Page 102 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 102
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ş iNr, 4892 $ MIERCURI 30 SEPTEMBRIE 1970
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII Se va extinde
POPAS Pf ŞANŢURILE
Şl RENTABILITĂŢII fertilizarea APELOR $1 AU OBIECTIVELOR
pajiştilor
lul de creştere a p ro ductivi voltarea sectorului de prelu
tă ţii m uncii prevăzut pentru crat mase plastice trebuie re întreprinderea judeţeană
noul cincinal, spunea ing. vizuite procedeele de omolo de îmbunătăţire şl exploata TURISTICI DE PE Jll
loan Socaciu, şeful secţiei ma gare şi asim ilare a noilor pro re a pajiştilor, care are In
se plastice — trebuie studia duse în funcţie de cerinţele administraţie 34 000 hectare
Uzare va depinde succesul v i tă posibilitatea ca un singur economiei naţionale şl ale ex păşuni, şl-a propus să apli
itor. In cuvîntul lor, ing. Sa m uncitor din secţia noastră p ortului. De asemenea, pen ce o serie de lucrări agro Om ul epocii socialismului doar de 18 cm de bitum spe
bin Olaru, şeful serviciului să lucreze la două sau mai tru reducerea cheltuielilor tehnice menite să asigure adaugă noi valenţe de fru cial in amonte.
producţie şl Nîcolae Hanciu, m ulte maşini de injecţie. A m ateriale de producţie şl spo obţinerea de sporuri sub museţe chiar si locurilor ce M ai sus, pe un platou, de
secretarul organizaţiei de par vem în vedere, de asemenea, rirea în acest mod a benefi stanţiale de nutreţuri. lor mai înzestrate de către unde se deschide splendida
tid de la secţia sculârie, pro ca în cel mai scurt tim p să ciilo r se preconizează însem Un accent deosebit se pu natură. Un asemenea punct panoramă a vă ii sl m unţilor,
puneau mărirea capacităţii de putem introduce transportul nate reduceri la consumurile ne pe fertilizarea pajiştilor. de pe harta jud e ţu lu i este cu şoselele care vor flanca
producţie a atelierului de pneumatic la produsele de se specifice, folosirea de înlocui In acest scop s-a prevăzut Valea de Peşti de pe J iu l de v iito ru l lac de acumulare, se
m atriţerie, precum şl achizi rie mare şi greutate mică. tori, precum şi valorificarea administrarea a peste 400 vest. află un alt şantier. A ici se
ţionarea unei serii de utila je totală a deşeurilor din secto Pe aceste meleaguri de un construieşte un hotel tu ris
care să asigure un înalt erad Propunerile pornite de la rul mase plastice. tone superfosfat. rar pitoresc — unde conife tic cu 120 de locuri de o ar
de prelucrare a suprafeţelor reprezentanţii salariaţilor vin Succesele de ansamblu ob La repartizarea îngrăşă rele coboară ptnă la firu l hitectonică Intr-adevăr plină
de contact, fâcînd astfel posi să întregească seria m ăsuri ţinute în toate sectoarele de mintelor s-a acordat priori* j Jiu lu i iar foioasele „asaltea de fantezie. Un stil care în
b ilă obţinerea unor produse lor luate de com itetul de d i activitate ale fabricii, acţiu tate îm bunătăţirii păşunilor ! ză“ înălţim ile alpine — se mănunchează câte ceva din
Injectate fără bavuri. Şi, le- recţie al fa bricii. A ctivitatea nea largă, în curs de desfă din Totla. Tîmpa, Rapolt, ! desfăşoară un vast şantier. stilu rile cabanelor, ale hote
got de aceasta, s-a apreciat viitoare va fi caracterizată şurare, menită să ducă la în- j Căstău, Crlstur si Slblşel, al \ Se durează un baraj pentru lu rilo r de pe Valea Prahovei,
ca oportună dotarea şi e xtin p rin tr-o muncă asiduă pe li lăturarea tu tu ro r deficienţe- i căror potenţial de producţie j un lac de acumulare de 6 ale vechilor construcţii tără-
derea atelierului de trata nia u tiliz ă rii cit mai depline lor, angajamentele asumate | este mal scăzut în raport cu ! milioane m etri cubl, dru neşti din Valea Jiu lu i, pre
a capacităţilor de producţie, m uri, obiective turistice de cum şi elemente din ceea
mente termice în strînsă de de colectivele din secţii sînt j in atelierele U.M.M.R. Sfmerîa, ucenicul Irimie Ghedeon se
creşterea in d ic ilo r de u tili necesarul de consum al ani- ! o mare originalitate arhitec ce s-a realizat pe lito ra l tn
pendenţă cu dezvoltarea ate o garanţie sigură a îndepll- pregăteşte cu multa rîvnâ şi pasiune pentru a deveni un mun
zare a m aşinilor şi utilajelor, n irll şi depăşirii sarcinilor de malelor. turală. moterie de modelare a be
lie ru lu i de m atriţerie. îm bunătăţirea coeficientului plan în v iito ru l cincinal de citor cu ample cunoştinţe profesionale. La începutul lu n ii iunie to n u lu i
— Pentru atingerea indlce- de schim buri. O dată cu dez- către acest colectiv fruntaş. Foto : N. GHENA totul a fost aici întors pe — fiecare cofrag. fiecare
|...........................................................................................................................—j în s e m n ă r i d e r e p o r t e r
Realizarea de produse utile, j In atenţia participanţilor la concursul
| „Pacea şi progresul - aspiraţii | dos, Apele au deteriorat grav element de fier-beton es.
batardoul, au spălat m ii $1
In fe lu l său, un unicat — ?
m ii de m etri cubl de piatră,
cu desfacere asigurata I permanente ale umanităţii" au scos din funcţiune u tila spune şeful şantierului, R
meo Mandero, veche cunc ■
jele.
tinţă de pe şantierul de cou
— încă nu am văzut şi nici strucţii de locuinţe din Lu
nu am auzit ca un u tila j peni.
I Participanţii ia concursul pe bază de buletine de
restanta se ridică la valoarea asigurării unei înalte eficien Este grav şl regretabil că în { participare cu tema „Pacea şi progresul — aspiraţii greu, cum este draqllna, să Pe acest şantier, to ţi şe-
de peete 0 milioane Iei şl în ţa economice este, asa cum pragul ultim ului trim estru «1 j permanente ale um anităţii", organizat de Comitetul fie pus in poziţia de a se de fo rm a ţii stnt construct
fiecare trimestru plătim pen arătam la Început, însăşi ra cincinalului, .M arm ura" Sime ■ Naţional pentru Apărarea Păcii, sînt anunţaţi că tra s p rijin i In cupă şi nu pe şe care au contribuit la inăl\
tru acestea doblnzl penaliza ţiunea de >a ii a unei între rla oferă asemenea realităţi gerea la sorţi a celor 601 premii oferite in concurs nile — spunea inginerul Şte rea noilor cartiere ale Vi
toare de peste 100 000 lei. prinderi. Orice abatere de la 3umbre. Ce s-ar mal putea oare fan Nlcolau, şeful şantieru Jiu lui. Se numesc Constan
schimb, s-au luat mMauri pen Necazul cel mai mare îl con această cerinţă creează obsta adăuga, ce recomandări s-ar ; va avea loc tn Capitală, tn ziua de 4 octombrie a.c., lu i de lucrări hidrotehnice Alexandru şi Gheorghe h r
tru confecţionarea lor în ţarfi. stituie însă faptul că, pînâ la cole în calea dezvoltării, gene ma! putea face ? Promisiuni de ora 9, la Casa de cultură „M lhall Emlnescu", a sec- j speciale. tea (flerari-betonlşti). A n
Acordăm o atenţie deosebi finele anului, nu văd cum se rează pierderi pentru societa genul celor prezentate de to torului II, din str. M. Emlnescu, nr. 89. Imaginea este concludentă Hegeduş şl Gheorghe Ţ ii
tă operaţiei de croire a placa va remedia situaţia. Din ana te, Nu încape îndoială că pro varăşul director, Nlcolae Cîu- Primirea buletinelor de concurs s-a încheiat îa pentru ce a fost. leac (dulgheri). Cornel 5
jelor care, prlntr-o tăiere raţio lizele şi calculele ce le-am fă dusele întreprinderii „M arm u botea, sînt consemnate în nu 31 august a.c., data poştei. In prezent, este în curs j Astăzi, urmele stnt aproa (tlm p la r, cofraje aparen.
nală, poate valorifica superior cut reiese că, în acest an, vom ra* Simerla sînt necesare eco meroase procese-verbale întoc verificarea răspunsurilor date de participanţi la între pe peste tot şterse. A lexandru Lazăr (betonl .
blocurile aduse din carieră. De vinde ei încasa produse Jn va nomie! naţionale. Problema se mite cu tot a tlt de numeroase bările concursului. Revista „Pentru Apărarea Păcii" — In 8 lu n i am realizat, la Petru Vasiu (instalator ca
asemenea, s-a trecut la sorta loare de numai 30,0 milioane pune însă de a qâsl consuma prilejuri. De asemenea, de pla va publica în nr. 11/1970, textul răspunsurilor exacte lucrările aferente barajului, rifere), H ariton Hărănguş
rea placajelor din depozit pe lei în loc de 52,2 milioane lei tori şl, Îndeosebi, de a satis nuri de măsuri unitatea nu du şl lista completă a cîşUgâtorllor prem iilor. 72 la sută din planul anual lectrlcian). Haralam bie IV -
dimensiuni $1 calităţi, Iar în cit avem prevăzut. face pretenţiile calitative ale ce lipsă. Au rămas Insă ne — ne-a inform at inginerul roşan finstalator apă). Div
procesul de prelucrare Intro — Aceasta presupune că acestora. Preocuparea pentru schimbate.. rezultatele slabe Nicolau. sitatea profesiunilor corn
ducem numai cantităţile pen-' stocurile de produse fără des asigurarea desfacerii este la pe care le obţine întreprinde — Cum tuie şi ea un indiciu al co
tru care avem comenzi certe. facere nu se vor diminua ci, latitudinea conducerii între rea de mal bine de un an de — C onstructorii noştri, răs- p le xltă ţii arhitectonice a t ■
Desigur, preocupările noastre dimpotrivă, vor creşte la sflr- prinderii, produsele neflind dl- zile. CSt se va perpetua aceas CINEMA punzînd chem ării p artidului to ru lu i edificiu de agreme
stnt mal vaste si considerăm şitul anului cu încă 5 milioa rl|ate pe plan central, iar com tă situaţie? lată întrebarea ca p rivind mobilizarea tu tu ro r — tn ce stadiu este. du
DEVAi M oyerllng - tă riile l- ll
că aplicarea Hor va conduce ne lei. petitivitatea lor depinde de fe f,,P a tria") î Cel 3 din cer („A r forţelor pentru refacerea cit plan, lucrarea 7
la îndeplinirea planului anual — Stocurile vor rămîne ace lul în care aceasta reuşeşte re aşteaptă un răspuns concret ta * ) ; SIMERIA; D om nl|oara doctor mai grabnică, au dat dovadă — După cel in iţia l — s
de producţie. leaşi pentru că legile în vigoa să-şi orienteze activitatea în şl real din partea conducerii („M u re ţu l“ ) ; HUNEDOARA: M a 14.55 Fotbal - Transmisiune direc de un adevărat eroism co tem tn grafic — spune şe
tă a m eciului U. T. A. -
rele tem n albastru („C onstructo
Nu am îndrăzni ea punem re ne perm it să producem nu spre sortimentele ceruta efec Întreprinderii şl a forului tute rii 1*1 ; D eparte la o p u i („S ide - Feijanoord Rotterdam în ca lectiv. După ce lu cru rile au şantierului. După noile sc
(a îndoială optimismul interlo mai acea cantitate de producţie tiv da consumatori. lar. tu r g litu l* ) , GALAN: Roţu ţl a u drul com petiţiei „C up e cam in tra t pe făgaşul norm al, r it cită ri — oarecum in u rn a
pio n ilo r e u ro p e n i*|
mul nu a scdzut. II stim ulăm
Ne străduim tnsă să nu
cutorului nostru, dacă în an pentru care avem asigurată riu |l Picioare lungi, degete 16.00 Deschiderea em isiunii - M l- p rintr-o întrecere cu mina prindă lam a nepregătnl
lungi („11 lunlo*) | TELIUCi RAi-
croavonprem iero;
cheta noastră nu ar fl apărut desfacerea, Or, din elemente bal |1 pace - «ariile l - ll ( „ M i 16,03 Universal şotron - enciclo Uricanl. Noi trebuie să extra Aici, îngheţurile vtn reped
şl alte elemente. La ora ac le de care dispunem, rezultă nerul*) | GHELAR i Bumerangul pedie pentru copii ; gem din carieră şi sd Incor şl la minus un arad nu rr
tuală, de exemjplu, în hale şi că întreprinderea noastră poa („M in e ru l* ); PETROŞANI: 24-25 18.50 C abinetul economic TV - A- porăm In barai 2 000 tone de putem turna betoane, cc
nu ie InapoloiA („7 N oiem brie") ;
în curtea întreprinderii conti te să producă şl să desfacă în Primul an de căsnicie („R e p u b li pllcarea prevederilor noii piatră pe zl M in e rii din U- se cer a fl deosebit de rez
legi a contractelor econo
nuă să se afle adevărate m or ultim ele patru luni ale anului c a " ); LUPENI: Lupii alb i („M u n mice; ricani — care şi ei fac efor tente la Intem perii. Lucră
mane de dale si placaje, care produse în valoare de 14,5 mi citoresc") ; Petrecerea („C u ltu 19,ÎS Anunţuri — publicito te; tu ri pentru a redresa produc cu peste 50 de oameni...
ra l*) ; IO N E A : B ă ie ţii din strada
nu au desfacerea asigurată. lioane lei. De altfel, este greu Pal („M in e ru l* ); PAROŞENl: O 19,20 1001 do seri - emisiune ţia de cărbune — au o sar ...Sus. pe Jiu l de vest. ‘
pentru cei mic! ;
Valoarea lor se ridică la peste de presupus că vom putea rea mul cu ordin de reportiOie (,E- 19.33 Telejurnalul de searA — Lu- cină zilnică de plan la tonaj Ctmpu lut Neaa. oamenii t
10 milioane de lei, aproape e liza o producţie mai mare. Ne- nergîa*) ; PETRILA: Pensiune pen crArile agricole de toamna — aproape identică. In ultim ele tregesc natura. Munca pe
(„M uncitoresc*) ; VUL
tru hollel
e d iţie speciala;
chivalentul activului de m ijloa asîquraraa desfacerii ne-a de C A N : La râxbol, ca la rAtbol 20,15 Tole-cinem ateca: „SA scoţi zile ne-au luat-o puţin îna ceste şantiere nu este. cu
ce circulante necesare între terminat să reducem activita („M u n c ito re sc"); U RICAN I; Sara castanele din Toc" - pre inte dar nu ne lăsăm... s-ar crede, ne jumătate mu
prinderii pentru a-şi deafăşuro tea secţiei de dale de Ia trei ceo mare („7 N o ie m b rie *); BAR- miera pe (o ro ; ...In vale rămlne şantierul, că. pe jumătate agrement f
codobaturilor
BATENI:
Arm ata
norma] activitatea. In legătură schimburi la două. Iar în cele d in nou In luptA („0 August") ; 21.55 Idei contemporane - O rien cu activitatea febrilă de pe ristlc. Este o muncă la }■
tă ri )l tendinţe in sociofo-
cu acest aspect, paradoxal, de lalte secţii nu am atins încă OftÂŞTIE: Crima din pădure („P a g o contem porana; barajul ce se înalţă „văzlnd de robustă, de intensă, ca
mare gravitate, contabilul şei un ritm de producţie care să tria ") ; B ărbaţii In deplasare ( „ fjo - 22,25 -G ala" m anlor interp re ţi ro cu ochii" şi la care se folo o rica re rnntiar indri&Qj’iql
GEO AGIU-BAI: La nord.
c A ro *);
mâni - N icoloc H erle o:
al întreprinderii, tovarăşul loan asigure Îndeplinirea Integrală prin nord-vest — seriile l - l l ; H A 22.50 Tolejurnolul de noople; seşte o originală şi simplă citadin. Planul si ih
Ştefan, a tinut să ne precizeze; a planului. ŢEG: A cţiunea „V u ltu ru l* („P o pu 23.00 Folbal - Steaua - Korpotî soluţie constructivă : un zid sează şl aici
la r” ) ; BRAD: Argomon superdia-
„Situaţia economîco-financleră Realizarea unor produse în bol!cui („S teaua ra ţie ") : GURA- Lvov. în cadrul com petiţiei gros de 146 m etri de piatră
„C up a cupelor”
(rc p m o a
a întreprinderii este deosebit deplină concordantă cu nevoile BAR2A: ta in a leului („M in e ru l* ); ll-a ). înregistrare de lo sta tasată şi un ecran etanş î. MIRZ*
de înarijorătoare. Nu avem reale de consum ale econo IH A ; CrAciun cu Elisabeta („L u dionul „23 August".
bani în cont, îm prumuturile miei naţionale şl în condiţiile m ina“ ) .
Despăgubiri plătite RADIO A rg h ezia n ă; 20,23 Zece melodii pre 15,30 Radio icoclA ; 16.00 Radiojur v r e m e a ]
m oderne ;
le rate; 21,00 Vocile oriei
n al, 16.20 Piese pentru pion de C o
M ihol;
21,20 Form aţia
Floreo
21.30
ro! Micul! ji lieduri da G eo rg e Dl-
M oment p oetic; 21 35 Solistul serii ;
Aurellon A n d r e e s c u ; 22,00 Rodlojnr- m o, 16.50 Pe teme m e d ic a le ; 17,00
Din cele mal frumoase m elodii... cele
p a r o le
fru m o ase;
n a l; 22,20 Sport: 22.30 Pentru mog- moi 18,03 Concert de muzlcâ popu PENTRU 26 ORE
17.35 Lecturi
netolonul d u m neovoostrâ I 23,00 C on
le;
de A.D.A.S. |l a c lu o ll la ţl; 9,30 V iaţa cărţilor ; certul serii; 0,03-5.00 Estrada noctur I a ră ; 16.30 Curs de limba g e r m a n ă : rul va rio b il. Vini slab pinA In j
PROORAM Ul
6,05-9.30
I:
M uilcă
Vremeo se m enţine meo, cu
nă
10.50 365
19.00 Revlsto
de cin tece :
10,10 Curs d e limba g e r m a n a : 10.30
Vreau sA $tiu — em isiune d e şti jlo g ă re lo r; 19,30 M erid ian e Urlee ; p otrivit din nord. Temperatuio
staţionara. M inim ele
vor fi
inţă |l tehnică pentru jc o la 'l; 11.05 PROGRAMUL II: 6 00 Progrom mu 19.50 N oopte b u n ă. copil. Povesteo
Potrium C o tm e ri’ 11,30 D e to a te zică! de ciim inoatâ; 7 00 R adio |u rn o l; prinse Intre minus 3 |1 1 g r;
¡or m olim ele Inţro 13 |l tS r r.
Valoarea totală a despăgubirilor plătite de către pentru toţi turljlll; 11,45 Sfatul m e 7.15 Program smuncol de d im in ea ţă ,,N o ro cu l* : 20.00 Lieduri d e O obrlel de. D im ineaţa - ceaţa pe văi
Administraţia asigurărilor de stat cetăţenilor in d iv i dicului; 12,00 M uileo u s o o r o ; 12.25 (continuare) ; 8,10 Tot în a in te : 5,25 Faure, 20,15 Teotru rodlofonlc: 22.00 brumă.
duali şl C .A P.-urllor din Judeţ se ridică pînă acum Ştiinţa la s i; 12.30 Melodii p o p u Mari Interpreţi: violoncelistul Enrico C an talo pentru cor de femei, d o u ă PENTRU URMATOAREU
la 8 269 000 lei. In această cifră nu sînt, bineînţeles, la re; 13 00 Radiojurnal ; 13.10 Avon- M o in ard l: 9,00 CopHI lumii cíntó ; flaute, sllofon, b aterie jl Instrumen DOUA 2IU
Induse despăgubirile plătite pentru pagubele pro prem leró co tid ian ă ; 13.22 Cintezele 9.15 Muzică p o p u la r á ; 9.43 O p e ra te de c a o rd s de Tlberlu O lo h ; 22.13 Vreme rece, cu cerul voriu
vocate de Inundaţiile din mal. o raşelor: 13.45 Vechi melodii poou- comico J s l c o ţ a 1' do Cori Orff (froq- Jozz; 22.43 De loat* pentru to (l... V ini slab plno Io potrivit
turiştii; 23 05 Discuri ro re; 24,00 nord-vest. Temperatura staţia
Au fost plătite despăgubiri In sectorul C.A.P. în lo re; 14.00 Compozitorul s ăp tă m in ll: mente) ; 10 45 Muzică u j o a r â ; 11,00 u începui, apoi In ujoarA -
valoare de 1 869 000 lei pentru animale asigurate prin Edvord G rle g ; 14,40 Publicitate ro Rapsozi populari : M a q d o le n a Birles- 1.00 Festivalul muzical Internoţlonol tere.
efectul legii şl de 2 159 000 lei pentru cele asigurate d ie ; 14,30 Piese de e n r o d ó ; 13,00 S e cu j! Oleo C hlrco; 11.20 B a la d a Chimoy - Belgia 1970.
facultativ. Pentru culturi compromise sau distruse din rial rodlofonlc pentru tinerii escu lló loom nel - muflcA u ş o a ră ; 11.50 U*
alte motive declt Inundaţiile, s-au plătit C.A.P .-urilor los!; 15,30 MuzlcA p o p u la rá ; 16.00 ventura la o p e re ta „F iu m o o so Eleno“
asigurate prin efectul legii 1 189 000 lei, Iar celor asi R adiojurnal: 16.20 Muzică u jo o ró ; de O D e n b o c h ; 12,15 Concert de prînz;
gurate facultativ 755 000 lei. 16.30 C o nsultaţie jurldlcâ: 16,40 Arii 13 00 Melodii nai. Interpreţi cunos
Cetăţenii cu gospodărie Individuală, asiguraţi la }l d u e te din o p e r e le ; 17,05 A ntena cuţi: 13.13 Uverturi la o p e r e ; 13,30
A.D.A.S., au fost despăgubiţi cu sume ce se ridică, In sectoarele Unităţii de exploalare şi industrializare a lem tin eretu lu i; 17.30 Tineri Interpreţi de U n d a veselă (reluare) ; 14,08 Prelu
pe Judeţ, la 442 000 lei pentru clădiri şl 1 589 000 lei nului Orâştle extinderea mecanlzârii este o reolitote eotîdionâ. muzlcâ p o p u lo ró ; 16 30 P oem ele sim crări de Talelor; 14.20 Melodii de
pentru animale. In foto, muncitorul Nicolae Niţoiu lucrind cu un fierâstrău me* fonice „O rfeu* |l „ M a z e p p o '' de Petre Flrulescu |l G rlgore Florlnn ;
Despăgubirile pentru avarii la autoturisme însu conic. U n t ; 19,00 G azeta rad io ; 19.30 Mu- 14,53 Silinţa la z l ; 15.00 Publicitote A N U N Ţ
mează şl ele 295 000 Iei. rlcA p o p u la r á ; 20.03 Tableto de s e a ra d io ; 13,20 S cen ă din a p e ra „ M a
ră ; 20,10 Mlcrorecltal N lco leK at 20.20 rin Pescarul* de M arţian N eg rea ¡
întreprinderea de prefa
PE AICI S-A NĂPUSTIT bricate din beton Blrce
Uţ[ etru cu metru, oamc-
f glndu-le să se retragă judeţul Hunedoara
jvrj nli înving apele ob li-
d e fin itiv
In
matcă.
Peste
unda lină a M ureşului se
năpusteşte de astă dată zgo
m otul motoarelor, al buldo A N G A J E A Z Ă
zerului, al pietrelor care-l
forţează să se retragă pe dru
m ul cn-l străbate de cfnd se de urgenţa următorul personae
ştie. Şi, In urma oamenilor
rămîne digul (foto 4), din
piatră tare, de la Băiţa şi
Hrănişca, purtată de broţele - 1 AUTOMACARAGIU
de oţel ale excavatoarelor,
pe um erii autobasculantelor,
de voinţa oamenilor. - 1 CONDUCĂTOR AUTOBASCULANTA
Feto nr. 1 Foto nr. 3
şi toată dimineaţa de dum i A r trebui citaţi toţi cei 16 ' - 6 MECANIC» REVIZIE UTILAJE
nică sute de tone de piatră şoferi de la lila , cei 57 de
(Urmare din* pag." 1| pe care au aşezat-o tn mal. la Băiţa Crăciuneşti şi 27
Printre sălciile smulse de de la Bălata, pentru că toţi - MUNCITORI ZIDARI pentru prefabricate din
ape, au pătruns maşinile (fo au renunţat la tim pul liber
devenit stmbătă şl duminică, to 2), Cele ale lui Ştefan Pă- şl au venit aici. beton
şantier (foto 1). Autocamioa rău, Petru Alba, Constantin rum ul de la Bălţa la
ne de la coloana lila , de la Moise, ale lui Candin Cio D Săcămaş a cunoscut - MUNCITORI BETONIŞTI
Autobaza Brad au cărat toa can şi V lrg il Popa, ale Iul acea forfotă specifică
tă după-amiaza de stmbătă Traian Badiu sau Radu Vlad. zilelor de lucru, A fost ne
voie de o organizare m inu - MUNCITORI NECALIFICAJI PENTRU CALIFI
ţioasă, atentă, pentru ca to
tu l să decurgă in ordine per CARE - operatori prefabricate - LA LOCUL DE
fectă, fără să fie conturbată
circulaţia rutieră. Ca şi a- MUNCA.
tunct, tn zilele inundaţiei, pe
plutonierul m ajor de m iliţie
Teodor Apostu l-am l ntllnît SALARIZAREA conform H.C.M. nr. 914/1968.
In şosea, d irijin d atent au
tobasculantele spre locul de
descărcare Şi tot ca atunci, CEI INTERESAŢI se pot adresa, pentru iar
am In tiln it oamenii din con
ducerea coloanelor auto şi suplimentare, la sediul întreprinderi] din Dev
autobazei Brad la datorie, a
colo unde se inchide bara Sîntuhalm nr. 1, telefon nr. 13057.
ju l cu fiecare benă descăr
Foto nt. 2 cată (foto 3). Foto nr. 4