Page 101 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 101
/Www»n» MimlcfpWiii D«»»^
' - I * OE LECTURA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă ! Semnarea unui protocol privind
colaborarea economică intre
Republica Socialistă România
$i Republica Populară Polonă
In ziua de 29 septembrie la de lungă durută pe perioada
C om itetul de Stat al P la n ifi 1966-1970. P ărţile au conve
cării a avut loc semnarea n it asupra liv ră rii unor m ăr
P rotocolului privin d colabora fu ri im portante c.v: produse
rea economică şi livrarea re petroliere, chimice, osii mon
ciprocă de m ărfu ri dintre Re tate pentru vagoane, fructe şi
publica Socialistă România şi legume proaspete, vinuri şi
Republica Populară Polonă altele din România şî cocs
pe perioada 1971-1975. metalurgie, laminate, produse
Protocolul a fost semnat chimice, bunuri dc consum
din partea romănâ de tova industrial etc., din Polonia.
răşul M axim Berghianu, pre Totodată s-a stab ilit o im por
ANUL XXII. Nr. 4892 MIERCURI 30 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI şedintele C om itetului de Stat tantă creştere a schim bului
al P la n ifică rii, iar din par de sortimente de produse si
tea polonă de tovarăşul Sta derurgice.
nislaw M ajewskî, vicepre In domeniul construcţiilor
şedinte al C onsiliului de M i de maşini se prevede spori
Preocupări colective pentru creşterea însilozări de niştri, preşedintele Comisiei rea schim burilor reciproce în
cu circa
de S tat a P la n ifică rii.
urm ătorul cincinal
85 la sută com parativ cu rea
In tim p u l tra ta tive lor pre
legume pentru Pagina a lil-a şedinţii organelor centrale de liză rile din perioada 1966—
1970, liv ră rile
din România
planificare din cele două ţâri
productivităţii si rentabilităţii iarnă IN UNITAJ1LE APARŢINĂ au constatat câ dezvoltarea constînd îndeosebi în utilaje
de foraj-extracţie, locomotive
economică a celor două ţări
fi 9 9 9 Cii fiecare zi ce trece, TOARE CENTRALEI MINE şi prevederile pentru urm ăto Diesel electrice de 2100 CP,
pentru
m aşini-unelte, maşini
rul cincinal asigură condiţi
toamna îşi in tră tot mai REURILOR NEFEROASE construcţii şi industria mate
A n ii actualului cincinal se beneficii realizat atunci obţi- fie r şi mase plastice parame bală a fa b ricii va creşte cu m ult în drepturi. Şi, o da ile necesare lă rg irii şi diver ria le lo r de construcţii, auto
caracterizează p rin tr-o puter nîndu-se astăzi într-un singur tr ii ca lita tivi nu se realizea 81 la sută faţă de sarcinile tă cu aceste zile, in cămă DEVA, MASURI CHIBZUI sifică rii colaborării economi vehicule, produse ale indus
nică emulaţie şi în a ctivita trim estru. ză întotdeauna la cel mai din 1970, cu un ritm mediu rile ie rn ii se adună tot mai TE PENTRU PREVENIREA ce şi liv ră rilo r de m ărfuri trie i electrotehnice etc., ia r
tea colectivului F abricii chi Remarcînd evoluţia pozitivă bun nivel. Aceste neajunsuri anual de 15,2 la sută. Sporul m ulte produse. De la în tre dintre ambele ţâri L iv ră rile liv ră rile din Polonia. în p rin
mice Orâştie care, p rin efor a a c tiv ită ţii întreprinderii,' sînt cauzale de calitatea ne- producţiei industriale se va prinderea judeţeană de le INCENDIILOR IN PERIOA reciproce de m ă rfu ri din cipal. m aşini şi u tila je pen
tu ri stăruitoare, prin hărnicie succesele valoroase înregistra corespunzâtoare a m atriţelor, obţine în prim u l rînd pe sea gume şi fructe am aflat DA DE TOAMNA-IARNA I România şi Polonia în perioa tru industria m inieră, m aşini-
şi pricepere, a dobindit în a te, adunarea generală a sala- de nerespectarea prevederilor ma dezvoltării sectorului dc câ. pînă în prezent. în si da 1971-1975 vor fi maî m ari unelte, produse ale industriei
ceastă perioadă succese de mase plastice pînâ în u ltim u l lozurile ju deţulu i au fost cu circa 80 la sută faţă de pre electrotehnice, maşini şi u ti
prestigiu. Sarcinile de plan an al v iito ru lu i cincinal la o depozitate 600 tone ceapă, vederile A cordului comercial laje pentru industria h îrtie i,
au fost de la an la an înde Sarcinile viitorului cincinal în capacitate trip lă faţă de cît 260 tone cartofi. 150 tone nave de pescuit, motoare na
p lin ite şi depăşite, producţia se va realiza anul acesta fasole uscată, urm înd ca a- vale, u tila je pentru industria
globală prevăzută pe 1970 f i Sarcini im portante sînt pre ccastă acţiune să continue
ind realizată cu doi ani mai văzute şi la ceilalţi indica şi in luna viitoare« De men metalurgică, maşini textile, u
tila je de construcţii şi con
devreme. dezbaterea adunărilor generale tori ai planului : productivi ţionat câ lucrăto rii între Peste 900 mc lemn de mină strucţii de d ru m u ri etc.
R itm urile actualului cinci tatea m uncii trebuie sâ creas p rinde rii au pus la murat T ratativele s-au desfăşurat
nal, de al cărui sfîrşit ne mal că la finele cincinalului cu 250 tone castraveţi — din în tr-o atmosferă caldă, prie
despart d o a r. tre i luni, scot ale salariaţilor 68,5 la sută faţă de p re lim i 300 planificate. 60 tone go economisit tenească.
în evidenţă rezultate frum oa n ariile pentru acest an, iar gonele — din 140, urm înd La semnarea P rotocolului
se Ia toate capitolele. F abri nivelul cheltuielilo r la 1 000 ca mai m ult de 100 de to Colectivele minereşti din lemnos in depozite şl la locu au fost de faţă tovarăşul Ja
ca şl-a dezvoltat substanţial lei producţie m arfă urm înd ne să fie livrate la fondul cadrul Centralei m inereurilor rile de muncă. Pe baza a nos Fazekaş, vicepreşedinte al
capacităţile de producţie, în ria ţilo r pentru dezbaterea sar tehnologice şi slaba pregătire să fie redus cu m inim um 20 pieţei. Deşt se află abia la neleroase Deva, preocupate cestor căi, s-a reuşit ca în C onsiliului de M in iştri, pre
deosebi ale secţiilor de oxizi c in ilo r ce revin F abricii chi profesională a unor opera lei. perioada de început a re de creşterea ellcientet acti perioada ce a trecut de la şedintele p ă rţii române în
de fie r şi mase plastice. S-au mice Orâştie în viito ru l cin tori. Totodată se m enţin im Vizînd atingerea în urm ăto coltării, varza a şi in tra t vităţii economice, s-au anga începutul anului să se redu Comisia guvernamentală ro-
diversificat m u lt producţia, cinal a consacrat cea mai portante deficienţe în ceea ce rii ani a n ivelului indicato în... butoaie. Pînă acum, jat In acest an să reducă că consumul specific la tona mâno-polonâ de colaborare
num ărul de sortim ente şi pro mare parte a preocupărilor priveşte utilizarea cu înalt rilo r propuşi, adunarea gene 150 de tone au fost conser cheltuielile de producţie şl în de minereu extras cu peste economică, precum şi Ja ro m ir
duse de calitate superioară. problem elor p rivind perfec randam ent a capacităţilor de rală a salariaţilor semnala vate. urm înd ca alte 450 special cele materiale. 8 Ia sută şl să se obţină In a Ocheduszko, ambasadorul R.P.
P roductivitatea m uncii m ar ţionarea generală a procese producţie. In consecinţă, a- luarea unor măsuri bine ale sâ fie murate după ce va Conducerile exploatărilor, cest fel o economie de 909 Polone Ia Bucureşti.
chează o creştere de peste lo r de producţie şi economi vînd în vedere că cincinalul se şi gîndite, de a căror rea- începe recoltarea masivă. cadrele tehnice au luat o mc lemn de mină. Cel mal
★
două ori, ce a determ inat ca ce, punerii în valoare a re 1971-1975 presupune o seri După 15 octombrie, pînă serie de măsuri care le-au substanţial succes l-au înre După semnarea Protocolu
80 la sută din sporul produc zervelor de care dispune co oasă încordare a e fo rtu rilo r la sfîrşitul anului. în tre permis extinderea susţinerii gistrat m inerii de la I. M.
ţiei globale să se realizeze pe lectivul. şi măsuri tehnico-organizato- C. DUMITRU prinderea va însiloza pen moderne a abatajelor şl ga Barza, care au economisit lui, preşedintele C om itetului
această cale. Rentabilitatea In acest sens, directorul fa rice bine chibzuite, trebuie tru consumul pe tîm pul se leriilor. perfecţionarea mo 478 mc lemn de mină, pre de Stat ol P la n ifică rii a o
în tre p rin d e rii a crescut , la bricii, ing. Gheorghe Vaier, create încă de pe acum con zonului rece 8 000 tone nografiilor de armare, buna cum şl ce| de la minele De fe rit în saloanele hotelului
39 la sută în acest an faţă arăta că deşi la m ajoritatea d iţii cît mai bune pentru rea (CttifUnuote .In': pog. a 2-o) cartofi. gospodărire a materialului va, CerteJ şl Bolfa-Haţeg. „Athenee Palace*' un dineu
de numai 24 la sută cît era produselor calitatea s-a îm bu lizarea unui demaraj eficient. în cinstea oaspetelui polonez.
în 1965, întregul volum de nătăţit, totuşi la oxizi de Pînâ în 1975, producţia glo (Agerpres)
0 cerinţă economică elementară, pe care conducerea Decada dramaturgiei originale
de la „Marmura“ Simeria întîrzie să o îndeplinească
— Concurs de creaţie şi interpretare teatrală —
Activitatea întreprinderii sâ fie Aniversarea semicentenarului mocTaţie populară. Se vor nalităţi ale vieţii noastre artis
Partidului Comunist Român prezenta, de asemenea, piese tice (scriitori, critici, artişti,
constituie un moment de seamă inspirate din realităţile noi ale oamenj de cultură) va acorda
dirijată numai pentru realizarea de în activitatea creatoare a dra ţării noastre, din procesul de următoarele premii $1 menţiuni
m aturgilor, artiştilor; oamenilor
pentru creaţie şl interpretare :
transformare revoluţionară
a
de teatru din toată ţara, care
vor aduce un omagiu prin aria societăţii, a conştiinţei oameni Premii pentru dramaturgie
lor. pe drumul făuririi şi desâ-
Premiul I
: 20 000 lei
lor acestei sărbători a poporu
vlrşîrii
operei de construcţie
produse utile, cu desfacerea lui nostru. socialistă. „ II : 15 000 „
: 10 000 ,r
III
„
In în-timpinarea acestei ani
Concursul se va desfăşura In
Trei menţiuni în valoare de
versări, Comitetul de Stat pen două etape : 7 500 lei flecare.
tru Cultură şl A rlă instituie un I. Elana selecţionării specta Premii pentru interpretare
asigurată concurs de creaţie şi interpre colelor preqâlite de teatre va maţ bun spectacol:
Premii colective pentru cel
loc intre 1-15
tare teatrală, care se va în
avea
aprilie
cheia cu „Decada dramaturgiei
originale". 1971, în oraşele Iaşi. Cluj. T i Premiul Î : 25 000 lei
şi
mişoara.
Craiova. Galaţi
Fie ea mică sau marc. orice 1007 mc şi respectiv 4 127 mp. biective. am cerut organului In acest scop teatrele vor în „ II : 20 000 „
Întreprindere îşi are importan Si încă o precizare : realizările tutelar să ne reducă planul de scrie în repertoriul lor lucrări Braşov, unde se vor orqaniza „ III : 15 000 „
ta ei bine definită in ansam obţinute nu acoperă la produc producţie cu 3 milioane lei. ne dramatice noi, oglindind tradi „Zilele teatrului românesc" cu Menţiune : 10 000 „
blul economici naţionale. Ve- ţia de dale decît 55.3 la sulă spune tovarăşul Boris Răilca- ţiile revoluţionare ale poporu participarea colectivelor teatra Premii şl menţiuni individuale
riqă de bază a mecanismului din prevederile anuale, la mar nu. inqinerul şef al întreprin Dincolo de efectul spectacular turnarea oţelului esle o ope lui român, lupta clasei munci le din localităţile învecinate a Premii pentru reqie, sceno-
producţiei materiale, ea tre mură şi piatra extrasă G1,2 la derii. Comitetul de direcţie a raţie de maxima importanţa pentru calitatea metalului. Turnăto toare şi a întregului poDor sub cestor centre. qrafie, interpretare şi menţiuni
II. Etapa finala se va desfă
buie să funcţioneze ireproşabil,: sută, iar |a placai finit 69,5 la analizat foarte temeinic acti rii hunedoreni se străduiesc sâ o execute cu lot mai multă a conducerea P.C.R.. pentru e li şura la Bucureşti in cadrul în valoare de 48 000 lei.
cu respectarea obligatorie a sută. Pină la finele lunii au vitatea şi pe această bază a tenţie, pricepere şi precizie.
socială
berare
şi naţională
unor principii economice esen gust s-au vîndut produse re- stabili' unele măsuri care să Foto : V. ONOIU pentru doborlrea dictaturii fas „Decadei dramaturgiei origina Juriul va avea latitudinea dc
le" între 24 aprilie si 4
mai
ţiale, înlre care primează prin prezentînd abia 42 la sută din conducă la recuperarea res ciste, pentru preluarea puterii 1971. a nu acorda unele premii sau
cipiul ca activitatea fiecărei sarcina anuală. tantelor şi îndeplinirea inte şi instaurarea regimului de de de a redistribui sumele în func
întreprinderi să fie dirijată nu Deci. o situaţie anormală, grală a planului anual. Tn ca Un juriu alcătuit din perso ţie de rezultatele concursului.
mai pentru realizarea de pro prevestitoare de im plicaţii pen riere s-a trecut la exploatarea
duse şi servicii utile societă tru finalizarea In bune condi- in sistem preferenţial nenlru
ţii, Intr-un cuvînt sâ asiqure tiunj a planului pe acest ul obţinerea necesarului cantita Bilanţ bogat
îndeplinirea cantitativă şi ca tim an al cincinalului. Cu toa tiv şi ra lita liv de blocuri. Din
litativă a sarcinilor ce îi re te acestea, tovarăşul Nîcolae secţiile dc prelucrare am re
vin din programul de dezvol Ciubotea, directorul întreprin distribuit un număr de munci în întrecerea In legătură cu încetarea din viaţă
tare economică stabilit de par derii, declara ferm în fala re tori în exploatări, care vor a-
tid. centei plenare a Comitetului siqura acoperirea tuturor locu patriotică
Cum răspunde întreprinderea judeţean de portid că. deşi rilor de muncă. Do asemenea,
„M arm ura" Simeria acestor ce- acum treburile întreprinderii am introdus acordul global, Bilanţul gospodarilor a preşedintelui Republicii Arabe Unite
Tii^ţe. care sint preocupările evoluează nesalisfâcător, reali care stimulează obţinerea unor
conmteUilui de direcţie pentru zarea planului anual la toţi in blocuri mari de marmură de Simeriel este îmbucură
valorificarea superioară a în dicatorii nu ridică probleme, calilaie superioară. La dole s-a tor. Depăşind cu 3.1 Ia
tregului potenţial economic e- întruclt conducerea întreprin rcorqonizat secţia nrîn schim sută angajamentele luate
xiste.nl ? derii a luat măsurile cuvenite barea amnlasării unor utilaje, în întrecerea patriotică, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Faţă de planul primelor 8 de redresare. ce conduce la îmbunătăţirea valoarea lucrărilor ce re HOTARIREA
luni. ia producţia qlobslă s-a A vind In vedere volumul calităţii producţiei si creşte vin pe locuitor se ridică
Înregistrat un minus de aproa mare dc producţie rămas de rea gradului de utilizare a ca la peste 290 lei. a prezentat condoleanţe la
pe un milion de lei, la produc executat, îndeplinirea integra pacităţilor. S-a înfiinţat un la S-au efectuai îndiguiri CONSILIULUI DE STAT ŞI A CONSILIULUI DE
ţia marfă vindută şi încasată lă a planului anual presupune borator care pînă In prezent a pc aproape doi km, s-au MINIŞTRI ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROM ÂNIA
realizările sînt aproape la n i ca volumul mediu lunar dc realizat sub formă de mostre taluzat 20 000 mp maluri, Ambasada Republicii Arabe Unite IN LEGĂTURĂ CU ÎNCETAREA DIN V IA ŢA A
velul planului, in ceea ce pri producţie să crească cu apro 8 tipuri de dale,- iar 1n ceea ce s-au Întreţinui peste 44 PREŞEDINTELUI R.A.U., GAM AL ABDEL NASSER
veşte producţia fizică, pînă l*a xim ativ 40 la sută fată de cel priveşte asiqurorea pieselor de ha de parcuri şl zone M arti, dupâ-amiazâ, tovară ment de reculegere în faţa In legătură cu încetarea din viaţă a Iul Gamal Abdel
decada a doua a lunii septem înregistrat în lunile anterioa A. MOLDOVAM verzi. De asemenea, s-au şul Nîcolae Ceauşescu, secrer portretului îndoliat al lu i Ga Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, Consiliul
brie, la dale mozaicale s-au re, iar la producţia marfă vîn- amenajat noi baze spor tar general al P artid u lui Co mal Abdel Nasser şi au sem de Stal şţ Consiliul de M iniştri ale Republicii Socialiste
produs peste prevederile pe dută sl Încasată sporul tre tive şl terenuri de joacă m unist Român, preşedintele nat în cartea de condoleanţe. R ib a â hotărăsc:
rioadei 808 mp. iar la mar buie să fie de sută la sută. Este (Continuare in pog p 2-a) C onsiliului de Stat al Repu * ^ lu a de t octombrie 1978 se declară zl de doliu.
mură extrasă şi placai finit posibil sau nu acest lucru 7 pentru copil. b lic ii Socialiste România, îm In cursul zilei de m arţi, la In această zi, drapelul de stat al Republicii Socialiste
s-au înregistrat restanţe de — Pe baza unor motive o- preună cu tovarăşii Em il sediul ambasadei au venit, de România se va arbora în bernă iar la radio şi televiziu
Bodnaraş, Gheorghe Râdules- asemenea, pentru a prezenta ne se vor transmite programe adecvate.
cu, Uie Verdeţ şi Corneliu condoleanţe, conducători ai
Mănescu, m in istru l afacerilor unor in s titu ţii centrale şi or
externe, au exprim at condo ganizaţii obşteşti, delegaţii de
PE AICI S-A NĂPUSTIT MUREŞUL leanţe însărcinatului cu afa întreprinderi şl in s titu ţii din
din m ari
oameni ai m uncii
ceri ad-interim al R epublicii
Arabe Unite, Ibrahim Yossri,
Au mai prezentat
în legătură cu încetarea din Capitală. condo
leanţe şefi ai unor m isiuni di
viaţă a preşedintelui Repu
V ă aduceţi aminte acel năprasnic asupra digului ca b licii Arabe Unite, Gamal plomatice acreditaţi în Repu TELEGRAMA
miez de mai cind în
re apăra llia . Imaginea din
treaga vale a Mureşu Şantierele refacerii fotografie redă rănile adinei Abdel Nasser. blica Socialistă România şi
lui a in tra t in alarmă ? V ii pe care valurile dezlănţuite Conducătorii de partid şi a lţi m em bri ai corpului di Excelenţei Sole
tura de apă s-a revărsat pe le-au lăsat in urmă. Apele de stat au păstrat un mo plomatic. ANWAR SADAT
ste luncile bogate, distrugind au rupt digul care apăra llia ,
totul în cale. A ici, tn apro in matcă, apoi au izbit ma a cedat ţi a căzut in valuri. au dat buzna in casele oa Delegaţia de partid şi guver Preşedintele Interimar al
Republicii Arabe Unite
piere de llia , la Săcămaş, a lu l sting, din ce tn ce mai Pe aici puhoiul şi-a săpat menilor, au înecat ogoare Membru ai Comitetului Executiv Suprem
pele s-au um llat la început puternic, pînă cind păm intul matcă nouă şi s-a năpustit bogate, au distrus tot. al Uniunii Socialiste Arabe
ncă din acele zile de namentală a Republicii Socialiste
Î neuitat, la chemarea C A I R O
Comandamentului ju
deţean de luptă îm potriva România la funeraliile lui Am oflot cu odincâ întristare despre încetarea din viaţă a
inundaţiilor, oamenii au să eminentului om de stot şî luptător pentru apărarea independen
rit toţi ca unul in apărarea ţei Republicii Arabe Unite, pen tru bunăstarea şi prosperitoteo
localităţii. Au refăcut digul G. A. Nasser poporului egiptean prieten, Gamal Abdel Nosser, preşedintele
de gardă, au scos apele din Republicii Arabe Unite, preşedintele Comitetului Central ol
llia . De atunci cuvintul „ re Uniunii Socialiste Arabe, personalitate proeminentă a vieţii po
facere" a devenit cuvint de Comitelui Executiv al Comi mal Abdel Nasser. prcsedinicli litice internaţionale contemporane.
ordine tn llia . Acum a venit tetului Central >al Partidului Republicii Arabe Unite, pre In aceste clipe deosebit de grele exprimăm Excelenţei Voas
şi rindul m alurilor distruse. Comunist Român, Consiliul de şedinţe al U niunii Socialiste tre, Comitetului Centrol ol Uniunii Socialiste Arobe, guvernului
Trebuia închisă fiecare fisu Stat şi Consiliul de M iniştri ale Arabe. şi poporului egiptean, precum s' familiei îndoliate sentimentele
ră a m alului, fiecare breşă Republicii Socialiste România Din delegaţie mai fac parte noastre de profundă compasiune şl transmitem sincere condo
prin care apele s-au strecu au holărît ca o delegaţie de Dumitru Popescu, membru al leanţe, din partea Comitetului Central al Partidului Comunist
rat in casele oamenilor. Lun parlid şi guvernamentală a Comitetului Executiv, secretar Român, a Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Re
ca M ureşului, la Săcămaş, a ţării noastre, condusă de tova al C.C. aj P.C.R., George Ma- publicii Socialiste România, o poporului român ji a mea per
răşul Ion Gheorghe Maurer. covescu, prim-adjunct al mi
Fotoreportaj de membru al Comitetului Exe nistrului afacerilor externe, şl sonal.
S. POP cutiv. al Prezidiului Permanent Titus Sinu. ambasadorul Re
al C.C. al P.C.R.. preşedintele publicii Socialiste România in NÎCOLAE CEAUŞESCU
Consiliului de M iniştri al Re R.A.U. secretar general al P.C.R.,
publicii Socialiste România, să Delegaţia va pleca la Cairo preşedintele Consiliului de Stat
participe la funeraliile lui Ga- In curaul zilei de astăzi. al Republicii Socialiste România