Page 100 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 100
üRU.flUL SOCIALISMULUI # Nr. 4S91 & MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1970
Declaraţie a Agenţiei române de Vizita pre
şedintelui Nixon
JAPONIA - Strada Akiha- ATLAS
presă „Agerpres“ în legătură ste 300 prăvălii are pe
Tokio
din
bara
speciali
zate în aparatură electrică n Italia
ţi electronică pentru desface
cu evenimentele din Iordania rea aparatelor electrice de Preşedintele S.U.A., Richard UN AVION ISLANDEZ
—
ROMA 28
(Aqerpres).
uz casnic, cum ar fi aparate
S.A PRĂBUŞIT IN
de radio, televizoare, mergne- Nixon. care se află la Roma
în nriraa etapă a turneului în INSULELE FEROE
tofoane, maşini de spălat etc. treprins intr-o serie de capi
Ştirile sosite în ultima vre cale paşnică a conflictelor din nia consideră că rezoluţia In fota : Un colţ af străzii tale europene, s-a în tiln it luni Un avion oparţinînd
me din Orientul Apropiat tre Orientul Apropiat, de cauza Consiliului de Securitate din Ia Palatul Quirinale cu pre companiei Islandeze Jce-
zesc o adîncă îngrijorare si securităţii popoarelor din a- noiembrie 19G7 constituie o comerciale de aparate elec şedintele Republicii Italia, landair", avînd la bord 34
nelinişte în rindul opiniei pu ceaslă zonă şi a păcii inter bază echitabilă pentru rezol trice şi electronice Akihabara. Giuseppe Saraqat. El a avut, de persoane, s-o prăbuşit
blice din România ca $î din naţionale, Alături de opinia varea ou mijloace politice a de asemenea, o întrevedere cu
Jntreaqa lume. Comunicatele publică din toate ţările, care problemelor O rientului A pro prim ul ministru al Italiei, E duminică în insulele Fe-
oficiale, relatări ale agenţiilor cere normalizarea situaţiei din piat, corespunzător cerinţelor milio Colombo, în timp ce se roe. Opt persoone şi-ou
de presă şi ale unor martori Iordania, opinia publică din majore ale popoarelor din re- cretarul de stat W iiliam Ro pierdut vioţo, iar alte 4
oculari, mesaje şi apeluri România işi exprimă convin qiunea respectivă. Ţara noas gers a conferit cu m inistrul ou fost grav rănite.
transmise prin radio înfăţişea gerea că este nu numai nece gerea trupelor israeliene din Declaraţia cu privire Ia dreptul italian al afacerilor externe,
tră se pronunţă pentru retra
ză tabloul dramatic al înfrun sar, ci şi posibil Sd se găseas Aldo Moro. In timpul convor 150 DE PERSOANE
tărilo r sînqeroase ce au loc că o cale rezonabilă, de înte- teritoriile arabe ocupate, res b irilo r au fost trecute în re UCISE DE EXPLOZIA
de un şir de zile in Iordania. leqere reciprocă, pentru înche pectarea integrităţii teritoria vistă unele probleme Interna UNEI CONDUCTE
Desfăşurîndu-se pe fundalul ierea conflictului între forjele le şi a independentei tuturor internaţional va fi supusă apro tionale actuale. îndeosebi e DE GAZE
general al conflictelor din O iordaniene şi cele ale rezisten statelor din această regiune. voluţia situaţiei din Orientul
rientul Apropiat, luptele crin- tei palestiniene. De o mare importantă este so Apropiat, precum şi diverse Explozio unei conducte
cene care au loc în Iordania, Guvernul şi poporul tării luţionare? problemei popu chestiuni privind relaţiile din
de aproape două săptămîni, noastre consideră că, în situa laţiei palestiniene în confor bării Adunării Generale a O.N.U. tre S.U A. şi Italia. de gaze în micul orăşel
s-au soldat cu un mare nu ţia care s-a trent, este de im mitate cu interesele şi aspira mexican Tulancingo, si
măr de victim e omeneşti, cu portantă esenţială să se evite ţiile ei nationale, aceasta fiind tuat lo aproximativ 110
distrugerea unor oraşe şi a u orice intervenţie armată din una din problemele fundamen Printre iniţiatorii proiectului Declaraţiei se numără şi România kilometri de Ciudad de
nor mari valori materiale, de afară, intervenţie care ar duce tale de care depinde statorni Mexico, o provocat dumi
cultură şi civilizaţie, ou nemă în mod inevitabil la ascuţirea cirea păcii în frămîntata zonă nică moartea unui număr
surate suferinţe pentru popu şi nvai mare a acestui conflict, a O rientului Apropiat. O ase NEW YORK 28. — Trim işii contemporan, ca elemente de tehnico-ştiintifice, care s-au Cambodgia de circa 150 de persoa
laţia paşnică. la amplificarea im plicaţiilor a menea reglementare a situaţiei speciali C. Alexandroaie şi A. bază ale acestuia, principiile produs în lume de la adopta ne.
Opinia publică din România cestuia pentru popoarele din corespunde intereselor tuturor lonescu transmit : Declaraţia ce trebuie să orienteze rela rea Cartei N aţiunilor Unite,
Îşi exprimă profunda îndure Orientul Apropiat şi pentru în popoarelor din regiunea res cu privire la principiile drep ţiile dintre state : obţinerea de conferă o importanţă deosebi 40 000 DE PRIZONIERI, ELIBE SA NU UIJI UŞA
rare fată de proporţiile şi gra săşi pacea lumii. pectivă. intereselor întregii tului internaţional. relaţiilor la ameninţarea cu for 1 a sau tă acestor principii şi impune RAŢI DE FORŢELE DE REZIS DESCHISA i
vitatea conflictului din Iorda Aşa cum s-a subliniat în re vieţi internationale, cauzei prieteneşti şi 'cooperării in folosirea ei atil contra tni.e* necesitatea asîqurării aplicării
nia, compasiunea pentru cei petate rînduri. tara noastră destinderii, păcii si securităţii tre state, conform Cariei Na ciritătij teritoriale, cit şi a in lor mai eficace în conduita TENŢA POPULARA \ Se spune că realitatea (
care au căzut victimă luptelor consideră că prelunqirea răz pe plan mondial. ţiunilor Unite, este primul din dependentei politice ale altor statelor". Totodată, amintim i depăşeşte adesea fîcţlu- *
fratricide, vărsărilor de singe boiului din Orientul Apropiat Opinia publică din tara seria de documente ce ur state, reglementarea diferen faptul că toate amendamen PNOM PENH 28 (Agerpres). ' nea. Intîmplarea petrecută )nea. Intîmplarea petrecută
ce au 'loc în această Iară. Esie ronstituie o permanentă sursă noastră consideră că perma mează să fie adoptate în se delor internaţionale prin mjj- tele româneşti au fost accep Forţele Frontului Naţional
evident că aceste tragice eve de noi si noi conflicte şi ani nentizarea luptelor fratricide siunea jubiliara de Adunarea Incce paşnice, obliqaţia de a tate. Ca o recunoaştere a a Unit din Cambodgia au atacat varo aceasta în micul o
nimente nu pot aduce decît mozităţi, o situaţie profund din Iordania este o piedică în Generală a O.N.U. Textul pro nu interven: în treburile ce cestei contribuţii active se fortificaţiile deţinute de tru răşel Beaune (centrul
grave prejudicii intereselor v i dăunătoare pentru popoarele calea reglementării paşnice a iectului declaraţiei a fost îna lin de competenta naţională a înscrie şi alegerea ca vice pele regimului Lon Not la nord Franţei) vine să confirme
tale ale poporului iordanian şi din această zonă si care poa conflictului din Orientul Apro intai luni acestui for, cu re unei tărî, îndatorirea statelor preşedinte al Comitetului spe de oraşul Battambang — rela l această afirmaţie. Intr-o
populaţiei palestiniene, cauzei te avea conserintc im previzi piat. aduce grave daune po comandarea de a fi aprobai, de a coopera unele cu alteia cial a unui reprezentant al tează agenţia France Presse. bună z*. clienţii obişnuiţi
lnptei acestora pentru o viată bile pentru securitatea lor. ca poarelor din zona respectivă. dc Comi ¡"m l pentru proble conform Cariei, eqalitalea in tării noastre. După lupte violente, patrioţii oi băncii din respectiva
liberă şi demnă, pentru dez şi pentru pacea tuturor popoa Tocmai dn aceea oamenii mele juridico. drepturi a popoarelor si drep Apreciind participarea con cambodgîenî au ocupat o im localitate ou rămos uimiţi
voltarea de sine stătătoare pe relor. De aceea aşa cum cere muncii din România îşi expri Proierl.u! rlo rezoluţie prin tul lor de a dispune de pro structivă a României, numeroşi portantă poziţie în interiorul găsind uşile localului
calea progresului material şi întreaqa opinie publică interna mă speranţa că în rîndurile care Adunarea Generală apro pria soartă, egalitatea suvera delegaţi evidentiau. în cursul acestei localităţi, provocînd larg deschise după ora
spiritual. încetarea imediată a ţională. acest focar de încor factorilor interesaţi se vr>r bă Declaraţia a fost. iniţia», de nă a statelor. îndeplinirea cu dezbaterilor din Comitetul inamicilor pierderi grele în prînzului, cînd în mod
luptelor fratricide, curmarea dare trebuie stins cif. mai găsi înteleqerea şi spiritul de România si Cehoslovacia în bună credinţă a obliqatiilor dc special poziţia ei consecven oameni şi echipament m ilitar. obişnuit banco era în
definitivă a masacrelor şi dis grabnic. Pentru aceasta, tara conciliere necesare pentru o trunind ulterior adeziunea a oare statele şi le-au asumat tă, constanta cu care Se ghi Totodată, forţele de rezistentă chisă- Pătrunzind în hol,
trugerilor din Iordania sini o noastră este de părere că e prirea vărsării de sînqe din peste 50 de delegaţii. în cali conform Cartei. dează în relaţiile sale externe populară au eliberat aproxi au constatat că în spa
cerinţă imperioasă dictată de xistă o sinaură calc : calea Iordania, pentru normalizarea tate de coautoare, printre care Din însăşi enunţarea aces după aceste principii, concor- mativ 40 000 de persoane din- tele ghişeelor nu se afla
Inaâşi cauza soluţionării pe reglementării politice. Româ- situaţiei în această ţară. cele ale Algeriei, Arqentmei. tor principii, cu caracter uni danla deplină între această a- tr-un lagăr de concentrare nici un funcţionar. Un
Braziliei. Canadei. Franţei. In tar şi universal, rezultă va tîtudihe si iniţiativele sale ne creat de administraţia Lon Noi
diei. Japoniei. Kenvci. M exi loarea lor fundamentală pen plan internaţional şi regional. în sectorul Battambang. client mai curios a urcat
cului Niqenei, Republicii A tru procesul de însănătoşire a scoro şi a pătruns nestin
rabe Unite, M arii Britanii, Sta clim atului internaţional, pen gherit chiar şi în camera
Acord intre şefii de state şi guverne arabe diei şi Uniunii Sovietice. La şezaroa relaţiilor dintre state re, Pal Losonczi, anunţă a- era pustie ; tot personolul
caselor de bani. Clădirea
telor Unite ale Amerieii. Sue
tru oace Si securitate, prin a-
gentia MTI.
propunerea României şi a al dc bazele solide ale eqalitătii plecase în vacanţă uitînd
tor ţări, proiectul de rezolu Si respectării prerogativelor MOSCOVA. -— După cum să închidă uşile.
ţie stipulează în mod expres lor naţionale. anunţă agenţia TASS, pre
privind soluţionarea situaţiei din Iordania ca ..adoptarea Declaraţiei de-a revenit unui comitet special şedintele Franţei, Georges SINGE ARTIFICIAL C.
In cursul elaborării, care a
în
cele'
cursul celebrării
Pompidou, va sosi într-o vi
25-a aniversări a O.N.U. va
Profesorul Lelond
România, numeroase state au
contribui la întărirea păcii din care a făcut parte şi zită oficială în Uniunea So Clark de Io Facultateo de
vietică la G octombrie a. r.
CAIRO 28. — Corespon le Comitetului superior sînt medicamente, oferite de Israel mondiale şi va constitui un e contribuit direct, prin propu Vizita are Ioc la invitaţia medicina din Cincinnati
dentul Aqerpres, C. Opri- obligatorii şi definitive şi fie pentru ajutorarea victim elor veniment marcant a) dezvol nerile lor, Ia formularea dez Prezidiului Sovietului Su 0 pus la punct, în con
că, transmite : Şefii de care din cele două părţi tre actualelor ciocniri din Iorda tării dreptului internaţional şi voltată. cit mai completă. a prem şi a quvernului Uni diţii de laborator, proce
state şi guverne arabe. în buie să se conformeze aces nia, a sosit sîmbătă la Amman, relaţiilor între state, favori- celor şaple principii. unii Sovietice, conform unei deul de înlocuire a sînge-
truniţi la Cairo, împreună cu tora. Comitetul va prezenta informează agenţia UPI. Aqen zînd prim atul dreptului între Referitor la contribuţia tării înţelegeri prealabile în acest lui notural al animalelor
reprezentanţi ai forţelor pa periodic rapoarte asupra în naţiuni şi. în special, aplica noastre, menţionăm, printre al" sens. cu un produs sintetic,
lestiniene au ajuns la un a deplinirii sarcinilor sale şefi tia citată precizează că cele rea universală a principiilor tele. înscrierea, la propune pentru o perioodă de timp
cord’ pt^vind soluţionarea si lor de state arabe. 35 de camioane care au format consacrate în Cartă". rea ei in preambulul Decla PHENIAN. — La Phenian HELSINKI — Plenara C.C. de două ore $î jumătole.
tuaţiei din Iordania. In comu Şefii statelor arabe întruniţi convoiul au fost insolite la Acest document înmănun raţiei a îdeii că „m arile schim a fost dată publicităţii o de al Partidului C om unist,„din „Singele" fabrjoat de
nicatul comun dat publicităţii la Cairo au hotărlt ca acest ducere şi la întoarcere de o chează, pentru prima oară în bări de ordin politic, econo claraţie a unui purtător de Finlanda, care a avut Ioc-Ia Clark este capab1f,,să *•
în capitala R.A.U. se arată că comitet să fie condus de Bahi escortă m ilitară iordaniană. istoria dreptului internaţional mic $1 social şi progresele cuvint al M inisterului de Ex Helsinki, a adoplat o rezo fectueze transferul de
acordul prevede încetarea i- Ladqham, primul ministru al terne al R.P.D. Coreene, in luţie în care se spune că cer gaze oxlgen-bioxid de
mediatâ a tuturor operaţiuni Tunisiei î din comitet fac par legătură cu faptul că în ul curile de dreapta tind să corbon în condiţii similare \
lor militare, atît din partea te, de asemenea, un reprezen tima decadă a lunii seolcm- împiedice colaborarea în ca
forţelor armato iordaniene, cît tant al autorităţilor guverna brie nave ale flotei a 7-a a drul guvernului dintre forţe sîngelui noturol. Dar ac
şi din partea unităţilor palesti mentale iordaniene, numit de mericane efectuează în Ma le de centru şj slinqa, să ţiunea sa se limitează la
niene. De asemenea, trebuie regele Hussein, şi un repre rea Japoniei mari manevre îndepărteze din quvern pe atît. i
să înceteze toate mişcările de zentant al palestinienilor, de de desant in care sin» folo comunişti, incercînd astfel PERICOLELE
trupe care nu sînt indispen semnat de Yasser Arafat. site Si unităţi ale armatei să-şi sporească influenţa a-
sabile activităţii obişnuite, ★ autorităţilor de la Seul. Gu suprn politicii guvernamenta ACVARI1LOR
se va pune capăt totoda PEKIN 28 (Agerpres). — vernul si poporul R.P.D. Co le- P.C. din Finlanda, se spu
tă oricărei activjtăti propagan După cum anunţă aqenţia Chi reene. menţionează declara ne în rezoluţie, face apel la Curăţirea acvamlor nu
distice incompatibile cu acest na Nouă. Crucea Roşie Chine ţia condamnă hotărî» aceste întărirea colaborării dintre este totdeauna o opera
acord. Trupele iordaniene. ză a donat Semilunii Roşii Pa acţiuni ale SU.A., care re partidele oamenilor muncii ţie lipsită de pericole
precum şi forţele fedainilor lestiniene medicamente, cear prezintă o primejdie serioa şi toate forţele democratice Medicii americani au sem-
trebuie retrase de urgentă din şafuri şi alimente în valoare să pentru pace în Asia în 1 nolot moi multe cazuri de
Amman la bazele lor, iar p ri de un milion iuanî. Primele a întreaga lume. şi cer să li se SANTIAGO DE CHILE. — infecţii grave ale pielii la
zonierii celor două părţi eli jutoare — 3 000 sticle de plas pună neîntîrziat capăt. Partidul democrat-creştln de oamenii care curăţîsero
beraţi. In ce priveşte oraşul mă sanquină — au fost tr i guvernămînt din Chile a rea acvorii în care trâîau peşti
Irbid si alte oraşe iordaniene, mise spre Damasc, pe calea COLOMBO. — Ceylonul va firmat într-o declaraţie spri exotici. Şi, de fiecare do
trebuie restabilită situatîa m i aerului. primi din partea PA.M . (Pro jin u l condiţionat pe care îl tă. bolnavii erau purtători
litară şi civilă care exista ★ gramul Alim entar Mondial) va acorda candidatului fron 01 unei bacterii morîne ca
înainte de recentele eveni W ASHINGTON 28 (Aqer un ajutor totatlzlnd 28 m ili tului „Unitatea Populară", re la peşti provoacă moar
mente. oane de dolari in vederea Salvador Allende, la sesiu
pres). — Preşedintele Nixon tea. Deşi în cazul oame
Se prevede crearea unui co a ordonat acordarea unui a realizării unor importante nea Congresului ce se va nilor molodio nu este mor
mitet însărcinat cu suprave jutor de urqentă Iordaniei în proiecte de dezvoltare a a- reuni la 24 octombrie pen
gherea aplicării acordului în- gricul'turiî — a anunţat m i tru a desemna pe viito ru l tală, ea este totuşi pericu
valoare de 5 milioane de do loasă deoorece trotomen-
vederea stabilirii securităţii şi lari, informează aqentia Asso nistrul de interne ceylonez. preşedinte al tării. După
norm alizării situaţiei în Iorda ciated Press. Iordania urmea Felix Dias Bandaranaike. cum s-a mai anunţat. A lle n tul este dificil sî de lungă
nia. Acest comitet urmează să ză să mai primească din par de a întrunit cel mai mare durată.
recomande măsurile practice tea SU.A. echipament m ilitar, BUDAPESTA. — Preşedin număr de voluri la aleqerî-
pentru îmbunătăţirea relaţiilor menţionează aqentia citată. tele Indiei, Varahaqlrl Ven le prezidenţiale din 5 sep mANNE PENTRU O MIE
dintre oficialităţile iordaniene ★ Recentul Moratoriu pentru pace desfăşurat la los Angeles s-a transformot într-o puternică kata G lrl, va face între 4 şl tembrie. dar nu a obţinut DE ZILE"
si iedaini. Comitelui este în- demonstraţie Împotriva războiului soldată cu incidente violente. 7 octombrie a.c. o vizită o- majoritatea de jumătate plus
sărrinat să elaboreze şi să în TEL A V IV 28 (Aqerpres).— In fotografie: O stradă din los Angeles, după trecerea celor aproape 7 000 de persoa Metală în Ungaria, la invita unu din voturile exprimate Istoria Fnglüerei este în
cheie acorduri între cele două O declaraţie difuzată de gu ne care au participa* la demonstraţie, plină de manechine incendiate este controlată de trimişi ţia preşedintelui C onsiliului pentru a ii declarat ales di mod sigur o inepuizabilă l
părţi în vederea asîqurării vernul israelian anunţă că un ai şerifului de district. Prezidenţial al R. P. Ungă- rect. sursă de inspiraţie pentru
continuării acţiunii fedainilor convoi de maşini, transportînd scenarişti, mai ales capî-
Si respectării suveranităţii tă circa 200 tone de alimente Şi to(ul domniei lui Henry
rii în lim itele legii. H o tă rîrr VIII, celebru pentru tumul
ţiilo r româno-austriece şi apre
Moment deosebit de impor România acţionează în vederea publicn Socialistă România au ferinţei general-europene are rabil pacea, securitatea şi co ciind că schimbul reciproc de tuoasele sole aventuri o-
moroase. Cu o astfel de
„Ca
laborarea Internaţională.
un rol de seamă, Iar In pre
Conflictul tant în relaţiile dintre România înfăptuirii unor înţelegeri în înregistrat o dezvoltare îmbu zent există premise mat bune un stat cu neutralitate perma vizite intre conducerile de stat •storie îşi face debutul în
ultim ilor
curătoare în cursul
şi Austria, vizita recent înche tre statele din Balcani şl din pentru realizarea unei aseme nentă, a cărui funcţie stabili cinematografie regizorul
iată în această ţară a preşedin regiunea Dunării, considerlnd ani în toate domeniile vieţii in nea conferinţe. zatoare este peste tot recunos ale României şi Austriei a de televiziune Chorles
contribuit la dezvoltarea legă
de muncă de Ia telui Consiliului de Stat al că dezvoltarea unor raporturi terstatale. Fără îndoială, aceas In scopul menţinerii şl Întă cută, şl Austria consideră a fi tu rilo r bilaterale, cei doi pce- Jorrott. Cu colaboraren
tă dezvoltare a fost favorizată
Republicii Socialiste România, rodnice între aceste state poa ririi păcii în lume, o cerinţă o obligaţie a sa să sprijine. In şedinţi, precum şi persoanele o- unei prestigioase echipe
Nlcolae Ceauşescu, se situează te contribui la transformaren de apartenenţa noastră la a- imperioasă In etapa actuală es limitele posibilităţilor sale, pro flciale care au participat la de actori (Richard Burton
„General Motors“ în ansamblul acelor Iniţiative regiunilor respective în zone a eenstâ regiune istorico-geogra- te aceea a renunţării la folosi cesul de destindere aflat în convorbiri din ambele părţi, au Genevieve Bujold, Ireno
întreprinse pe plan european, le colaborării şi păcii şi, In a fică — spaţiul dunărean — pre rea forţei şt la ameninţarea cu curs în Europa", declara cu relevat perspectivele extinderii
Panos) el a reolizot fil
DETROIT 28 (Aqerpres). — al căror scop este dezvoltarea celaşi timp, reprezintă un a cum şi de legăturile tradiţlo- colaborării şi cooperării m ulti l mul „Anne pentru 0 mie
Greva lucrătorilor de la ,,Ge- legăturilor de prietenie In inte laterale fructuoase dintre cele
nerâ'l M otors“ , una din cele resul reciproc şl statornicirea două ţâri. Intre anii 1966-1970, ' de zile", peliculă care
mai mari societăţi construc unui climat de înţelegere, res schimburile economice româno- ) oscilează intre tragedia i
toare de automobile din pect şi încredere între popoa austriece s-au dublat ; fn ace l istorică si drama intimis-
S.U.A., ameninţă să se pre re. înscrisă în analele bunelor eaşi perioadă s-au intensificat i Revelaţia filmului nu
lungească pe o perioadă ne relaţii dintre cele două ţări, Un jalon important pe calea întăririi relaţiile tehnico-ştiinţifice şi 1 este atît marele Burton, cit
determinată. Declarată în ur vizita oficială a şefului de stat culturale. Pornind de la ideea \ Prea puţin cunoscuta Ge-
mă cu aproape două săptă- român, făcută la invitaţia pre că există noi posibilităţi in ve ■ nevieve Bujold care in
mini, greva a afectat în ma şedintelui federal al Austriei, derea lărgirii relaţiilor comer l suflă persono,ului său un
joritatea lor uzinele de auto Franz Jonas, a prilejuit conti ciale reciproc avantajoase, a caracter modern.
nuarea unui util schimb de pă
mobile ale lui ,.General M o reri asupra unor probleme de colaborării şi păcii intre statele europene fost semnat un nou acord co
tors“, atît de pe teritoriul mercial pe perioada 1971-1975 SPECII PE CALE DE \
S.UA., cît şi cele din Cana interes bilateral şi a unor pro şl un protocol cu privire la DISPARIŢIE [
da. Greviştii cer încheierea u bleme internaţionale, după vi schimbul de m ărfuri pe anul
nui nou contract colectiv de zita In România a şefului sta Jogucriî sî pisicile săi- ^
muncă în care să fie incluse tului austriac. în luna septem nale ale popoarelor noastre". forţa în relaţiile Internaţiona prilejul actualei vizite preşedin 1971. Părţile au convenit să se batice pe vremuri nume- \
o serie de revendicări socia brie 1969. port. la cauza păcii şi cooperă Desfăşurate într-o atmosferă le „România s-a pronunţat şi se tele Franz Jonas. constituie o comisie mixtă gu roase în^ întreaga Ameri
le. Vechiul contract de mun P rim iţi cu cele mai înalte rii în Europa şi în lume. Se cordială, de deplină înţelegere, pronunţă In mod consecvent în Analizînd situaţia din Orien vernamentală de cooperare e că Lotmo sînt pa Co|e
că a expirat exact în momen onoruri de stat., preşedintele poate spune — arAta tovară convorbirile oficiale între cei favoarea unor măsuri ferme de tul Apropiat, cei doi şefi de conomică, industrială şi tehni oispariţie, ofîrmâ Fondul
tul cînd a fost declanşată qre- Nlcolae Ceauşescu şi persoane şul Nicolae Ceauşescu în in doi şefi de stat au subliniat dezarmare generală, şi îndeo stat şi-au exprimat îngrijorarea că în vederea dezvoltării co Mondial pentru Natura.
terviul acordat ziarului vienez
va, le care l-au Însoţit au fost sa dorinţa ambelor ţări de a con sebi de dezarmare nucleară, profundă pentru înrăutăţirea operării bilaterale in aceste do
— . JVJ . UJ.. lutaţi pe tot parcursul vizitei „Die Presse" — că s-au obţinut lucra şi în viitor pentru sta considerînd că singura modali continuă a acesteia şi pentru menii. Statisticile publicate de
— la Viena şi la Kaprun, la o serie de rezultate pozitive în tate de a elibera omenirea dc consecinţele grave pe care le Poporul român a urm ărit cu ocest for arată că 200 mii
LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Salzburg şi la Linz — de po- această direcţie, ceea ce în tornicirea pe continentul nos coşmarul războiului nuclear es ■?oate avea asupra păcii man buqurie şi interes deosebit v i de pisici sălbatice mexi
tru a unui climat de securita
p m i! austriac cu căldură şi dreptăţeşte speranţa realizării te, înţelegere şi colaborare te oprirea producţiei acestor uale. Ei s-au pronunţat pen- zita în Austria a tovarăşului cane sînt omorîte în fie- I
cu succes a acestui deziderat
core on, cel mai adesea
In
Nicolae Ceauşescu, vâzînd
ru încetarea imediată a lupte-
încetarea din viaţă bucurie, cvi sentimente de pro La rindul său, preşedintele paşnică. In acest sens, comu arme, distrugerea stocurilor e 'or şl pentru soluţionarea con primirea plină de simpatie şî de braconieri care le vînd
fundă prietenie şi consideraţie.
federal al Austriei, Franz Jo nicatul comun dat publicităţii xistente, interzicerea de finitivi
clandestin blănurile.
In In 1
Arordînrl o atenţie deosebită nas, a relevat, in toastul său la la încheierea vizitei menţio a folosirii energiei atomice în deiului pe baza rezoluţiei Con- tn calda ospitalitate oferită afară de aceste două a-
înalţilor soli al ţârii noastre o
;iliuluî de Securitate al O.N.U.
nează că principalul obiect al
a preşedintelui R.A.U., dezvoltării relaţiilor de colabo dineul de gală oferit înaltului schimburilor de păreri asupra scopuri m ilitare" — sublinia In ce priveşte Încordarea din mărturie a sentimentelor de animale, alte 19 specii de .
preşedintele Consiliului de Sta
rare rn ţările socialiste şi, în
n-o’-rb timp. cu toate celelalte oaspete român, că „indiferent situaţiei internaţionale l-au al României In cuvlntarea ros Indochina, s-a arătat că acest prietenie şl de preţuire nutrite 1 feline sînt ameninţate de ’
între
de deosebirile existente
de poporul austriac pentru ţara
tită la sediul Agenţiei Interna
s'.n'.e, fără deosebire de orîn-
Gamal Abdel Nasser duirea socială, ţara noastră a- sistemele sociale şl economice, constituit problemele legale de ţionale pentru Energia Atom i conflict necesită o reglementa noastră, pentru progresele sale \ pericolul iminent al dis- ţ
re politică, pe baza acorduri
4 pariţîei, In foto ocestei sî- (
AIR
europeană.
securitalea
ca state ale spaţiului Dunării,
şeazâ la baza acestor relaţii ne leagă, în primul rînd. inte România cît şi Austria, ca ţâri că. Din comunicatul comun re lor de la Geneva, fără amestec remarcabile pe calea dezvoltă : turaţii. Fondul Mondial ;
CAIRO 28 (Agerpres). — europene, sînt interesate de iese deplinul acord între cele dinafară, pentru ca popoarele rii economice, culturale şi şti 1 pentru Natură a pus lo \
Postul de radio Ceiro, citat principiile deplinei egalităţi în resul în menţinerea şi întărirea ceea ce se întîmplA pe conti două părţi şi în această pro din această zonă să poată de inţifice, cit şl pentru politico \ punct un program do nro- l
de agenţiile internaţionale de drepturi, respectului suverani păcii în Europa". „încerc un blemă relevîndu-se că progre cide singure asupra viitorului sa consecventă de pace şi în
tăţii şi independenţei naţionale, sentiment de o deosebită sa nentul nostru. Ambele state îşi ^ lecţie o felinelor.
presă, anunţă încetarea din exprimă încrederea că, în ca sele concrete în direcţia dezar lor. ţelegere între popoare. j
viaţă s preşedintelui R.A.U, neamestecului în treburile in tisfacţie — sublinia şeful sta drul eforturilor pentru destin mării, inclusiv pe plan regio Exprimîndu-şi satisfacţia pen I
Gamal Abdel Nasser, în urma terne şi colaborării reciproc a tului austriac — că relaţiile dere şi pace, convocarea Con- nal, ar influenţa în mod favo- tru evoluţia favorabilă a rela SILVIA COMAN
vantajoase. De asemenea, dintre Republica Austria şi Re
unui atac de cord.
Redacţia şl admlnîrtrotîa darului s Deva# sir. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275, Tiparul s întreprinderea poligrafică Deva. 44065