O + O donat vineri închiderea tutu­ Intr-o mică localitate \
rla. In comunicatul dat pu bli­ ror şcolilor' secundare pînă Ia din voievodatul Kieleckie
La C onakry s-a deschis (R.P. Polonă) se allâ u­
cităţii cu acest prilej se ex­ sftrşllul anului de învâţâmînl,
primă holărîrea guvernelor consfătuirea Biroului executiv pentru a evita protestele 4 nicul muzeu de ceasuri \
al Federaţiei panalrlcane a solare din Polonia, Vizi- t
celor două ţări de a-şi întări provocate de sancţionarea )
şi lărgi cooperarea pe baza sindicatelor, care grupează mai multor profesori acuzaţi I * totorii pot intilni aici cei *
principiului apărării suvera­ organizaţiile sindicale din pe­ de propagandă antiguverna­ mai vechi exponat de ceas \
nităţii Si inleq rilălii statelor ste 20 t<fri din Africa. mentală. V in eri dimineaţa, solar, datind din 1524. \
africane, al s p rijin irii mate­ Pe ordinea de zi a consfă­ politia a intervenit în 21 de I precum şi ciudatele cea­
riale Şi morale a popoarelor tuirii fiqurează probleme ale şcoli din M ontevideo pentru URUGUAY. La Montevideo, după refuzul autorităţilor de a i suri rotunde din secolul l
africane aflate încă sub do­ luptei ţărilor africane împo­ a elibera sălile de curs ocu­ elibera deţinuţii politici în schimbul celor doi diplom aţi răpiţi, ) XVII, un ceas în carcasă *
minaţie străină, al condamnă­ triva imperialismului, colo­ pate de cel care protestau situaţia continuă să răminâ încordată. I de cristal, ceasul cu \
rii reg im urilor rasiste din- nialismului şi neocolonialis- îm potriva măsurilor dictate (n fotografie : Armată percheziţionind un automobil pe o ‘ pendul din 1654 care a ţ
tr-o serie de ţări africane. mului. In cadrul lucrărilor de autorităţi. stradă din Montevideo, i opartinut regelui lan Ko- i
1 zimir. Alături de ceasuri,
I in muzeu se afla lucrări \
ţ asupra sistemelor ceasuri- V
i lor solare, trolate vechi ’
i de astronomie, printre ca­
;
re primele lucrări ale lui \
î
. in competiţia supersonică CEAI PENTRU TO ţl ţ
Copernic.
î
In Elveţia, de la stînele i
de munte laptele este \
î transportat pînă in sate i
Intre timp lucrările de la
că Senatul va adopta o decizie
W A S H IN G TO N 29 — Cores O deosebită in qrijora ie o dacă nu şi umane. In zonele
pondentul ’ Agerpres, Constan­ provoacă faptul că Aburind cu deasupra cărora va zbura. Ex­ cele două prototipuri continuă. favorabilă, proiectul „S.S.T." î prin conducte. In Kenya,
i
tin Alexandroaie, tra n s m ite : o viteză de 2 800 km pe oră. perimente recente cu avioane Fuselajul şi motorul pro to tip u ­ va fi terminat abia în 1975 şi \ de pe înălţim ile m unţilor \
Pentru prima dală de cînd a la o altitudine dc aproape supersonice m ilitare au provo­ lui „S.S.T." se afla în faza in i­ va intra în exploatare comer­ Kilimandjaro, zăpada to- 1
preluat postul de preşedinte al 20 000 metri, şi cu un consum cat avalanşe dc zăpadă şi de ţială de construcţie la compa­ cială în 1978-1980. Or. avionul \ pită curge prin conducte »
S.U.A., Richard N ixon a adop de combustibil enorm. „S.S.T“ pietre în zonele muntoase şi niile Boeinq şi Locheed. In supersonic sovietic ,,TU-144" \ spre pâm inturile lipsite de
tat joi o poziţie lipsită de echi­ ar putea provoca o escalada­ au ucis păsări şi animale In cei 9 ani de la iniţierea proiec­ şi cel franco-enqlez „Concorde" apă. In Irlanda, pe o su- ţ
voc fată de mult controversa re a poluării straturilor rarefîa- regiunile de şes. tului „S.S.T“ . aprobai in p rin ­ se află deja In faza zborurilor ) P a ia ţă de 20 mile în ju- l
tul proiect de construire a unui le ale atmosferei. Se afirmă că Parlîzanij supersonicului de cipiu de fostul preşedinte K en­ de probă ŞÎ experimentărilor \ rut oraşului Dublin pe !
avion supersonic de pasageri clementele lichide evacuate dc pasageri consideră insă că a- nedy, guvernul american a a- tehnoloqice. fapt care provoa­ conducte curge.. bere. 1
„S.S.T." Preşcdinteţe a declara! motoarele sale cu reacţie la o vînd in vedere concurenta vansal companiilor constructoa­ că nelinişte oficialităţilor ame­ Iotă insă că o firmă pe- \
că numai construirea protolipu asemenea înălţime ar descom­ marc ce se întrevede în v iito ­ re 737 milione dolari, iar în ricane care consideră că so­ trolierâ din Londra a foto- t
lui „S.S.T.*' şi experimentare.' pune o marc cantitate dc ozon. rul apropiat pe»^ piaţa trans­ bugetul anului fiscal curent cietăţile civile aeriene ameri­ sil sistemul de conducte î
luj pot clarifica dubiile exp ri­ 'dement cc formează un strai portului de pasageri, ca urmare sînt prevăzute încă 290 m ilioa­ cane se află în pericol de a fi \ pentru a-şi servi ana^jo**; ^
mate de oponenţii finalizării a protector a) pămînluluî. absor­ a construirii avioanelor super­ ne dolari. Camera Reprezentan­ surclasate pe piaţa internaţio­ cu obişnuitul ceai. In 8 l
cestui proiect şi optimismul bind o mare parte a razelor sonice „Concorde" şi ..TU-144". ţilor a aprobat această sumă nală a transportului de pasa­ ) minute ceaiul, care curge !
ultraviolete. In acelaşi lim p a cu o majoritate infimă. In Se­ geri. „N u puţini vor (i ceî care i din conductele ros^indite ţ
manifeslat de cci care il s p riji­ S.U.A. trebuie să-şi sporească i •n cele 44 de etnie ale \
nă. Declaraţia preşedintelui a vionul se anunţă a fi extrem.do puterea competitivă a societă nat s-ar fi putut ca acesîe a- vor prefera să scurteze la ju ­
VIETNAMUL DE SUD. Luptele dintre Forţele Armate de Eli­ survenit la circa 10 zile de la costisitor. Numai prototipul va Iilor lor de transporturi aerie­ 1 ocaţii să fie respinse. Pentru mătate durata unei călătorii ţ Celor trei clădiri nle fir- /
berare şi trupele americano-saîgoneze continuă. F.N.E. păstrea­ publicarea unui raport întoc­ costa circa un miliard trei sule ne civile. Totodată ei apre­ a preveni o asemenea eventua­ transatlantice, aleqînd astfel \ mei, umple 130 000 ceşti •
ză controlul asupra unor intinse regiuni. mit de un comitet cpngresio- de milioane dolari. De aseme­ ciază că prin diverse procedee litate, preşedintele N ivon a ţi­ supersonicul străin şi nu avioa­ % pentru cei 5 500 de sa- ^ \
loriaţî.
In fotografie : Soldaţi ai F.N.E. se pregătesc de atac in naî biparlizan care recomanda nea, se apreciază că detunătura tehnoloqice, pol ii reduse atît nut sâ-şi facă cunoscuta opinia, nele noastre“ , declara recent o
provincia Ben Tre. guvernului să abandoneze pro­ sonică ce o va provoca ar putea zgomotul motoarelor, cit $> influentînd astfel opinia Sena­ oficialitate din M inisterul
iectul aŞ.S.T- , cauza mari pagube materiale, gradul de poluare. tului. In cazul, foarte probabil, Transporturilor.
Redacţia-|l administraţia ziarului : Deva, sir. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 |) 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065