Page 1 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 1
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N l Ţ l - V Ă !
Tovarăşul NICOLAE
CEAIISESCU a acordat
un interviu televiziu-
n ii austriece
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cutlv, secretar al C.C. al
secretar general al Partidu P.C.R.
lui Comunist Român, preşe Cu acest prilej, tovarăşul
dintele Consiliului dc Stat Nicolae Ceauşescu a acordat
ORGAN AL~ COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPUIAR JUDEŢEAN al Republicii Socialiste Româ ziariştilor austrieci un inter
viu referlndu-se la unele as
nia, a prim it, iun] la amiază,
un grup de ziarişti de Ia pecte ale construcţiei socia
televiziunea austriacă. lismului In România şl ale
La prim ire a lost de lată politicii externe a statului
tovarăşul Dumitru Popescu. noslru.
ANUL XXII. Nr. 4867 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI membru al Comitetului Exe- (Agerpres)
PLENARA COMITETULUI Al ffl-lea Congres international de istoria medicinii
JUDEŢEAN DE PARTID
Luni dimineaţa au început, avut de tim puriu răsunet şl re
în Sala mică a Palatului Re cunoaştere m ondiali el care au M E S A J U L
publicii, lucrările celui de-al dat personalităţi internaţionale
Ieri. 31 august a.c., a avut loc mlnate finite, 8 135 tone cocs T:ului şi dotarea acestora cu X XII-lea Congres International
la Deva plenara Comitetului metalurgic, 2 165 tone seml- tot utilajul prevăzut în plan de istoria medicinii, organizat de prim rang.
judeţean de partid. Plenara a cocs, I 539 tone fier in mine pe 1970 ; organizarea unei a- de Uniunea societăţilor de şti Congresul a fost, de aseme
analizat activitatea desfăşura reu marfă, 2 000 mc che urovizionări corespunzătoare a inţe medicale din România, sub nea, salutat de prof. dr. Ro
ţii de orqanizatiile de partid şl restea, 1 680 mc lemn pentru agregatelor C.S.H. cu materii man Moldovan, vicepreşedinte
conducerile tehnico-adminstra- celuloză şi alte produse. prime corespunzătoare t asigu auspiciile Societăţii internaţio al Academiei de Ştiinţe So
nale de istoria medicinii. La a-
ciale şi Politice.
prof. loan
tive ale unităţilor economice E forturile depuse de colecti rarea forţei de muncă şi a u ceastâ Importantă manifestare liului popular al municipiului preşedintelui Consiliului de Stat
Borca, vicepreşedinte al Consi
din judeţul Hunedoara pentru vele de muncă din unităţile e tilajelor necesare la C.E.I.L. ştiinţifică Iau -parte numeroşi
îndeplinirea indicatorilor de conomice pentru organizarea Deva etc. Şe prevăd, de ase delegaţi din aproape 40 de ţări Bucureşti, şi prof. dr. Valerian
plan pe şapte luni din acest an, mai bună a activităţii de pro menea, măsuri pentru intensi ale lumii, personalităţi proemi Popescu, preşedintele Uniunii
măsurile ce trebuie luate In ducţie s-au reflectat In creş ficarea activităţii de investiţii, nente ale istoriei medicinii in societăţilor de ştiinţe medicale.
pre al Republicii Socialiste Româ
scopul realizării planului şi a terea productivităţii muncii, pentru pregătirea activităţii de ternaţionale, valoroşi oameni In numele congreslştllor,
angajamentelor pe acest an, reducerea cheltuielilor materia producţie şi investiţii pe anul de ştilntă din ţara noastră. prof. Maurice Bariety,
stadiul pregătirii activităţii de le, în sporirea continuă a efi 1971, precum şl unele sarcini In cuvîntul de deschidere şedintele Societăţii Internaţio
producţie şl investiţii pe anul cienţei economice şi realiza ce revin In această perioadă rostit la şedinţa festivă, prof. nale de istoria medicinii, a
1971. rea angajamentelor luate în organelor şi organizaţiilor de dr. docent Valerian Bologa. vi mulţum it penlru căldurosul
Au luat parte membrii şl întrecerea socialistă. Rezulta partid, sindicat şi U.T.C. cepreşedinte al Societăţii in mesaj adresat Congresului de nia, NICOLAE CEAUŞESCU,
membrii supleanţi ai Comite tele obţinute — au subliniat In încheierea lucrărilor ple ternaţionale de istoria medici preşedintele Consiliului de
tului judeţean de partid, se unii vorbitori — demonstrea narei a luat cuvîntul tova nii, preşedintele Comitetului Stat. Nicolae Ceauşescu. expri-
cretari ai unor comitete de ză competenta organizaţiilor răşul loachlm Moga, prîm-se- de orqanizare a Congresului, mîndu-şi satisfacţia penlru pri
de partid. In scopul realizării J
partid din marile Întreprinderi de partid, sindicat şi U.T.C., a cretar a! Comitetului judeţean după ce a făcut o sumară tre mirea deosebită rezervată con-
ale judeţului, cadre de condu consiliilor de administraţie şi cere In revistă a dezvoltării qresiştilor — în spiritul tradi
cere din organizaţiile de masă comitetelor de direcţie în con exemplare a sarcinilor de plan studiului istoriei medicinii si ţionalei ospitalităţi româneşti adresat participanţilor la cel
Si obşteşti, reprezentant! ai u- ducerea şi organizarea activi Si angajamentelor asumate, vor-, a Invătăm întului de specialita — şi condiţiile excelente cre
nr>r ministere, ziarişti. tăţii economice, In mobilizarea bitorul a subliniat necesita te a relevat înalta apreciere ate desfăşurării lucrărilor.
colectivelor de salariaţi Ia în
La dezbaterile din cadrul deplinirea exemplară a sarci tea ca In toate unităţile eco de care se bucură in tara noas A avut loc apoi înmlnarea
plenarei au luat cuvîntul tovă nilor ce le stau în faţă. nomice, consiliile de adminis tră aelivitalea desfăşurată in Premiului „Esculap de aur*', în
semn de înaltă preţuire a ac
răşii Cornel Fulqa, director S-a apreciat însă că fată de traţie şi comitetele de direcţie acest domeniu. tivită ţii ştiinţifice în acest do de-al XXII-lea Congres interna
general al Combinatului de ex posibilităţi, de condiţiile tehni- să acţioneze energic şi eficace Cu viu Interes si profundă
ploatare Şi industrializare a co-maleriale existente, în une pentru soluţionarea probleme satisfacţie exprimate, prin pu meniu, prof. Erna Lesky, de la
lemnului Deva. Dumitru Po- le unităţi cum sînt I. M, Ţe lor complexe ale producţiei şî ternice aplauze, a prim it în- Universiialea din Viena.
peanăş. director tehnic !a Cen bea, exploatările miniere U ri- investiţiilor pe care le ridică treaqa asistentă Mesajul pre Prof. Fr. A. Sondervorst, v i
trala cărbunelui Petroşani, N i cani. Lonea, Vulcan. C.M.N. finalizarea în cele mal bune şedintelui Consiliului de Stat cepreşedinte al Societăţii a ţional de istoria medicinii
colae Ciobotea. director al în Deva, întreprinderea ..Marmu condiţiuni a ultim ului an al a! Republicii Socialiste Româ prezentat raportul „50 de ani
treprinderii ..Marmura" Sime- ra** Simerîa, întreprinderile de cincinalului actual şi pregăti nia. Nicolae Ceauşescu. adre de la primul Congres interna
via, Ştefan Nicolau, şeful Şan industrie locală Brad si Deva rea optimă a cincinalului v i sat participanţilor la cel de-al ţional de istoria m edicinii“ .
tierului de construcţii hidro etc., rezultatele obţinute nu se itor. In mod deosebit vorbito X XII-lea Congres internaţional In numele Consiliului de Stat, al quvernului
tehnice speciale Petroşani, ridică la nivelul cerinţelor. A rul s-a referit la perfecţiona de istoria medicinii. Mesajul Timp de cinci zile, la Bucu Republicii Socialiste România şl al meu per te orientată activitatea oamenilor de ştiinţă $1
Raúl Costea, director ia Cen ceasta. datorită deficienţelor rea conducerii şi organizării a fost citit de ministrul sănă reşti şi Constanta, participanţii sonal. adresez participanţilor ta cct dc-al a tuturor slu jito rilo r pe tărfmul medicinii din
patria noastră, activitate căreia statul, guver
trala m inereurilor neferoase manifestate în conducerea si activităţii productive, lichida vor dezbate pe secţii proble XXII-lea Congres internaţional dc istoria me
Deva, Druker Adolf, director organizarea actîvitătii de pro rea anomaliilor manifestate în tăţii, dr. Dan Enăchescu. me privind istoria deontologiei dicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bu nul ţării se străduiesc să-l creeze condiţii tot
al Uzinei „Victoria** Călan, ducţie, In aprovizionarea cu aprovizionarea tehnico-materia- In continuare, acad. Aurel cureşti un salut cordial. mal bune de desfăşurare. Avem convingerea
Ştefan Almăşan, secretar al materii prime si materiale, În lă. folosirea capacităţilor de Moga, preşedintele Academiei medîcaie, valoarea ştiinţifică a România este bucuroasă să acorde — pen că abordarea In cadrul Congresului dumnea
Comitetului judeţean de par treţinerea agregatelor şi insta producţie, a forţei de muncă şi de Ştiinţe Medicale, salutînd folclorului medical, relaţii me tru a doua oară — ospitalitate acestui înalt voastră a temei relaţiilor medicale ale Româ
niei cu alte ţărt — aşa cum se prevede în or
a tim pului de lucru. De aseme
tid. Lazăr Pop, director al în laţiilor, respectarea ordinii şi dicale între România şi alte lo r ştiinţific internaţional care reuneşte sa
treprinderii miniere Ţebea, a disciplinei, folosirea integra nea, vorbitorul a relevat ne pe congreslşti, a menţionat că ţări, medicina provincială în vanţi şl cercetători de prestigiu dlnlr-un în dinea de zl a reuniunii — va înlesni mai buna
cesitatea ca orqanele şi orga
C'oslache Trotuş. director ge lă a fondului de timp. Istoriografia medicală româ Im periul roman şi altele, semnat număr de ţări ale lumii. cunoaştere şt punere în lumină a realizărilor
şl a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti,
n e ra l al Centralei industriale Participanţii ia plenară au nizaţiile de partid, conducerile neasca se numără printre ace In epoca noastră, caracterizată prin pro
T Hunedoara, Víchenle Bălan. relevat şi faptul că, în dome centralelor industriale şi între le ramuri ale medicinii care au funde şl continui prefaceri înnoitoare, ştlinta dornică să conlucreze strîns cu şcolile medi
prinderilor să' caute soluţii a
cale de pretutindeni In lupta pentru ocrotirea
■ ¿rîm-vîcepresedintc al Comite niul investiţiilor, pe Ungă rea {Agerpres) este un aliat de nelipsit al popoarelor In lupta
’ tulul executiv al Consiliului lizările bune obţinute {planul decvate şi să intervină cu pentru o viată mai bună. In acest cadru, şti sănătăţii Individului şl a colectivităţii, pentru
popular judeţean. anual a fost realizat In pro competentă şî operativitate inţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi
fericire, de progres şl pace ale popoarelor.
Dezbâtînd activi lalea desfă porţie de 60,5 la suta), s-au în pentru îmbunătăţirea calităţii un rol de o covirşltoare însemnătate, fiind Prin însăşi natura el, medicina slujeşte vie
reducerea . consu
produselor,
şurată pentru asigurarea înde registrat şi unele rămlnerl in chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi ţii, ocrotirii sănătăţii orautul, păcii şl. ca a
p lin irii sarcinilor economice urmă, mai cu seamă la între m urilor specifice de materii vie ţii celui mai preţios fond al societăţii — tare. ea este profund Interesată ca popoarele
prime şi materiale, lichidarea
pe 1070 şi pregătirea activităţii prinderea de explorări miniere omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor să trăiască în pace. ca umanitatea să fie apă
de producţie şi investiţii pe Deva. Uzina „V ictoria" Călan, stocurilor suipranormative şl a umaniste ale savanţilor şl cercetătorilor din rată de urgiile războiutul. ca în lume să se
neeconomicoase,
cheltuielilor
1971 participanţii la plenară Fabrica „V idra" Orăştie. trecut, a uriaşelor Investiţii de gîndire sl de Instaureze relaţii de înţelegere şl colaborare
au subliniat că toate colecti U.M.M.R. Simerîa. Consiliul ridicarea qenerală a eficientei strădanii ale omenirii in lupta îm potriva boli
economice.
vele de muncă din întreprin popular judeţean, rămîneri In lor şi a durerii constituie un factor pre(!os în între toate naţiunile.
Progresul ştiinţelor. Inclusiv al medicinii,
problemele
Referindu-se la
derile, unităţile economice şl urmă cauzale de neasiqurarea pregătirii producţiei anului v i eforturile care se depun pentru a soluţiona este strîns legat dc dezvoltarea largă a rapor
in slitu tiile judeţului, îndruma condiţiilor de finanţare si e itor, vorbitorul a subliniat că cu succes problemele complexe ale medicinii tu rilo r m ultilaterale dintre savanţii şl cerce
te cu competenţă de către or xecuţie, de unele carenţe exis contemporane. Apreciem de aceea în mod tătorii de pretutindeni, Intensificarea coope
ganele şi orqanizatiile de par tente în orqanizarea activită atenţia trebuie concentrată « deosebit această întîlnire a dumneavoastră, rării dintre toate statele pe baza deplinei ega
supra asigurării la timp a ma
tid au desfăşurat o activitate ţii de construcţii-montaj. do teriilor prime, materialelor şl menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea lităţi în drepturi, a respectului independentei
rodnică pentru înfăptuirea lipsa unor materiale, utilaje şi doctrinelor şi practicilor medicale din trecui,
sarcinilor ce le revin din mă forţă de muncă. pieselor de schimb necesare să înlesnească, pe această bază. obţinerea de şi suveranităţii fiecărui popor.
Urez succes deplin lucrărilor celui de-al
bunei desfăşurări a producţiei,
reţul program elaborat de Con Pentru înlăturarea neajunsu contractării întregului volum noi progrese în medicina zilelor noastre. XXII-lea Congres Internaţional de Istoria me
gresul al X-lea al P.C.R. S-a rilo r semnalate, asigurarea u Lupta îm potriva bolilor, apărarea sănătăţii dicinii, expr!mîndu-ml convingerea că el va
relevat de asemenea că. drept nor condiţii optime realizării de producţie marfă, creării oamenilor este o cauză comună a tuturor po
rezultat al măsurilor politice, sarcinilor economice aferente condiţiilor pentru realizarea poarelor, un domeniu In care savanţii şl cer reprezenta un moment Important tn dezvolta
organizatorice şi economice acestui an şi în vederea pre volum ului de investiţii indus cetătorii din toate ţările lum ii pot colabora rea ştiinţelor medicale, fn întărirea colaborării
luate, al entuziasmului cu care gătirii activităţii pe anul 1971, triale şi sociai-culturale. iructuos, cu bune rezultate. In acest spirit es Internaţionale a oamenilor de ştiinţă.
au participat oamenii muncii, plenara a adoptat măsuri care V orbitorul a exprimat con-
sub conducerea organizaţiilor vinqerea că oamenii muncii
prevăd printre altele : recupe din. judeţul Hunedoara. sub
de partid, la înfăptuirea sarci
rarea răm înerilor în urmă la conducerea nemijlocită a orga I
nilor, planul de stat pentru pe
toate Întreprinderile unde nu nelor şi orqanizatîilor de par
rioada amintită a fost depăşit s-au realizat sarcinile de plan, tid. îşi vor intensifica efortu In pag. a lll-a !
la toţi indicatorii • la produc pe baza unor grafice cu ter rile penlru a încheia cu de Obiective noi -realizate prin
ţia globală realizările reprezin mene st responsabilităţi preci plin succes prevederile cinci
tă 101,8 la sută, iar la produc
ţia marfă 102.2 la sută. S-au se J asigurarea unei mal bune nalului actual, pentru trecerea lineretul
dat economiei naţionale peste aprovizionări tehnico-materîale la înfăptuirea exemplară a contribuţia cetăţenilor j
prevederile de plan aproape a locurilor de muncă la ex obiectivelor trasate de partid
16 000 tone oţel, 4 347 tone la- ploatările miniere dîn Valea în viitorul cincinal.
j
Acest an a fost deosebit andrei —. au fost construite \ |
4 cămine culturale — Ia Rl-
şi contempo de bogat in construcţia de blţa, Boş, Groşi şl Sllvaşu j
noi obiective soctal-culturale
La instalaţia de brichetare Coroesti In mediul rural. Deşi am în de Jos — , Iar in satul Peş- \ ;
Introdusă all-
teana a fost
cheiat abia 8 luni, pînă în
orezent au fost date în folo mentarea cu apă. Sub toate j
Pe şantierul Termocentralei de la Mintia, ritmul de execu sinţă, printre altele, 19 săli aceste realizări şt-au pus I j
FLUXUL PRODUCTIV ţie atinge cote înalte de intensitate. Peste clteva luni urmeaxâ raneitatea Călanu Mic, Grind şl Slnt- prin hărnicia şt priceperea j j
semnătura mii de cetăţeni
de clasă — la Dobra, Toteştl.
Boz, Sllvaşu de Jos, Boholt.
sâ fie pus în funcţiune cel de-al treilea grup energetic de
210
lor.
megawaţi. Vedere de ansamblu a coşurilor de fum înalte
de
220 m. Folo : V. ONOIU
ANEMIC ÎMPIEDICA
/ \ sy ____ ___ A A
în d e p lin ir e a planului nivelul recoltei la cerealele pă-
Intre factorii care determină
ioase de toamnă, lucrările de GIND SE VA GĂSI ANTIDOTUL INTIRZIERI-
pregătire a terenului deţin un
In luna martie a acestui an, Pentru a cunoaşte cauzele către proiectant — IPROM1N loc de prim ordin. Se ştie bine
prima linie a instalaţiei de b ri care au determinat aceste per Bucureşti, constructor — TCMM că de modul cum se eleclueazâ a
chete de la preparatia Coro turbaţii, ne-am adresat tovară Petroşani şi Centrala cărbune răturile, îndeosebi de calitatea
esti a intrai in funcţiune. In şului dr. ing. Ioan Crăiescu, lui Petroşani. acestora, precum $1 de lelul In L0R LA EXECUTAREA ARĂTURILOR ?
aprilie au fost pornite si „mo- inginer şei cu preparatiile la Menţionez faptul că lucrările care sinţ întreţinute ogoarele
inarolc" celei de a doua lin ii. Centrala cărbunelui Petroşani, de reproiectare se află înlr-o
Desigur, prima perioadă era care ne-a relatat : fază relativ înaintată, ceea ce pînă la însSmtnţare depinde in
destinată cu precădere punerii — La punerea în funcţie a ne face să credem că se va mod nem ijlocit producţia ce se pregătirea terenului după pă
la punct a procesului tehnolo- instalaţiei s-au constatat o sea putea trece pe noua soluţie În obţine la heclar. mai elementare măsuri cerute Asupra posibilităţilor de ter şedinte Ghcorghe Prip), dacă ioase la cooperativele aqricole
qîc si aclimatizării personalu mă de deficiente de proiecta că la începutul trim estrului JV. Realizările cu mult sub po de tehnologia culturilor pâioa- minare a efectuării arăturilor nu pregătirea temeinică a îosă-
lui de deservire, cunoscind re si execuţie, în ce priveşte Toate aceste modificări vor sibilităţi înregistrate la cultura se de toamnă. Argumentele care pentru Insămîntările de toam m înţărilor de toamnă? Aceeaşi din Jeledinţi. Bobîlna, Rapoltu
faptul că instalaţiile, proveni alimentarea cu agent termic, permite In viitor creşterea griulu i au evidenţiat cc priso pledează In favoarea afirma nă duDă culturile de vară nu întrebare se pune şî în cazul Mare, Bosorod, Romos etc.
Cum pol considera oare preşe
te din import, sînt unicate focarele Instalaţiei de uscare producţiei de brichete faţă de sinţă rolul hotărllor al acţiuni ţiei de mai sus sînt sintetizate încape nici o îndoială. Ne-o do cooperativei agricole din Dineu dinţii şi inqinerii şefj aî aces
deocamdată în ţară. Urma a Si Instalaţia de topire a bitu nivelul atins in prezent. lor de pregătire a solului. Fi de rezultatele total nemulţumi vedesc exemplele cooperative Mic, unde preşedintele şi In-
poi intrarea în normal, Inte mului. Pentru remedierea a Rezultă 'din spusele de mai resc era ca din neajunsurile ce toare existente la efectuarea a- lor agricole din Cristur, Dobra, qinera Maria Moioş vădesc <> tor unităţi că au făcut totul
grarea în ritm ul necesar înde cestor deficienţe, am luat, de sus că preocupările în vede s-au manifestat să se traqă ma răturîlor pentru insămîntările Simerîa se-, unde pregătirea totală nepăsare faţă de bun* pentru a pregăti o bază solidă
p lin irii planului de brichete, sigur, o serie de măsuri prin rea îm bunătăţirii fluxului teh- ximum de Învăţăminte în fie de toamnă. Astfel, deşi pe circa terenului eliberat de păioase organizare a lucrărilor de pre producţiei prim ului an al ur
combustibil atit de cerut tn tre care cele mai importante 5 300 hectare qriul are ca plan nu mai ridică nici o problemă. gătire a terenului destinat in- mătorului cincinal cînd în 30—
toată ţara. sînt : m odificări parţiale si îm Ing. RADU SELEjAN care cooperativă agricolă. Dar, te premergătoare culturi de In schimb, surprinde faptul că săimnţărilor de toamnă. 40 sau chiar maî multe zile nu
Din păcate, evoluţia produc bunătăţiri Ia reţeaua de ali contrar oricăror aşteptări, se in. păioase, pînă acum nu s-au la C.A.P. Bărâşli nu s-a arat In legătură cu asigurarea au reuşit să asigure eliberarea
tivă a instalaţiei nu este cea mentare cu agent termic, re tîlnesc încă multe unităţi unde arat nici 3 500 hectare! Un cal nici măcar un hectar din cele recoltei viitoare deficiente in terenului şi executarea ară
aşteptată. După 6 luni se con facerea parţială a zidăriei în se ignorează, de către inqineri cul sumar demonstrează ca su 35 destinate însăm inlârii, unde tolerabile se ţntilnesc $î la coo turilor ?
stată cu regret un minus de focarul instalaţiei de uscare, (Continuer» in pog o 3-o) prafaţa respectivă se putea o- griul are ca plante premergătoa perativa aqricolă din Roscani. Ştiind cu precizie că bazele
aproape 130 000 tone brichete Jar la instalaţia de topire a bi Si preşedinţi, aplicarea celor gorî cu numai jumătate din re lot culturi de păioase. Orice Din cele 190 ha care urmează recoltei viitoare nu se asigură
M rare se adaugă încă 13 000 tumului, ca o primă măsură, numărul tractoarelor aflate în încercare a preşedintelui a- să se însămînţeze cu qrîu. pe cu justificări, este de datoria
tone nerealizate în primele do dotarea I.M.A., în cel mult 6 cestri unităţi, Ion Răsădea, dc 139 ha plantele premergătoare conducerii fiecărei cooperative,
uă decade ale lunii auqust. De s-a executat curăţirea depune zile bune de lucru. Inlr-o ase a da vina pe „cauze obiective", Ic constituie pâîoasele. Pînă agricole, a Inginerilor $elî sl
remarcat că această considera rilor din topitoare si su.prain- menea situaţie este evidentă nu are nici un suport temeinic. acum însă nu s-au efectuat ară a organelor agricole |udcţene
bilă restantă nu se compen călzîloare Şl s-au suplimentat lipsa de preocupare a preşe O situaţie asemănătoare se în- turi nici pe 20 ha, ceea ce evi să întreprindă ncînlîrzlat mă
sează nici pe departe cu cele serpentinele in vederea creş d inţilor de cooperative, a Ingi lîlneşte la C.A.P. Silvaş. La denţiază superficialitatea si suri energice în vederea execu
15 000 tone de brichete reali terii capacităţii de topire. In nerilor din unităţi şl a comite această cooperativă pînă in lipsa de răspundere cu care
zate peste plan în această pe viito ru l apropiat se preconi telor de direcţie ale I.M.A. pen inginerul Soos Ludovic şi pre tării arăturilor în maximum
rioadă de către secţia de bri zează Înlocuirea procedeului tru asigurarea unei temelii trai ziua de 30 august a.c. nu s-a 3-4 2lle pe toate suprafeţele
chete a preparatiei Petrii a Si actual de topire a bitumului cu nice recoltei viitoare, cunos- tras nici o brazdă pe cele 56 şedintele C.A.P., Petru Mireea. care se vor tnsăroînţa în a-
tuaţia este cu a lit mai qravă o variantă suplimentară pri hectare planificate. Ce altă ac privesc soarta producţiei anu ccastă toamnă după culturi de
cu cit în multe oraşe ale tării cînd că lucrările de recoltare ţiune mai importanţă retine lui 1971. Nu maî puţin alar
se conta pe aceste cantităti vind transportul, depozitarea a păioaselor si eliberarea tere mante sînt şî restanţele — dc vară.
penlru aprovizionarea popu $1 alimentarea cu bitum lichid. nului au Început cu două luni oare atenţia consiliului dc N, TIRCOB
laţiei cu combustibil. Acest lucru va fi realizat de în urmă. conducere al cooperativei (pre cile 30— 150 ha — existente la