Page 10 - Drumul_socialismului_1970_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4869 ($ JOI 3 SEPTEMBRIE 1970

Contracte ferme de des­ Mesaje către colegii noştri

facere pentru întreaga ol V& K ria m da po m eleoguri bănăţene, d ragi pionieri j! ţco lari
din judeţul H unedoara. Sînlem înlr-o lobară din neotem uilul decor
P oem i-ial,
loca lita te încadrata în d efile u l d intre D ealul Surii |l
D eolu M are, unde ne petrecem ultim ele iile din «ocanţa mare. Sin*
tem m ulţi - 170. Am venit de la jc o lilc d in Deva, Hunedoara, Btod.
P e ţtiţ }t Teliuc. Ne bucurăm de toate frum useţile pe care le poale
oferi o tabără inlr.un decor montan. Vă scriem spro a *â im por­
tă }! bucuriile noaslro diurne, oureolole, de g rija ţi a lo n ţia co n| fe
acordă. Ineâ din prim a ti, am sim ţit dragostea cu care ne încon­
producţie marfă mol buni prieteni ne sînt com andanţii M io Ruso, M arcel Rutu, Fila
joară conducerea toberel, com andantul u n ită ţii
Vă m aM uriiîm că cot
Kulsar, Roman Farco), Alexandru M &huleţ, Aurora Rusu, cărora Ic
ontrenante
,,m ctodo"
f i
face plăcere să găsească cele mal
vesele
spre a ne înfrum useţa voeanţa. Am făcut drum e ţii pe cărări dc un
pitoresc rar, ne-om întrecu! în cintece ţi p o e ţii, am p o rn ii in ex­
tractate 250 000 ţone dolomllă. constituie una din latUTlle fun­ p e d iţii de orientore turistica din care ne-am reîntors mal b ogaţi
In acelaşi timp, trebuie să damentale ale întregului sistem sufleteţte, am organizat co m pe tiţii sportive - la fotb a l, volei, hand­
(Urm are* din p o g . 1) b a l - ine l! lo a ra odihno o m eritam din plin.
orecizez că în portofoliul nos­ de aprovizionare tehnico-mate-
tru încă n-au intrat comenzi rială pe economie — ne-a spus SA |t lţ i, d ra g ii noştri colegi, că la revedere vă vom îm părtăşi
pentru cele 230 000 tone cal­ tovarăşul Mircea Ostaficiuc, şi a lto bucurii, pentru co am adunot în |urnalul acestei voconţe
gajat negocieri temeinice pen­ car. 40 000 tone laic măcinat sumedenie de a m in tiri. In curind, ne vom regăsi in şcolile noastre,
tru perfectarea contractelor. In şi 160 000 tone dotomilâ. Ducem şeful serviciului desfaceri la pregătite lă ib â lo re ţto spre m ne in lim p in a in noul on de invâţă-
acest sens, este' un element tratative cu centralele siderur­ Centrala Industrială Hunedoa­ m ln|. pe care nl-l dorim in că tc o l de succese. Pină atunci, din ta ­
pozitiv, de bun auqur, faptul gice de la Hunedoara. Galaţi ra. în aceste condiţii este firesc La secţia de tuburi precompresate a I.P. Bîrcea, muncitorul Nicolae Ghiorfi lucrează la băra Poiana—sat, jud e ţu l Timiş, p rim iţi un salul prietenesc.
că. pentru acele produse pen­ ca, In momentul de faţă, să fte maşina de armare transversală a tuburilor cu diametrul de 600 mm, destinate exportului.
şi Reşiţa, cu întreprinderea prematur să vorbim de contrac­
tru« care centralele, Întreprin­ specializată de comerţ exterior,
derile din judeţ stnt coordo­ dar ptnă în prezent nu dispu­ tarea metalului cu beneficiarii.
natoare de balanţă, sau pen­ nem de certitudini şi continuăm Aspectele m ultiple şi complexe
tru produsele Oa care au com­ legate de desfacerea laminate­
petenţa contractării directe cu să facem demersuri în acest lor slnt în curs de definitivare 13 milioane lei eco­
sens, astfel ca pînâ la începu­
furnizorii, contractele de livrare tul trim estrului IV să asiqurăm pe plan central. M inisterul In ­ ARĂTURILE |N BENZI - METO­
sînt In general Încheiate. La comenzi ferme şl pentru aceste dustriei Metalurgice, ca unic nomii prin aplicarea
coordonator,
ne va comunica
fel se prezintă situaţia şi Oa produse,
unele produse pentru care In timp u til balanţa şl benefi­ inovaţiilor
coordonatori de balanţe stnt — Portofoliul nostru de co­ ciar)! principali, în baza cărora
ministerele tutelare. menzi este acoperitor pentru vom trece la încheierea con­ DĂ EFICACE DE ÎNLĂTURARE A EXCESU­ Inovatorii şl ra|lonatizato-
80 la sută din producţia marfă tractelor dlrecle cu centralele
— Conducerea centralei industriale, Întreprinderile si torli, care îşi desfăşoară ac*
noastre a abordat din vreme — ne comunică tovarăşul Gri- organizaţiile specializate de tlvllatea în secţiile şt sec­
gore Negrea, şeful serviciului
problemele desfacerii — ne-o desfaceri la F.C. Orăşlie. Am comerţ exterior. toarele C. S. Hunedoara. îşi
spus tovarăşul V frqil Fleşe- aduc an de an o contribu­
prim ii comenzi care depăşesc Ţin să precizez că, în ceea
rîu şef adjunct la serviciul potenţialul productiv la oxizi ce ne priveşte, centrala acţio­ LUI DE UMIDITATE A TERENURILOR ţie tot mai valoroasă la per­
desfaceri de la Cenlrala mine­ de fler şi, de aceea, am predat nează conform prerogativelor fecţionarea tehnologiilor dc
reurilor neferoase Deva. Prin toate comenzile pentru acest date de noile reglementări. Sînt elaborare a fontei şi oţclu-
conlacte directe cu coordona­ produs 1a Centrala Industrială încheiate contractele pentru lui, fabricarea laminatelor,
torul concentratelor neferoase de anvelope ş| mase plastice producţia de zgură granulată introducerea sl aplicarea dc
din ţară — C.M.M.N. Bala Mare Bucureşti, pentru a le coordona şi expandată şl tuburi de pre­ Din programul naţional de executarea lucrărilor de pre­ bit Importanţe şl eficacitatea menajărilor necesită ca pe te­ noi metode şl procedee teh­
— prin intervenţii la M inisterul pe ministere şi centrale în siune din fontă pentru care extindere a lucrărilor de îm­ gătire a terenului şi a însă- pe care o are aplicarea unor renurile eliberate de cullurl să nologice, în mecanizarea şi
Industriei Miniere şl Geoloqiet, funcţie de priorităţile econo­ sîntem coordonatori pe ţară, am bunătăţiri funciare, lucrătorilor m întârilor. măsuri hidroam eliorative uşoa­ se facă nivelarea terenului In automatizarea producţiei. în
am reuşit să asigurăm ptnă In miei. Nu am contractai ta- luat măsuri ca unităţile subor­ de pe oqoarele jude|ulul nos­ In condiţiile climatice medii re. scopul elim inării microdepre- ridicarea param etrilor şi a
prezent pentru unităţile din ju ­ n|nul praf Intruclt, pînă îa ora donate — Refractara Baru şf tru le revine sarcina ca. în ale judeţului, !n perioada oc­ Astfel, in anul trecut, la siunilor. Apoi trebuie delim i­ duratei de funcţionare a a-
deţ o acoperire cu contracte actuală, nu se întrevede nici o U.V. Călan — să-ş( asigure perioada 1971-1975, să amena­ tombrie — mat se înregistrea­ cultura porumbului s-a obţi­ tate unele benzi cu lăţimea de grcgalelor siderurgice. în
Teprezentînd peste 70 la sulă jeze o suprafaţă de 5 200 hec­ ză circa 350 mm precipitaţii, 20-24 m care. printr-un număr creşterea producţiei şi a n i­
perspectivă pentru aprovizio­ deja comenzile ferme pentru nui, de pe terenul amenajat,
din valoarea producţiei marlă narea materiei prime. Cit pri­ cărămizi refractare şl plflcl ter- tare pentru eliminarea excesu­ depăşlndu-se evapotranspiraţia un spor de producţie de 1 150 de 5-6 arături executate la velului calitativ al acesteia.
planificată pe 1971. lui de umiditate, urmind ca pe cu 170-200 mm. Pe solurile kg boabe la hectar în compa­ cormană, vor avea o pantă A nul acesta. inovatorii
veşte masele plastice, avem molzolante. utilai de turnare din combinat, organizaţi în
Aceasta nu Înseamnă că pro­ garanţia că pînă 1a 5 septem­ şi cilindri de laminor. restul de aproape 9 000 ha, a­ podzolice grele şl Impermea­ raţie cu m artorul neamenajol. transversală de circa 2 ia su­ cercul Inovatorilor. au a­
blemele s-au soluţionat Inte­ brie se va contracta întreaga fectate de acest proces, să fie bile, parte din excedentul de In acest an, cultura cartofului tă. Lăţimea de 20-24 m se a- bordat cu curaj şi au sotu-
gral. Avem Încă unele diferende cantitate de 420 tone destinată O efectuate lucTârile necesare apă nu se acumulează in stra­ pe lotul martor prezintă qoluri daplează cel mai bine la lă ţi­ (lonat probleme deosebit de
cu centrala coordonatoare de unităţilor din Industria alimen­ Este tn afară de orice În­ după anul 1975. Realizarea a­ turile adinei ale solului, ci se pe circa 80 la sută din supra­ Importante care au contri­
la Baia Mare, care refuză la tară şl comerţului. doială că spiritul nou promovat menajărilor pe întreaga supra­ strînqe în microdepresiuni, faţă. cauzate de excesul de n- mile de lucru ale principale­ buit in mod direct la creş­
contractare concentratele colec­ Din situaţia de ansamblu a de reglementările actuale in faţă prevăzută impune luarea unde bălteşte pînă în lunile miditate. în timp ce pe varian­ lor masinj aqricole cu care es­ terea producţiei şl îmbună­
tive produse la 1. M, Barza, iar contractărilor rezultă că şi alte domeniul relaţiilor economice din «timp a unor măsuri tehni- mai-iunic. avînd consecinţe tele experimentale, amenajate, te dotată agricultura, în ace­ tăţirea calităţii acesteia, la
pentru producţia Atelierelor unităţi economice au Intrat 1n dintre întreprinderi contribuie co-orqauizatorice in ţoale u- nefavorabile atîl asupra pro­ plantele au o dezvoltare nor­ laşi timp rigolele dintre benzi reducerea consumurilor de
centrale Crişclor nu avem a­ posesia unui număr însemnai hotărîtor la crearea unor con­ nltătile agricole unde se ma­ ceselor biochimice din sol cit mală. materii prime şi materiale.
coperire cu contracle pentru o de comenzi. Astfel. l.M . Ţebea, d iţii optime de desfăşurare a nifestă excesul de umiditate, şi asupra încadrării în timp a Starea culturii din anul cu­ ocupînd o suprafaţă mai redu­ Dintre inovaţiile mai im por­
lucrărilor agricole
producţie de maşini, utilaje şi Fabrica de produse refractare producţiei în 1971. Avansul începind acţiunile îndată după calităţii acestora. şi asupra rent pe lotul martor neame­ să de teren. Benzile astfel tante, de mare eficienţă e-
recoltarea culturilor şi elibe­
piese de schimb în valoare de Baru, Întreprinderea „Vîscoza" cîşliqat tn contractarea produc­ rarea terenului. Regimul pluviom etric din a­ najat prelim ina obţinerea unei create nu trebuie să aibă lun- conomiră. amintim : „îm bu­
circa 20 milioane lei. Menţionez Lupeni au producţia acoperită ţiei şi. mai cui seamă, necesita­ înlăturarea excesului tempo­ nuI 1969 şi mai ales din anul qimea mai mare de 500 m şl nătăţirea constructivă a
că problema concentratelor este în întregime cu contracle. tea ca transmiterea comenzilor rar de umiditate reprezintă o 1970, cînd perioada de prim ă­ recolte scăzute care. la fel ca panla lonqitudinală mai mare grătarelor cuptoarelor M ar­
în curs de rezolvare la direc­ ..Marmura' Simeria are porto­ si Încheierea tuturor contracte­ problemă permancnlă în mul­ vară a avut un caracter mult si cele obtinule la porumb în tin. pentru asigurarea func­
ţia de resort din M.I.M.G., Iar foliu pentru/ 78 la sută. Iar în­ lor să se facă în cel mai scurt te unităli agricole din judeţul mai ploios decît normal, a ac­ anul 1969, se situează valoric de I la sută, penlru a nu se ţionării lor cu oxigen prin
pentru producţia atelierelor treprinderile de industrie loca­ timp. pun In fa(a consiliilor de nostru, în special în zona so­ centuat in mod deosebit in flu ­ sub cheltuielile de producţie. produce eroziuni pe rigole. lance“ , care aduce econo­
sînlem în căalare de benefi­ lă Deva. Hunedoara şl Orăştie, administraţie şj comitetelor de lu rilo r podzolice şl a solurilor enţa negativă a excesului de Reiese din aceasta că nivelul în vederea trasării corecte mii anuale postcalculatc de
ciari. pentru 33-76 la sută din pro­ direcţie răspunderi deosebite. grele, cu textură arqiloasâ, ca­ umiditate pe terenurile cu actual al producţiilor de pe a bdnzilor, este necesar să se 2 634 566 Iei. autor — colec­
In paralel cu Intensificarea ne­
— Pentru noi măsurile de ducţia marfă. gocierilor cu beneficiarii şi în­ re au un drenaj vertical ne- permeabilitate redusă. în a- terenurile cu exces de um idi­ execute in unele u n ită ţi'ş i lu ­ tivu l condus de inq. Cornel
Deheleanu :
„Ecrane
da
perfecţionare a cadrului de re­ Probleme cu totul deosebite cheierea contractelor ferme de corespunzălor. Pe aceste tere­ cesle condiţii, rez.ultatele ex­ tate neamenajate nu asigură crări de organizare a terito­ proiecţie a zidăriei refrac­
la ţii contractuale cu beneficiarii se ridică pentru produsele cu desfacere, este necesar să se nuri, lipsa unei reţele de co­ perimentale obţinute în anul rentabilitatea culturilor. In riu lui. acestea constînd din tare de la capetele cuptoa­
slnt deosebit de vizibile — ne-a rol hotărllor în dezvoltarea şi clarifice de urgenţă cu coordo­ lectare şi evacuare a apei re­ 1969, precum şi cele prelim i­ schimbarea orientării tarlale­ relor M artin dc 400 tone“ ,
natorii de balanţe şi cu minis­ zultate din precipitaţii în ex­ nate pentru anul acesta la schimb, se constată că pe va­ cu o economie anuală post-
declarat tovarăşul M ir ceai Qat-tx*- stabilirea proporţiilor econo­ terele tutelare, toate probleme­ ces constituie în toţi anii, în riantele amenajate în anul tre­ lor, formarea unor noi relele calculală dc 465 200 le i: au­
tia, director adjunct al IM . miei naţionale — metalul, com­ le ce decurg din procesul con­ cîmpul experimental organi­ de drumuri si schimbarea sen­ tor — colectivul condus de
perioada de primăvară, cauza zat la C.A.P. Beriu pe un sol cut valoarea producţiei reali­
Hunedoara. Avem deja Înche­ bustibilii, lemnul, unele tipuri tractării. Prin noua legislaţie principală a unor Intîrzleri la podzolit, relevă în mod deose­ zate la hectar a înlrecut chel­ sului arăturilor. Amenajările maistrul loan Cizrnaş : „M ă­
iate contracte pentru 86 la su­ de prefabricate din beton — exislă premise reale ca primul tuielile de producţie cu circa se ccr a fi completate în fie­ rirea durabilităţii oalelor de
an el cincinalului v iilo r să de­ turnare de 210 fone“ , reali­
tă din producţia marfă pentru produse pentru care balanţele 550 lei. asigurînd amortizarea care larla cu o reţea de ca­
mareze in fiecare întreprindere zată de un colectiv formal
1971, ceea ce este mult faţă de se aprobă de către Consiliul investiţiilor de amenajare în nale dimensională în scopul din m aiştrii Lconlin Curfca-
cu “ întreaga -producţie- marfă
ani| trecuţi. Produsele noastre de M iniştri. 3 ani. evacuării apelor In exces, co­ nti, Dumitru Cuşnir. Eugen
contractată. Se cere deci să se Damianoiu, Aron Chtrca,
de bază — concentratul de fier — Elaborarea balanţei de Pentru a ameliora în viito r lectate pe rigolele dintre ben­
facă totul pentru materializarea Ladislau Palcău, Ing. A le­
şl llmonita — slnt contractate metal, stabilirea principalelor grabnică a acestor esenţiale potenţialul productiv al solu­ zile arale tn spinări. xandru Draqota. zidarii sa-
inlegial. Slnt, de asemenea, con­ posturi de resurse şi destinaţii premise. rilor cu exces temporar de u- Costul relativ redus al unui motorţ Nlcolac D lloiu, Şte­
astfel de tip dc amenajări hî- fan Kir, loan Popa şl V jrg il
midilale, se impune să fie a­
plicate o serie de măsuri ca­ droam elioralive uşoare — cir­ Bîrsan, ce aduce o econo­
ca 1 700 lei pe ha —, posibi­ mia anuală poslcalcutală de
re au ca rezultat colectarea si litatea de a se executa o dată 1687 741 lei.
CIND MUNCEŞTI SUB evacuarea din teren a apelor cu lucrările de bază ale solu­ sînt numeroase. Vrem să e-
dc acest
fel
Exemplele
în exces. Printre acţiunile pu­
faptul că.
9 ţin costisitoare şi cu eficacita­ lui. precum şi sporurile de vldenţlem însă în procesul
prin aplicarea
te hidroameliorativă ridicată producţie obtinule pînă în pre~ de producţie, tn acest an. a
zent pledează penlru extinde­
se înscriu cele aplicate la rea şi qeneralizarea sistemu­ unul număr de 57 inovaţii,
SEMNUL PASIUNII C.A.P. Beriu care constau din lui de arătură în benzi. pe s-au realizat 13 628 855 lei
economii
postcalculate. A ­
terenului
modelarea
penlru
profilarea unor benzi cu pan­ toate terenurile podzolice din ceasta demonstrează cît de
mare este eficienta inovaţi­
cadrul judeţului.
tă transversală, capabilă să c- ilor aplicate şi rft de valo­
din fiecare problemă rezolva­ asemenea cazuri, recompensa­ lim ine într-un timp scurt ex­ Ing. IOAN POP roasă este contribuţia ino­
tă". rea, prin reduceri de 50 la su­ cesul de apă ce nu se poale vatorilor ta promovarea
Urmare^ din pog. 1) — îndrăgesc munca cu tine­ tă la excursii, a celor mal buni cercetător la loboratorul de noului în tehnică.
rii. ne spune secretarul. Şi, lineri evidenţiaţi în acţiunile infiltra în sol. Realizarea a- îmbunătăţiri funciare Geoogiu
din 1953. de cînd am intrat In de muncă patriotică — iată
mai mult decit cuvintele". Poa­ rîndurile U.T.C., dar mai cu doar cîteva din acţiunile cu
te şi acesta este unul din mo- seamă de cînd am fost ales în maximă eficienţa întreprinse
bilurile rezultatelor obţinute comitet, am căutat mereu noi de organizaţia U.T.C. sub în­
In acţiunile patriotice i 200 to­ forme de muncă cu tinerii şi drumarea permanenta a orga­ Abuzul îmbrăcat în haina
ne fier vechi colectat şi ex­ îndeosebi de antrenare a tu ­ nizaţiei de partid şi cu spri­
pediat în acest an, 58 tone turor in activitatea de organi­ jin u l com itetului sindicatului.
doar in luna Iulie, largi a ctivi­ zaţie. iniţia tivele venite din Porniserăm spre U.M.M R Si­
tăţi de înlăturare a urmelor mase slnt mai spontane, mai meria întentlonînd un dialog falsă a „reţetei locale“
inundaţiilor, de refacere etc. proprii lor. Inform ările p o liti­ cu secretarul com itetului co­
Şi, desigur, numeroasele ste­ ce pregătite pe rind de tinerii ordonator U.TC. din uzină,
luţe de fruntaş in producţie din organizaţie maturizează distins de mai multe ori cu
ale secretarului, faptul că In qindirea politică, dau m ulţum i­ Diploma de onoare a Comite­ Producţia preparatelor de bu­ de alimentaţie publică să e- qaneto de conlroî că au vîn-
m ulţi ani dA clnd lucrează la rea firească a unei responsa­ tului Judeţean al U.T.C., de cătărie, cofetărie, răcoritoare loboreze reţele proprii pentru dul de la începutul anului
secţia metrologie nu a înregis­ bilităţi meritate. A cţiunile ca­ două ori cu Diploma de onoa­ şi a altor produse in alimen­ unei© produse cu specific lo­ 123 257 sticle de citronadă la
trat nici un rebut, ntcl o ab­ re antrenează marea masă de re a C.C. al U.T.C. Toţi îl cu­ taţia publică are la bază reţete cal — tradiţional — cu con­ caro au încasat ilegal de la
sentă, obligă, îndeamnă. tineri al uzinei sînt privite cu nosc, to tl îl îndrăgesc. E o de fabricaţie stabilite de M i­ diţia ca aceste produse să nu consumatori suma de 24 651
Pasiunea pentru meserie, pa­ entuziasm. Concursul „Cel mal reacţie reversibilă. Incercînd nisterul Comerţului Interior. aibă reţele s» norme interne lei, cei în cauză au schimbat
siunea In munca de organiza­ cuîat şl întreţinut loc de mun­ o discuţie despre el, am în- La elaborarea acestor reţete stabilite de M.C.I. sau alto or­ metoda de calcul al preţului,
ţie înseamnă dârurire — dă­ că", hotărîrea secţiei locomo­ reqistrat o biografie a orga­ au participat colectiv© de spe­ gane centrale. în aşa iei îneît să demonstre­
ruire pe care o citeşti în re­ tive de a da lucrări de calita­ nizaţiei. Iar aprecierile munci­ cialişti de înaltă calificare, ca­ Profitînd de această dezlega­ ze că deşi aceasta este dc ca­
zultatele obţinute în produc­ te pentTU ca nici o locom oti­ to rilo r din uzină privin d apor­ re au efectuat multe probo re, unele conduceri ale orga­ litate inferioară, costă toi 5
ţie. dăruire pe care secretarul vă reparată să nu cadă Un te r­ tul orqanlzaţlei U.T.C. In pro­ practice pînă le-au definiti­ nizaţiilor comerciale, în loc să lei litru l f I I Analizai, calculul
o înteleqe ..fîreascB şl nece­ menul de garanţie, întrecerile ducţie, dn toate activităţile a­ vat. Produsei© fabricate după stabilească reţele pentru pro­ acestui preţ scoate în eviden­
sară in această muncă comple­ între sectoare, popularizarea duc in prim plan chipul secre­ aceste retete sînt de calitate duse cu specific local, le mo­ tă abuzul. Astfel, sucul de lă-
xă. de loc uşoară, dar plină de fruntaşilor, stigmatizarea la tarului, prezent alături de t i­ superioară, fiind m ult aprecia­ difică pe cele stabilite de mîie a fost inclus în calculul
satisfacţii — bucurii culese gazeta de perete a abaterilor, neri. mereu neobosit şl entu­ te de consumatori. M.C.I. a M.C.L, realizînd produse de preţului cu 9,60 lei kq în loc
din fiecare sarcină îndeplinită, discutarea In colectiv a unot ziast. dat insă dezlegare trusturilor calitale inferioară pe care le do 6,40 lei kq, cum s-a indicat
vînd cu preţuri mari, păgu­ do către M.C.I., iar cheltuieli­
bind astfel consumatorii. In le de fabricaţie de 30 ta sută
cele ce urmează vom relata adăugate la pre| nu au nici o
un astfel de caz constatat de bază legală.
# Peste 12 800 000 lei cieni. conduse de Gheorqhe organele Inspectoratului co­
— ajutoare băneşti acor­ Cu ajutorul masiv şi multilateral al statului Cornea. Avram Rîstei, Enache mercial de stat la O.C.L. co­ Din discuţiile purtate cu şe­
date de către stat latnl- Paraschivescu şl Chifor Humu- merţ m ixt din Brad. ful serviciului alimentaţie pu­
liilo r sinistrate din ju ­ zan, precum şi parchetarif In urma propunerii şefului blică, IuIiu Enqi, asupra fap­
deţul nostru, penlru re­ Gheorqhe Paraschiv şl Augus* tului că citronada care are
laboratorului de cofetărie Ion numai (I grade refractom elri-
facerea caselor, anexe­ Un Braica muncesc cu multă Bota, comisia formată din Iu-
lor gospodăreşti şl a bu­ Cetăţenii îşi refac căminele distruse de ape pasiune pentru terminarea 11 u Enql, şeful serviciului a li­ ce nu poate să aibă acelaşi
nurilor de uz casnic, dis­ grabnică* a tuturor lucrărilor mentaţie publică şi Emilia Ci- preţ cu citronada de minimum
15 grade, acesta a răspuns re­
truse sau avariate. încredinţate. De un mare spri­ ceu, calculatoare do preturi, a voltat „noi nu am stabilit ca
Q La dispoziţia cetă­ jin şl ajutor — ne spunea to­ întocmit o „Teţetă" pentru ci­ citronada fabricată după reţe­
ţenilor aii fost puse mi­ sinistrate au beneficiat, pe ba­ lucrează intens la alte 230. A ­ încă în diferite clădiri li se vor Mari eforturi s-au depus în varăşul Apostol — ne bucurăm tronadă (care de fapt are re­ ta noastră să aibă grade şi ca
lioane de cărămizi, sute da apartamente în blocul II toate localităţile pentru refa­ din parlea maistrului Marin ţetă şi normă internă stabili­ atare poate să nu aibă nim ic".
jutoarele băneşti prim ite
de
'de mii de bucăţi de ţi­ za hotărîril partidului şi gu­ cetăţenii din Ilia pentru a-şi din cartierul „Dacia". Pentru cerea şi darea în folosinţă cîl Măicăneanu, care se ocupă de tă de M.C.I. fără a putea fi... Cu alte cuvinte sc poate vinde
vernului, de ajuloare băneşti
glă, zeci de mii de tone şi alte înlesniri pentru a-şi re­ refece căminele şi bunurile dis­ fam iliile care au avut case per­ mai urgenla a instituţiilor so- aprovizionarea noastră cu mo- produs specific) M odificin- consumatorilor „apă chioară"
de ciment, var, tablă, fior face bunurile distruse. truse se ridică la 3 768 925 lei. sonale şi şi-au exprimat dorin­ cial-cu-lturale. M aistrul Apostol teria'ele şi utilajele de care a­ du-se însă cantităţile materiei numai să se realizeze bani. A ­
beton, geamuri, cheres­ Ilia — localitatea cea mal In m unicipiul Deva au fost ţa să şi le reconstruiască li s-au Gheorqhe, care conduce acti­ vem nevoie şi pe care ni le tri­ primo prevăzute, s-a realizat ceeaşi conceplio rezultă şi din
tea, lemn şl multe alte greu lovită de Inundaţii — este sinistrate I 171 de fam ilii, fiind atribuit 135 de loturi în zone vitate« form aţiilor de lucru de mite la timp de ta Hunedoara. un produs inferior. Tot prin a­ adresa trim isă Inspectoratului
materiale de construcţie. acum un vast şantier. Pe prim distruse 28 de case, avariate neînundabile. la f.C.S.H, ce lucrează la Ilia. cel proces verbal care a fost comercial de stat, semnată de
O Zeci de echipe de plan se află construcţia celor 511, jar 511 fam ilii au avut pa­ Munca de refacere şi recon­ ne relata că, prin eforturi sus­ aprobat şi de către directorul directorul comercial Gheorqhe
meseriaşi de la înlreprin. 41 de case distruse. M irlte din gube la bunuri. Fam iliile sinis­ strucţie a căminelor se desfă­ ţinute, oamenij din subordinea Aceste rezultate obtinule pe comercial Gheorqhe Baltzer. Baltzer. de contabilul şef Pe­
derlle de construcţii, în ­ acestea au fost terminate şl a­ trate au prim ii din partea sta­ şoară din plin şi la Gelmar s» sa au tentinat lucrările ta cine­ frontul reconstrucţiei şj reface­ s-a calculat preţul de vlnzare tru Stan $j şeful serviciului a-
treprinderile de Indus­ cum se lucrează la tencuieli In­ tului ajutoare băneşti, care se Aurel Vlaicu. Fam iliilor sinis­ matograf şi căminul cultural, rii în localităţile care au avut de 4.20 lei litru l de citronadă. limentaţio publică luliu Enqi
trie locală, cooperaţia terioare. La altele se lucrează ridică la peste 4 700 000 lei. Şi trate din aceste sate li s-au a­ la consiliul popular, unităţile de suferit de pe urma inunda­ Dar. tn mod abuziv, prin pro­ în care se afirmă din nou că
meşteşugărească $1 cea ţiilo r sînt urmarea eforturilor cesul verbal respectiv s-a sta­ preţul este legal $i că, chipu­
la zidărie, la acoperiş, turna­ în municipiul Deva lucrările de cordal pesle 760 000 lei ajutoa­ cooperaţiei de consum, C.L.F.,
de consum lucrează la rea fundaţiilor sau înălţatul zi­ construcţie şi refacere se des­ re băneşti. Sălenij Aurel Beca. l.M.A., acestea reluîndu-şi ac­ ample si multilaterale făcute b ilit ca citronada realizată du­ rile, Inspectoratul comercial
refacerea căminelor ce­ durilor. Cetăţenii Maxim Ma­ făşoară pe un front larg. A ­ Ilie Florea, Homorodeanu Pan- tivitatea. La liceul din locali de statul nostru1 pentru sp riji­ pă „reteta locală" să se vin- nu vrea să recunoască şi să
tăţenilor. rian. Alba Aurel, Cosa Adrian, ceste lucrări au fost deja ter­ fii, Holea Andronica, din Gel­ laie s-a parchetat,' zugrăvit şi nirea şi aj^orarea fam iliilor dă lot cu 5 lei litrul, preţ co­ accepte această reţetă care
respunzător citronadei fabrica­
Martonoşî Etelca, Butfea Aron, minate la un număr de peste mar. Bozu ion. T rif Auquslin. vopsii pavilionul central si mai sinistrate, a activităţii intense te după reţeta M.C.I., care este este In folosul consumatori­
La Ilia. Deva, Gelmar, Aurel Rotam Constantin, Dănîia Ro­ 100 de case distruse si avaria­ Mâieraş Lazăr. din Aurei V la i­ sînt de executat aceste lucrări şi neobosite ce se depune peste lor (?l)
Vlaicu. Şoimuş, TiiTdaş, Stretea. man sînt printre prim ii 13 locu- te, far la 64 lucrările se află cu şi-au refăcut sau îşi refac 'a alte două corpuri. Întreaga lot penlru construcţia şî refa­ de calitate superioară. In urma Aparent, faptul relatat este
analizelor de laborator a re­
unde au fost distruse si ava­ îtori care au acum din nou ca­ în stadii avansate de execu­ în prezent casele distruse sau lucrare — ne-a spus el — va fi cerea bunurilor distruse şi ava­ zultat că citronada fabricată minor, dar ol evidenţiază lipsa
riate de ape sute de case si a­ sele lor, mai frumoase şi mai ţie. avariate. Intr-un stadiu avansai gala înainte de începerea anu­ riate Cetăţenii din toate «ceste după re(eta locală avea numai de răspundere faţă de cumpă­
nexe gospodăreşti, în toate lo­ spaţioase decit cele distruse de Pentru fam iliile sinistrate se sînt lucrările de construc­ lui şcolar. La şcoala generală localităţi sînt adînc şî profund 11 grade relractomelrice fală rători. pe care lucrătorii din
calităţile din judeţul nostru recunoscători partidului şi sta­ comerţ trebuie să-i servească
ape. construiesc în cartierul „Dacia" ţie şi reparaţii ale caselor şi a­ s-au terminat toate lucrările de de minimum 15 qrade cît pre­ şi nu să-i inducă în eroare sub
care au avut de suferit de pe La consiliul popular comunal 200 de apartamente în trei nexelor gospodăreşti la Tur- betoane, zidărie, parchetarc. lului penlru ajutc5ri.il dat în vede norma internă pentru ci­
urma inundaţiilor, se desfăşoa­ ni s-a Telatat că un număr dc blocuri. 119 fam ilii au prim ii daş. Şoimuş, Bejan. Stretea şi vopsit şi zugrăvii. refacerea grabnică a bunurilor tronada care are preţul stabilit masca ..retoieî locale".
ră o amplă şi permanentă mun­ 106 case avariate, din totalul apartamente şi garsoniere în in celelalte localităţi din iudei Echipele si briqăziie de dLl- distruse de ape. de 5 lei litrul SILVIU NEAG
că de reconstrucţie. Fam iliile de 403, au fost reparate şi se bloc. iar celor care mai locuiesc afectate de inundaţii. gheri, zugravi, zidari şi electri­ N. ZAMFIR Văzîndu-se depistaţi de or- inspector comercial de stat