Page 12 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 12
încheierea Conferinţei miniştri în ţările în curs de dezvolta Vizita premierului j r 1
re. La propunerea deleqattel
României, conferinţa a adoptat \
In unanimitate teza potrivit că f \
lor culturii din ţările reia cooperarea culturală in turc, Suleyman Demirel, I \
ternaţională trebuie să se fun
damenteze pe normele drep ţ
tului internaţional, pe respec în Iugoslavia \ J
membre ale U. N. E. S. C. 0. tarea principiilor suveranităţii ţ J
şi independentei naţionale, e-
gaiitătii în drepturi, neames
VENEŢIA 2 (Agerpres). — mentul final, diverse concluzii, tecului In treburile interne şi BELGRAD 2. Corespondentul ţiilor de bună vecinătate între ţ ţ
La Veneţia s-au Încheiat mier precum si recomandări adre avantajului reciproc. Totodată, Aqerpres, Georqe Ionescu, ţările balcanice pe baza prin I j
curi lucrările primei Conferin sate statelor membre ale conferinţa a recomandat ca transmite : Vizita pe care şe cipiilor independentei. nea t CRIMINALITATEA IN I
ţa inlerquvernamenlale consa UNESCO. Desfăşurîndu-sc în- alît statele membre cît şi ful guvernului turc. Suleyman mestecului în treburile Inter
crate aspectelor instituţionale, tr-un spirit dc colaborare in UNESCO să acţioneze * pentru Demirel. o efectuează In Iu ne. suveranităţii si respectării \ S.U.A.
administrative şi financiare a ternaţională. conferinţa a sub ca mijloacele moderne de lar goslavia se situează în centrul integrităţii teritoriale. Şeful \
lo politicilor culturale. Orga liniat necesitatea pentru toa qă difuzare a culturii (presa. atenţiei opiniei publice iuqo- guvernului iuqoslav a relevat Mai multe ziare ameri
masuri care să pună ca j
nizată sub auspiciile UNESCO, te ţările de a defini şi aplica (¡Imul. radioleleviziunea) să slave. Ziarele bciqrădene ara însemnătatea contactelor in ţ cane deplmg lipsa unor
conferinţa a reunit delegaţii poliţiei culturale care să favo combală Ideile care propovă tă că vizita premierului turc tre personalităţile politice pen ţ
din 85 de stale membre şi a rizeze o larqă participare a duiesc rasismul, atîţarea la prilejuieşte un larg schimb de tru dezvoltarea colaborării în păt sau cel puţin să lim i
sociale. reprezentanţi ai unor maselor la cultură, in confor război ele. şi să promoveze păreri asupra dezvoltării rela Balcani şl contribuţia pe care ţ teze comerţul cu arme. (
organisme specializate ale mitate cu dezvoltarea generală idealurile umanismului con ţiilo r bilaterale şi asupra pro aceasta o poate aduce la întă ţ „Washington Post" consi (
O.N.U.. precum şi observatori social-cconomică a fiecărei temporan. ale păcii şi Intele- blemelor internaţionale im por rirea păcii şi securităţii In \ deră că tipsa acestor ma
din partea unor orqanlzatii in- Lui. Conferinţa a relevat le qeriî între popoare. tante. evidenţiind că in nume Europa. suri se datoreşte opoziţiei ( f
lerguvernamentale. organizaţii gătura organică dintre proce De un larq interes s-a bu roase probleme Internationale La rîndul său. primul minis ţ trusturilor producătoare de
internaţionale ncqu vernamen sul cultural-educativ şi dez curat la conferinţă iniţiativa cele două părţi au puncte de tru al Turciei. Suleyman De t arme şi muniţii, core con I
tale şi ai unor fundaţii cultu voltarea social-economică a delegaţiei române şi a altor vedere comune sau apropiate. mirel. a înfăţişai punctul de Í
rale. Deleqatia romănă a fost fiecărei fări şi a inventariat ţări pentru conservarea şi va Cu p rilejul unui dineu o- vedere cu privire la posibili t sideră drept jucării pro
condusă de Pompiliu Maco- opţiunile, priorităţile, metodele lorificarea cuburilor populare Icrit oaspetelui turc. şeful gu tăţile de dezvoltare a colabo \ dusele lor aducătoare de
vei, preşedintele C om ilciului şi căile de realizare a evolu şi o mai bună difuzare interna vernului iuqoslav. M itia Ribi- rării bilaterale turco-iugosla- \ moarle. Ca urmare a in
fluenţei pe care o exerci (
de Stat pentru Cultură şi Artă. ţiei procesului cultural in toa ţională a valorilor folclorice. cici. a subliniat in cuvtntul ve. in special in domeniu) e
Conferinţa a adoptai docu te regiunile lum ii şi în special Conferinţa a formulat. între său. între altele, perspectivele conomic. De asemenea, el a t tă aceste trusturi asupra 1
altele, recomandări referitoa de dezvoltare a relaţiilor lu r- menţionai, printre altele, că v.eţii politice, orotă ziarul
re la participarea cît mai cu co-iugoslavc. precum şi posi colaborarea dintre cele două t citat, Senatul şi Camera
prinzătoare a tineretului la bilită ţile de îmbunătăţire con tari contribuie la dezvoltarea \ Reprezentanţilor nu au
UN VOT v<\ alît sub aspedul creaţiei, tinuă a situaţiei şi colaborării Turcia, care acordă o maro \ de natură să curme nive
manifestările
cultural-cducaii-
luat nici un fel de măsuri
ţărilor
cooperării
balcanice.
din Balcani şi Europa. El a
cît. Şi sub cel
al receptării
noilor valori cuMurale ale în accentuai faptul că Iugoslavia, importantă păcii şi întcleqerii t ţ lul ridicat al criminalităţii.
„Singele vărsat de zecile
în Balcani, a spus Demirel. sl
ca tară europeană, este inte
tregii omeniri. resată în evoluţia situaţiei ac Iugoslavia, care sinlem siguri de mii de bârba(i, femei,
lnlr-un interviu acordat zioru- acestuia de subordonare o in tuale. salulînd orice eveni că are aceleaşi dorinţe, au în \ şi copii nevinovaţi impune I
lui „Morning Stor", orqonul tereselor naţionale capitalului ment menit să contribuie la ţeles că dezvoltarea colaboră să se pună capăt acestei f
de presa ol PC. din Marea Bri- străin o atras fostul guvern în- Conferinţa dezvoltarea colaborării si la rii în această reqiune este fn î nebunii“ , relevă ziarul, ca
tanle, Pieter Keuneman, secre tr-un conflict direct cu cele t eroarea condiţiilor unui sistem interesul păcii in lume. Demi I re arată in încheiere că i
tarul general al C C. ol Parti mai lorgi pături ale poporului internaţională de securitate în Europa. Ribi- rel a declarat că tara sa y - î armele de foc au fost şi i
dului Comunist din Ceylon, a ceylonez, ol căror nivel de trai 9 cirl a subliniat, de asemenea, măresle cu mare interes efor rămin o intolerabilă ame
subliniat că alegerile generale scăzuse co urmare a devalori ră luqoslavia se pronunţă turile care se depun pentru e t ninţare la adresa securită
de Io 27 mai 1970 au avut sem. zării repetate a monedei na Shakesoeare pentru continua dezvoltare a xaminarea problemelor secu \ ţii publice.
d
nificaţia unui vot mosiv de în ţionale, o scăderii producţiei colaborării paşnice şi a rela rită ţii europene. \ Se reaminteşte cu acest )
credere acordat de poporul de orez, o creşterii preţurilor LONDRA 2. — Coresponflen- R.F.G. - Zilele acestea au început lucrările acoperişului ca-
ceylonez Frontului Unit ol For ta o serie de produse de bază lul Aqerpres. Nico’ae Plopeanu, re se va întinde pe circa 250(000 de mp ai terenului olimpic de \ prilej că, potrivit ultime
ţelor de Stingă şi programului şi o şomojului. Existenţa Fron transnule: La Slralford on A la München, acoperind bazinul de ¡not, stadionul etc. Montat \ lor date statistice publica
expus de acesta în monifestul tului Unit de Stingo, care a von. Io c l I de naştere a mare pe piloni de oţel înalţi, ajungind pină la aproximativ 80-90 m, s te de Biroul Federal de
electorol. Victorio categorică mobilizat şi organizat forţele lui dramaturq englez W jf'jam au in interior scări pe care sa poată circula muncitorii. In Astrah Investigaţii, în Statele Uni I
ob{inutâ în alegeri de oczst progresiste din ţară, o consti Shakespearr. se desfăşoară cea In fotografie : Aşezarea unuia din pilonii de oţel cu ajutorul te s-au înregistrat anul
trecut 14 590 de crime, un J
front - a declorot Keuneman tuit un factor decisiv pentru de-a XfV-a Conferinţei interna- unei macarale de 500 tone. s record al tuturor timpuri I
— o creol noi persepective pro rezultotele confruntării elec Lonală consacrată textologici focare localizate de holeră
cesului de dezvoltare şi demo torale. şi fcalrolnqji'i shakespeariene. \ lor. Cu alte cuvinte la
tori ai fării s-au inregis- }
cratizare o tării. El o menţionat In legătură cu programul Şedinţa din 2 septembrie a fost MOSCOVA 2 f Ager preş). — Tot aşa stau lucrurile Ia \ fiecare 100 000 de locui
co mojoritoteo covirşitoore de actualului guvern de la Co pre/.idală de proi. dr. docenl După ci.m anunţă agenţia Kerci şi Odesa. unde a pătruns
mondjte pe care o deţine în lombo, secretarul general al Mihnea C.heoi qhii:. INDIA Proiect de lege privind abolirea TASS. locţiitorul m inistrului infecţia. ..Noi dispunem de \ Irat 7,2 victime, cu 6 la J
Parlament noul guvern consti C C. al P.C. din Ceylon, care Conferinţele intcrnationele sănătăţii al U.R.S.S., A vetik loaie mijloacele necesare în ve \ sută mai mult decit in t
tuit după alegeri (122 din cele esle ministru al locuinţelor şî Shakespeare au loc o dată la rentelor şi privilegiilor maharajahilor Murnazian. a declarat unui co derea eradicării infecţiilor. Tra- \ anul 1968. ţ
157 locuri) nu îl obligă, co în construcţiilor, a subliniat co în d >i ani n i participarea unui respondent al ziarului «Prav- lamentul început la timp qa-
cozul echipelor ministeriale lăturarea intereselor străine in mare număr de sperialişb si DELHI 2 (Aqerpres). — Pri declaraţia îndîrei Gandhi, cam riA'* că in regiunea Astrahan rantează vindecarea totală“ , a \ „CONCORDE-002" t
precedente, sâ depindă de filtrate în economie râmîne unul oamenj «Io tcalru din lumea tn- mul ministru al Indici. Indira a finul să avertizeze Parla slnt focare de holeră care au declarat, locţiitorul m inistrului
tranzacţii politice în adoptoreo dintre principalele obiective. Ireaqă. La actuala conferinţă, Gandhi, a prezentat în fala Ca (ost localizate. El a arătat că sănătăţii. Ziarul relevă faptul i Prototipul britanic al
masurilor pe care le consideră In ocefo$î timp, el o precizat printre delegaţi, se află Şi scri merei Populare a Parlamentu mentul ră o eventuală respln- că au fost luate măsuri ca toa 1 avionului supersonic de
necesare. că o sarcină importantă în ve- ito rii români Paul Everac şi lui proiectul de leqc care pre q^re a proiectului de lege ar Iralamentu) celor bolnavi s-a te persoanele care părăsesc te ţ pasageri „Concorde-002“
Referindu-se la cauzele în- dereo realizării obectivelor Andrei Deleanu. vede abolirea rentelor şi p riv i puica provoca proteste in încheiat şî se poale afirma că rito riu l U.R.S.S. să fie vaccine 1 a efectuat luni primul său
’ zbor supersonic dea: >ra
frîngerii suferite în alegeri de pentru care o votat poporul In fierari“ scară, după şedin legiilor acordate foştilor maha- rindul populaţiei. situaţia în prezent este stabilă. le contra holerei. \ unor regiuni locuite, Mo
ceylonez o constituie consolida ţele de lucru, au loc spectacole
Partidul Naţional Unit, condus raiahi. l numentele istorice, de
rea influenţei şi poziţiei mase susţinute de compania Rovel
de Dudley Senonayake, Pieter Shakespeare la Teatrul memo ProieclLl de lege este sus « asupra cărora au fost f
lor muncitoare in cadrul Fron
Keuneman o arotot că politica tului Unit ol Forţelor de Stîngo. rial dc pe malul r¡ului Avon. ţinut alît de reprezentanţii par La Moscova a avut loc 21 016 milioane dolari). în instalate aparate specia î
tidului de quvcrnămînl. Con le de măsurare a zgomo «
gresul National, cil şi de de miercuri o adunare festivă timp ce im porturile au sporit tului, nu au avut de su
consacrată celei de-a 25-a ani cu 16,6 la sută (24 919 m ili
ferit din cauza „bangu-
putaţii comunişti şi socialişti, lui“ sonic. In ultima ju- I
versări a victoriei asupra m ili oane dolari).
Reacţii interne fată de politica ta din rindurile opoziţiei se prilej, mareşalul Malvei Za 0 + 0 mâtate de oră de zbor, I
Partidele cu orie.nlare de dreap
tarism ului Japonez. Cu acest
datorită supraincâlririi u
pronunţă însă împotriva proiec harov, şeful Statului Major, La Londra s-a anunţat că nuia dintre reactoare, a
general al . Forţelor armate
S. U. A. în Asia de sud-est aşteaptă ca actualele dezbateţi sovietice, a rostii o cuvinla- cea de-a 69-a Conferinţă na zburat cu un motor oprit. I
sc
tului. Din această cauză.
vionul „Concorde-002“ £
ţională a Partidului laburist
re în care a evocat eveni
parlamentare să fie aqitaie, mentele petrecute cu un britanic va avea loc la f
Blackpool Intre 26 septem
W ASHINGTON 2 (Agerpres). taţie la încetinirea retragerii fn favoarea unui program de controversele pulînd lua, po sfert de veac în urmă. brie şl 2 octombrie. Simul INSULELE FILIPINE j
Politica S.U.A. în Asia de Irupelor americane din V ie t retragere, subliniază ziarul, triv it părerii observatorilor O +O tan. in capitala M arii Brita j
sud-est a determinat în ultim e nam sau de jnqhclare a con nii a fost dat publicităţii ra GRAV AFECTATE
le; zile o vie activitate la Casa vorbirilor de pace de la Paris". reflectă sulicienl de evident politici, proporţii similare cu Ambasadorii la O.N.U, al portul Comitetului executiv (
Albă şi în cercurile Conqre- „Faptul că 39 de senatori au neliniştea a numeroşi ameri cele ale discuţiilor suscitate de Franţei. M arii Britanii. S.U.A. Hă Dam. m inistrul afaceri naţional a! Partidului labu DE INUNDAJII
sului. La cheva ore după res cani în legătură cu lipsa de naţionalizarea marilor instituţii şl U niunii Sovietice s-au În lor externe al R.P.D. Core rist care va fi prezentat Ia
fost suficient de înqrijorati fată
pingerea de către Senat a progrese la negocierile de bancare din India. In această trunit m iercuri pentru a con ene, a trim is Iul U Thant o această reuniune. Documen i Furtunile tropicale care I
amendamentului la legea pen de cursul politicii Adm inistra tinua schimbul de păreri p ri scrisoare prin care cere di tul fără să abordeze in mod s-au abătut in ultimele
tru alocaţii bugetare, prin ca ţiei în Vietnam. Pronuntlndu-sc pace". conjunctura este semnificativă vind căile de soluţionare a fuzarea în rîndul delegaţilor detaliat cauzele infrinqerii sâptomini asupra insule- i
re se urmărea blocarea de la conflictului din Orientul A- tuturor statelor membre ale laburiştilor cu prilejul ale 1 lor Frlipine au provocat \
31 decembrie 1971 a oricăror proplat în conformitate cu Organizaţiei N aţiunilor U ni gerilor generale din iunie, ! marj inundaţii. Printre Io-
te a declaraţiei din 29 au
fonduri destinate trupelor a- rezoluţia Consiliului de Se gust 1970 a quvernulul R.P.D. atribuie, printre altele, acest calităţile afectate de in- l
merîcane din Vietnam, un grup curitate din 22 noiembrie eşec reducerii numărului \ femperii je află şi capi ţ
de 14 senatori republicani şi 1967. întrunirea, a 42-a de Coreene ca un document o- membrilor partidului. Ince- tala (ilipinerâ, Manila, \
democraţi au adresat preşe 4a începerea în aprilie 1969 flcial al O.N.U. Declaraţia pînd din 1951. se arată în unde cartiere întregi au
dintelui Nixon o scrisoare, ce- a acestor consultări, a avut menţionată sprijină propune raport, Partidul laburist b ri i fost inundate. Culturile ţ
rea de a se înscrie pe ordi
rînd încetarea focului în V ie t loc la reşedinţa ambasado nea de zi provizorie a v i tanic a pierdut 1800 000 de \ orez din împrejurimile ţ
nam şi realizarea de progrese rului sovietic. itoarei sesiuni a Adunării membri, dintre care 20 000 i oraşului ou fost în mare
la convorbirile de pace de la Ambasadorii se vor .reuni Generale a O.N.U. punctele numai în anul 1969. parte compromise,
Paris. din nou la 14 septembrie, intitulate „Retragerea trupe o + o i Se apreciază că peste i
Vicepreşedintele S.U.A., Spi O +O lor S.U.A. şj a tuturor ce 10 milioane de persoane *
ro Agnew, reîntors din turneul lorlalte trupe străine care. Greva lucrătorilor de la au avut de suferit de pe
înlreprins în unele târî din Cu prile jul celei de-a 25-a sub steaqul O.N.U., ocupă secţiile metalurgice ale şan urma inundaţiilor. I
Asîa de sud-est, a prezentat aniversări a proclamării Re Coreea de sud“ şi „D esfiin tierelor navale, catiiicată
mărfi, la reuniunea Consiliului publicii Democrate Vietnam, ţarea Comisiei O.N.U. pentru drept cel mal grav conflict PLOI TORENŢIALE IN \
Naflonal a) Securităţii, un ra Ia Hanoi s-a deschis expo unificarea şi refacerea Co de muncă cunoscut de Olan \
port în care a insistat ca «dez ziţia „25 de ani de luptă şl reei“ . da după cel de-a! doilea răz SUDUL NIGERIEI
angajarea“ hotărtlă de Adm i construcţie a R. D. Vietnam“ . boi mondial, continuă să pa \
nistraţie să fie «compensată'1 Expoziţia a fost deschisă de 0+0 ralizeze activitatea porturilor Peste 100 000 de per \
printr-o sporire a ajutorului a Ton Duc Thang, preşedintele Rotterdam, Amsterdam şl soane au rămas fără a- \
cordat regim urilor de la Saî- R. D. Vietnam. în prezenţa D eficitul comerţului ţărilor Schiedam. Peste 50 000 de dâpost, ca urmare a ploi
gon şi Pnom Penh în materiale altor conducători de partid Asociaţiei Europene a Libe m uncitori portuari şi-au în lor torenţiale care au că \
şl echipamente. şl de stat, precum şl a re rului Schimb (AELS) cu res cetat activitatea. zut in ultimele zile asupra \
In acest context presa ameri prezentanţilor corpului diplo tul lum ii a Înregistrat o no Pentru reglementarea si unor regiuni din sudul N i V
uă creştere în prima Jumăta
cană atrage atenfia asupra ne matic. te a anului 1970, alingînd tuaţiei, slnt menţinute con geriei. Autorităţile federa
m ulţum irii unei largi părţi a Expoziţia înfăţişează m ari tacte permanente între re le au ordonat luarea unor y
opiniei publice americane fată le succese obţinute de po \ cifra de aproape 4 miliarde prezentanţii patronatului si măsuri de urgenţă pentru \
dolari.
de continuarea războiului dus porul vietnamez atlt în lupta sindicate. ajutorarea populaţiei si
de S.U.A. In Indochina. Coti îm potriva agresiunii ameri Comparativ cu primele şa In cercurile economice o nistrate.
dianul «New York Times* re cane cît şi în construcţia se luni ale anului 1969. to landeze se exprimă în g rijo j
levă înlr-unul din comentariile naţională, sub conducerea talul exporturilor celor nouă rarea fată de consecinţele EXPERIMENTĂRILE (
VIETNAMUL DE SUD - După lupte crincene o parte a teritoriului Vietnamului de sud stat© membre «le orqaniza-
sale că «Administraţia Nixon Partidului celor ce muncesc grevei pentru economia tării
va face o colosală eroare dacă a fost eliberat de către forţele patriotice. din Vietnam şi a guvernului tiei au crescut cu 14.9 la su ameninţată deja de presiuni UNEI INIMI t
va inlerprela respingerea de In fotografie : Populaţia din zonele eliberate Quang Tri-Thua, face o călduroasă primire R. D. Vietnam. tă (valoarea lor fiind de inflaţioniste. \
către Senat a amendamentului soldaţilor F.N.L. O parte din aceştia slnt soţii şi fiii lor. ARTIFICIALE \
Halfield-McGovern drept o in v i
fn cadrul unui acord de
colaborare intre „Şcoala
naţională de boli tora
Japonia. I5 august 1945. La za Alsuqi sini în stare de re său, el vede că războiul este cedind numai cu trei ore pe nistru. rudă apropiată a împă voie. fără a tine seama de so nul W ainwright. care a pre cice“ (Spania) şi „Hous
ora IC. printre ruinele oraşe beliune deschisă. Ei survolea pierdut. El măsoară dimensiu comandantul suprem Douglas ratului, iar mai multe persona lemnitatea momentului. Shî- dat Corregîdor. ton Heart institute“
lităţi civile şî m ilitare au de
qemilsu, care şi-a pierdut un
lor, în pieţele din localităţi, ză razant palatul imperial, lan- nile minciunii cu care a fost MacArthur. desemnat a primi clarat că preferă să se sinuci picior cu 15 ani înainte, la Nu fusese prevăzut nici un (S.U.A.), medicul argenti \
intreaga Japonie se adună in sind manifeste prin care înfie orbit atunci cînd i s-a spus că capitularea Japoniei şi a re dă. deci! să facă parte din de Sanhal. urcă cu greutate sca discurs. M acArthur a rezervat nian Salvador Liotta a *
laţa difu/.oarclor. Nimeni nu rează pe trădători şl proclamă este invincibil. Exaltarea sîn- orienta istoria ei. însuşi gu o surpriză. El vorbeşte. V or început la Facultatea de
a ascultat vreodată vocea îm continuarea luptei , qyakus«ri“ qeroasă a celor clteva zeci de vernul japonez a cerut ca el legaţie. S-a sacrificat noul mi ra şi Înaintează pe punte spri- beşte admirabil. Salută pacea medicină din Madrid ex \
păratului. Nimeni nu şlîe pen- — pină la ultima Umilă. miî de fanatici este neputin să nu aterizeze la Atsugî. un nistru de externe, Mamoru jinindu-se de bastonul său. Pe restaurată. Repudiază orice perimentările unui model >
iru ce a convocat întregul său Am iralul Suzuki a demisio cioasă in faţa inerţiei celor 100 de abia izbucnise un violent Shiqemitsu, iar qeneralul U- puntea dinspre pupă, pe o masă spirit „de neîncredere, răuta 1 de inimă artificială.
popor, (o i mai mullt gîndcsc nat. Lipseşte timpul pentru milioane de fiinţe umane. A qi- mazu, deşi s-a opus capitulă acoperită cu postav verde, se te sau ură“ , k asociază pe în Dupâ cum a declarat \
că va lansa un apel pentru consultarea bătrînilor oameni tatia cedează. Resemnarea se val de fanatism. M acArthur a vingători cu învinşii. ,,both \
lupta r>înă la capăt. Vocea sa victors and vanquished", ce- î ^r\ această inimă
artificială, in greutate de S
se aude, foarlc stranie surdă, rîndu-le un efort comun pen 300 grame, va prezenta
sugrumată. Limbajul formalist, tru a se ridica la o mai ma
arhaic, este aproape neinteli- re demnitate umană. In ceea următoarele avantaje : nu
qibil. Dar sensul mesajului nu ce 11 priveşte. îşi ia angaja va provoca fenomene de
înfrinqe- A
scapă nimănui. împăratul Vrea 194-A septembrie 1945 mentul : ,,In calitate dc co respingere, va putea fi
să se Înceteze lupta, să sc ac mandant suprem al forţelor a fabricată in cantităţile şi
cepte neconceputul, liate, anunţ intenţia mea fer la dimensiunile necesare
rea. umilinţa, ocupaţia. mă de a mă achita de răspun Şi nu va pune probleme \
Nenumăraţi japonezi refuză. derile mele înlr-un spirit de de natură afectivă sau \
In unele cazărmi, sînqelo sinu dreptate şi tolerantă, respcc- morală. Medicul argenti
cigaşilor se scurqe în cascade lind tradiţia ţărilor pe care le nian o adăugat că ches \
pe scări. Nenumăraţi „kamîka- de stal. a căror qeronlocratie impune. Viata răniine prio ri DOCUMENTAR rii, s-a supus ordinului de a află instrumentele capitulării. reprezint“ . V întul suflă din tiunea surrei de energie )
y.e“ (piloţi care ating obiecti temperează politica japoneză tară. reprezenta forţele armate. I sc In spatele mesei sînt rinduite larg, vestind viitorul. Pavili va primi şi ea în curind \
vul inamic cu propriul avion nervoasă şi violentă. Împăra Dimineaţa zilei de 2 sep- scoate sabia, după cum sini deieqaţiile puterilor aliate. oanele flutură în soare... o rezolvare, prin utiliza
inrăr< at cu bombe) se urcă in tul ia holărîrea de a numi lembrie este nequroasâ şi rece. scoase Şi fanioanele automobi Se scurg cinci minute ne- Semnează ^ japonezii. Sem rea plutoniului 238. O \
aparatele lor. pentru a se îne- prim -fninislru pe unchiul său. La ora 5. un cortegiu părăseş lelor. Cki doi plenipotenţiari sfirşile. Japonezii îşi înqhit nează aliaţii. Este ora 9.25. Ja baterie de dimensiunile \
ia în apele qolfului Tokio. prinţul Hiqashikuri. Patru alţi te sediul provizoriu al quver- respins sfatul — Şi 30 000 de şi cei nouă diplomaţi sau o fi lacrimile. Apare M acArthur. ponezii se retrag, salutaţi la
Grupuri vin să se prosterneze membri ai familiei imperiale nului. palatul Akasaka, rămas soldaţi japonezi ¡-au prezen ţeri care îi însoţesc urcă apoi Este urmat de amiralul Nim itz pasarelă de fluierul comandan unui pachet de ţigări va
în tăcere în fata podului N iju in picioare în m ijlocul unui tat arma. de la Atsuqi pină la pe bordul unui distrugător. şi de amiralul Halsey — a fost tului găreii şi de statul ma fi fixată in cavitatea to
Ilashi. intrarea principală a sînt trim işi la armatele de pe cartier ars pînă la pămînl. Yokohama. El se află acum In Cerul s-a degajat. Soarele nevoie de un d ificil arbitra) jor al navei „M issouri“ , în po racică a pacientului, per-
palatului imperial, şi mulţi nu ste mare. pentru a asîqura su Drumul pină la Yokohama în rada portului Tokio, pe bor- străluceşte din plin. Rada por- prezidenţial pentru a stabili ziţie de drepţi»
se mai ridică, scăldînd calda- punerea lor. Dinastia se pro seamnă traversarea unui de doul navei „M issouri". aslep- Iului Tokio nu poale fi văzu reprezentarea forţelor armate Cel de-al doilea război mon mîţindu-4 acestuia sâ
nunţă pentru „Calea cocoru
rim ul cu sinqele lor. Scene si şert de cenuşă. La intrarea in tind supunerea celor învinşi. tă. este aproape complet ca şi forţelor navale americane. dial a luat sfirşit în a 2 194-a ducă o viaţă absolut nor
milare se pelrec în ţoale locu lui sacru“ — pentru pace. marele port scinleia/.ă baionete muflată de pavilioanele arbo Sînt de asemenea asociaţi tr i zi, după ce. aproape oră de mală.
rile sacro. La Tokio, o mare De partea ei se află adevă le americane. Unităţi ale di Formarea delegaţiei acesto rate de navele aliate. umfului doi înfrânţi, scheletici oră, a durat şase ani. t
mulţime de răsculaţi se adună ratul sentiment naţional. Po viziei a 11-a aeropurtate au ra nu a fost uşoară. S-a con Pe suprastructurile navei după îndelunqata lor captivi \
pe Ataqo Yama. unde uniunea porul acceptă să moară — dar sosit aici cu două zile înainte, siderat drept imposibil ca ea „M issouri" şed sute de mari tate • englezul Percival, care a (Dupâ «La seconde guerre mon
castelor tzanani si Izaqani a preferă să trăiască. In ruinele să fie condusă de prim ul mi nari, cu picioarele atîrnînd în predat Singapore şi america- diale“ de Raymond Cartier) \
creai Japonia. Piloţii de la ba- care se prăvălesc peste capul cu generalul Lichelberqer, pre-
Tiparul : Întreprinderea poligrafică Deva. 44065
Redacţia şi adminlsfraţia ilarului i Deva, itr. Dr. Petru Groxa nr. 35. Telefoane i 12317 şl 11273.