Page 13 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 13
m D t L t V . o r V ^
u v* ■
Conferirea ordinului
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A !
„Steaua Republicii
Socialiste România“ ,
clasa i, revistei
„Lupta de clasă“
Joi, în cadrul unei solemni publicii noastre socialiste a re
tăţi, la Consiliul do Stat, to vistei )a care lucrăm, cea mai
varăşul Nicolac Ceauşescu, veche publicaţie comunistă din
secretar general al Partidului (ară, reprezintă pentru noi, cei
Comunist Român, preşedintele din redacţie, nu numai o înal
Consiliului dc Stat al Republi tă cinstire, dar şi un imbold, o
cii Socialiste România, a înmî- obliqaţie de a ii demni dc a
nat ordinul „Steaua Republicii ceastă înaltă cinstire acordată
Socialiste România", clasa I, de partid.
conferit revistei „Lupta de cla In continuare, vorbitorul a
ANUL XXII. Nr. 4870 Vineri 4 septembrie 197J 4 PAGINI - 30 BANI să", orqan teoretic şi politic spus : Vă mărturisim, tovarăşi,
al Comitetului Central al Par că pentru noi constituie o
tidului Comunist Român, pen maro satisfacţie si capătă ca
tru contribuţia deosebită adu racterul unei importante sem
să la dezvoltarea mişcării nificaţii înmînarea distincţiilor
Un adevăr elementar pe care unele muncitoreşti, la activitatea re personal de, către tovarăşul
Lucrări prin mun
că patriotică în va Mesajul preşedintelui Consiliului de voluţionară a Partidului Co Nicolac Ceauşescu. şi im pli
munist Român, la opera de c-
cit. desigur, prezenta sa la a-
dilicărc a socialismului, la în
cadre din economie ii ignoră: făptuirea politicii interne Şi ccaslă solemnitate. Secretar
nostru,
general al partidului
loare de 750 000 lei externe a partidului şi statului conducător al partidului şi sta
nostru, la activitatea ideolo
Cetăţenii comunei Bălţa gică, teoretică şi de educare lului. tovarăşul Nicolae
s-au angajat, în cadrul în Stat al Republicii Socialiste marxist-leninistă, cu prilejul Ceauşescu este totodată —
trecerii patriotice, să reali îm plinirii a 50 dc ani de la să-mi fie îngăduit să spun —
propagandist Şi om de fnvesti-
Eficienţa n u zeze în acest an lucrări în apariţia prim ului număr al re qaţie teoretică, promotor şi
valoare de 730 000 Iei. An
vistei.
protagonist al unei intense şi
gajamentul luat a lost înde La solemnitate avi participat creatoare activităţi ideologice.
plinit Numai ja reparaţia şi tovarăşii Emil Bodnaras. Paul Se poate spune că în cîmpul
sporeşte cînd întreţinerea a 37 km de dru România, IICOME CUIţESCII, Niculescu-M izil Gheorqhe Pa ideologic. în care ani de zile
nă, Gheorghe Rădulescu, V jr-
s-au făcut lucrări în
muri
a domnit — să nu ne fie cu
valoare de 259 000 lei. De a
oarecum
un aer
supărare —
tru Popescu, M iron Constanti-
semenea, prin munca patrio qil Trofin, Ilie Verdcţ. Dumi stătut, rinced. de citatomanie,
mecanismul tică a cetăţenilor s-au con adresat celei de-a 7-a Conferinţe la nivel cretarul C onsiliului dc Stat, qata „omologate", de evitare
nescu. Constantin Stătescu. se
dc repetare a
unor formule
struit un kilom etru de drum,
membri ai C.C. al P.C.R., vechi
un pod cu o lungirile de 15 m,
a cercetării noului, tovarăşul
s-au amenajat noi spaţii şl m ilitanţi ai mişcării noastre Nicolae Ceauşescu a adus un
zone verzi, au îost plantaţi muncitoreşti, colaboratori ai curent puternic de aer proas
economic-finan- pomi şl arbuşti ornamentali înalt a statelor membre ale Organizaţiei ziare centrale, aceleiaşi so păt. a pus cu îndrăzneală, cu
revistei, redactori şefi ai unor
ctc. La diverse alte lucrări,
înaltă principialitate marxist-
cadrul
In
cu caracter edllilar-gospodă-
resc, s-a prestat muncă in lemnităţi. tovarăşul Nicolac lcninîstă. problemele noi ale
dezvoltării societăţii
noastre,
valoare de peste 300 000 Iet. Ceauşescu a înmînat titlu l de ale mişcării comuniste mon
ciar f u n c ţ io n e a La centrul de comună a În Unităţii Africane (O.IU.) - Addis Abeba „Erou al muncii socialiste" şi diale, ale lumii contemporanei
„Secera Şi
medalia de aur
ceput şl este în curs de ame
najare o piaţă de alimente. ciocanul", conferit tovarăşului el a stimulat întreaga noastră
viată ideologică, qîndîrea so-
Activitatea depusă prin Ştefan Voîcu, redactor-şef al ciai-politică prin critică seve
revistei „Lupta de clasă", pen
Am deosebita plăcere ca, in numele Con
z ă cu „ f r î n e l e ' 1 muncă patriotică se concre siliului de Stat al Republicii Socialiste Româ Angola, Mozambic, Gulneea-Bissau, Namibia tru merite deosebito şi activi ră. dar dreaptă, prin îndruma
tizează în lucrări a căror va
şt a tuturor popoarelor care se mal află sub
rea atentă şi prin
exemplul
loare totală este de 750 000 nia, al quvernului şi poporului român şl al jugul colonial, condamnă cu hotărire politica tate îndelunqală în mişcarea personal de sesizare şi apro
Iei, ce contribuie la ridica meu personal să adresez un călduros salut şi dc apartheid şl practicile rasiale promovate muncitorească, pentru contri fundare teoretică a noilor fe
buţia adusă la lupta îm potriva
urări de succes deplin celei de-a 7-a Confe
dc regim urile minoritare din Republica Sud-
rea nivelului cdllitar-qospo- j
p u s e dărcsc al întreqii comune. rinţe Ia nivel înalt a statelor membre ale O r Africană şt Rhoriesia. fascismului, la înfăptuirea re nomene, prin legarea strînsă
ideologice
de
a conceptelor
voluţiei populare, a operei de
IOAN LAZĂR ganizaţiei U nităţii Africane. Una din cerinţele fundamentale ale vieţii construire a socialismului, la practica construcţiei noastre
Problemele principale de pe agenda confe socialiste, de cerinţele dezvol
primarul comunei Bâiţa Internaţionale contemporane, ale asigurării activitatea politică şi ideolo
rinţei dumneavoastră preocupă îndeaproape păcii şl înţelegerii intre popoare este funda gică a Partidului Comunist Ro tării sistemului mondial socia
Finalizarea exemplară a sar măsuri qencrale de îmbunătă poporul român, întreaga omenire progresistă. mentarea relaţiilor între toate statele lum ii mân. list, de fenomenele noi ale
cinilor actualului cincinal pre ţire a qestiunii economice. Mişcarea de eliberare naţională a popoarelor pc respectarea dreptului fiecărui popor de De asemenea, au fost înm i- lum ii contemporane, ale pro
supune nu numai Îndeplinirea Punctul de pornire nu poale Descoperiri îm potriva dominaţiei coloniale, lupta tinere a-şl hotărî singur soarta, pe neamestecul în natc ordinul „M eritul C ullu- cesului revoluţionar mondial.
şi dep3şirea planului de pro fi altul decît lichidarea balas lor state îm potriva im perialismului şl neoco- treburile interne ale altor popoare, pe promo ral" clasa I tovarăşului Nes Vă încredinţăm, tovarăşi, că
ducţie ci şi realizarea unei tului de neajunsuri din activi arheologice lonîalismului, pentru apărarea cuceririlor lor varea consecventă a principiilor Independenţei tor Ignat, „O rdinul M uncii" înalta cinstire pe care condu
înalte eficiente economice. In tatea economico-linanciară a revoluţionare şt consolidarea Independenţei şi suveranităţii naţionale. clasa a Il-a tovarăşului Ion cerea partidului şi statului
acest sens, la recenta plena întreprinderilor, înţelegerea de Săpăturile arheologice de naţionale, pentru dezvoltarea de sine stătă Poporut român militează neabătut pentru în Mitran. ordinul „23 August", ne-a acordat-o astăzi, consti
ră a C.C. al P.C.R. s-a subli către comitetele de direcţie, Ia Strel-CăJan — începute toare pe calea progresului şi prosperităţii, e* tărirea unităţii de acţiune a tuturor forţelor clasa a III-a tovarăşului Paul tuie pentru noi, cei din redac
niat cu tărie necesitatea In consiliile de administraţie, ca încă din anul trecut de că xercilă o Influenţă crescîndă asupra dezvol progresiste în lupta lor îm potriva Im perialis Radovan. redactori şefi ad ţia „Luptei de clasă" un pu
tensificării eforturilor econo drele de specialişti din econo tre un colectiv de cercetă tării sociale mondiale, asupra fntreqil vieţi mului, colonialismului şl neocolonialismulul, juncţi ai revistei, precum şi ternic imbold pentru ridicarea
mice pentru folosirea cu re mia judeţului a adevărului e- tori de la Muzeul judeţean internaţionale. pentru apărarea păcii şi securităţii inlernaţio- alte ordine şi medalii unor lu permanentă a nivelului nostru
zultate superioare a mijloace lrm entar că pentru atinqerea Deva — continuă sub con Republica Socialistă România, .angajată in nale. crători ai revistei. ideologic şl politic, ca o con
lor materiale şi financiare unor înalţi indicatori de efici ducerea arheologului Ghcor- tr-lin vast program de dezvoltare continuă a Imt exprim convingerea că reuniunea dv. M ulţum ind în numele celor diţie holărîtoare pentru a si
pentru creşterea rentabilităţii enţă, mecanismul cconomico- qhe Lazîn. Recent, a fost societăţii socialiste, de ridicare a nivelului de va aduce o contribuţie dc scamă la lupta decoraţi, tovarăşul Ştefan Voi- tua în permanenta ţinuta ideo
activităţii economico. financiar al fiecărei unităţi dezvelită o casă romană, trai al poporului, nutreşte o puternică simpa dreaptă a popoarelor pentru eliberare naţio cu a spus : înaltele distincţii logică a revistei la înălţimea
Aceasta se impune cu alit trebuie să funcţioneze irepro „v illa rustica", dalînd din tie faţă de cauza popoarelor care luptă pentru nală şi lichidarea definitivă a rămăşiţelor sis acordate unor lucrători din re exigenţelor partidului.
mâi mult cu cît în viitorul şabil. secolele II-II1, obiecte din înlăturarea dominaţiei străine, se pronunţă cu temului colonial, pentru cucerirea şl' întărirea dacţie şi mai ales înnobilarea A luat apoi cuvîntul tovară
cincinal ne aşteaptă sarcini Faptul că la finele lunii iu ceramică şi din fier (cute, hotărlre pentru lichidarea oricăror forme de Independenţei lor politice şl economice, Ia cu cel mai înalt ordin al Re- şul Nicolae Ceauşescu,
deosebit de mobilizatoare pri lie la nivelul judeţului erau catarame). colonialism, îşi manifestă solidaritatea deplină cauza păcii, securităţii şi colaborării Interna
vind folosirea eficientă, cu Imobilizate fonduri în valoare Concomitent, se lucrează şl sprijină cu căldură lupta popoarelor din ţionale.
randament maxim, a întregu de multe milioane lei in şi la aşezarea preleudală Cuviniul tovarăşului
lui potenţial industrial, a ma stocuri supranormative de ma unde s-a descoperit un bor HICOLAE CEAUŞESCU
teriilor prime Şi materialelor, terii, materiale, piese de dei din secolele V1I-V1II,
a capacităţilor de producţie schimb, producţie netermina precum şi fraqraente cera Preşedintele Consiliului de Stot NICOLAE CEAUŞESCU
tă, semifabricate şi produse mice (qreutăt! de la războ
şi a forţei de muncă. Numai iul de ţesut). ol Republicii Socialiste România
în anul care vine. fiecare mie finite arată că la unele unitâti Doresc ca în numele Comi
acest mecanism funcţionează şi în perioada de după 23 A u
de lei producţie aferentă in tetului Central al Partidului gust — revista şî-a adus con
cu ,,frînele'* puse. încă din a Comunist Român, al Consiliu
dustriei îudcţului Hunedoara tribuţia preţioasă Ia răspindi-
nul trecut s-a pornit o ade lui de Stat şi al quvernului să
trebuie realizată moi ieftin de- Noi tipuri de tractoare rea ideilor marxist-Ieniniste In
vărată campanie pentru lichi- adresez calde felicitări între ţara noastră, la înarmarea ac
cit în acest an cu 16,70 lei şi Noutăţi ale apropiatului gului colectiv al revistei tivu lu i şi a membrilor de par
in condiţiile in care industria Uzina din Braşov a încheiat pregătirile pentru asi „Lupta de clasă", atit pentru
IOAN PUICAN tid cu cunoştinţe teoretice, la
milarea a două noi tipuri de tractoare de
45 CP.
huncrioreană trebuie să spo Tractoarele denumite S-V-445 şi S-M-445, care au tre înalta distincţie primită cu răspîndîrea concepţiei materia-
prilejul îm plinirii a 50 de ani
rească volumul beneficiilor cu şeful serviciului plan la cut cu succes probele de omologare, sînt destinate an şcolar de la apariţia prim ului ei nu list-dialectice despre viaţă şl
peste 900 milioane leî, compa Sucursala judeţeană Deva sectorului viticol şi lucrărilor pe terenurile acciden măr. cit şi pentru titlu l de societate.
Desigur, este greu de făcut
rativ cu anul în curs. Este e a Băncii Naţionale tate din zona montană. „Erou al Muncii Socialiste" a un bilanţ cuprinzător al acti
Preocupaţi de diverşii icarea producţiei, specialiştii cordat tovarăşului Ştefan Voi-
vident că pentru a păşi in La 15 septembrie, cei peste naintea deschiderii cursurilor, vită ţii dc 50 de ani a acestei
braşoveni pregătesc noi tipuri de tractoare cu pneuri, 3 800 000 de elevi ai ţării noas cu, vechi m ilitant al partidului
noul cincinal in cadenla impu o atenţie deosebita s-a acordat reviste, mai cu seamă că ea
pe şenile şi variante ale tractorului pentru lucrările fn tre vor începe prima zi de şcoa nostru, pentru distincţiile con
nă de aceste sar.cini se cere (Continuare, in pâgîu a ;2 > o ). vii, livezi şi legumicultura, lă a noului an de invăţăm int. asigurării manualelor pentru ferite celorlalţi tovarăşi, mem a apărut, cum se ştie, în con
d iţii destul de grele ; chiar şi
formele de studiu. Din
toate
încă de pe acum luarea unor A pariţia clasei a X-a in învă- cele 871 de cărţi şcolare prevă bri ai acestui colectiv. după 23 August revista a tre
ţăm intul de cultură qenerală de zute pentruj 1970-1971, jumătate Hotărîrea Comitetului Cen cut prin diferite faze de dez
10 ani şi şcolarizarea în clasa I sînt manuale revizuite sau tral dc a acorda această înaltă voltare şi nu se poate spune
a tuturor copiilor care au îm complet noi. Totalul tirajelor distincţie revistei „Lupta de că munca şî conjînutul său au
clasă" are, intr-adevăr, o sem
plinit vîrsta de 6 ani. cuj ex pentru noul an de învăţămînt nificaţie deosebită, aceasta
Recolta viitoare de grîu are cepţia acelora pentru care me re constituie o subliniere a fap (Continuare In pag. a 4-a)
este de 19,4 milioane exempla
dicii nu vor aviza favorabil, se
tului că în toţi anii existentei
înscriu printre noutăţile cele
mai importante ale apropiatului (Agerpres) sale — atlt în ilegalitate cit
an şcolar.
A lături de celelalte unităţi
asigurate temelii solide ? de învăţămînt, vor funcţiona
încă 13 licee de specialitate,
numărul lor ajunqînd astfel la
180. Eficacitatea crescîndă a decizi
Întrebarea dc mai sus se pa cu construcţia unei casc I coltei anului următor nu i se Cunoscînd că există multe Pentru învâtăm întul profe
pune cu deosebită acuiialc în O ncqlijen(ă crasă se în lîl- asiqură o bază temeinică. rămîneri in urmă şi la fe rtili sional şi tehnic. 15 septembrie
faţa conducerilor unităţilor co- ncşle în leqătură cu fertiliza — Sînleni mult rămaşi în zarea solului precum şi la va consemna, paralel cu dez
operaliste, inginerilor, comite rea terenului. O parte din su- urmă cu arăturile, ne explica condiţionarea seminţelor reie voltarea acţiunii de pregătire ilor. rezultat a i legalităţii
telor de direcţie ale I.M.A., tu perlosiatul sosit de citeva zile inginerul Trandafir Mihoc. se cu claritate că pregătirea a m uncitorilor calificaţi prin
turor cooperativelor şi meca ¡n unitate, în care s-au inves Deşi ni s-au repartizat trei producţiei viitoare la C.A.P. ucenicie la locul dc muncă, în
nizatorilor. De precizia cu ca tit zeci de mii dc lei, stătea tractoare, azi (I septembrie Răduleşti se află sub semnul ceputul unei noi fornae de pre-
re i se dă răspuns practic de „depozitat" sub cerul liber, în a.c, — n.n.) nu este în unita întrebării. . qătire a cadrelor şi anume şi temeiniciei lor
pindă nem ijlocit nivelul pro incinta lermei dc animale. Sur te decît unul care, avînd mo Argumentele sînt suficiente cursurile de specializare post-
ducţiei de qriu a anului u r prinde această situaţie dacă torul slab. nu poale fi folosit pentru a demonstra că in ac liceală. Ele vor fi de scurtă du
mător. A cţiunile ce trebuie în avem in vedere că pînă acum la arături. Un alt tractor a tivitatea cooperativelor agrico rată, 3-12 -luni, asiqurînd ca lifi
treprinse în acest sens sînt bi nu s-a fertilizat nici măcar plecat de două zile la secţie le şi a secţiilor de mecanizare carea absolvenţilor liceelor de A ctivitatea consiliilor popu cale ale puterii si administra
necunoscute. Dar cum se ma un hectar pentru cultura griu deoarece 1 s-a produs o explo persistă încă multe neajunsuri, cultură qenerală — care nu lare, ca .organe locale ale pute VICTOR COCA ţiei de stal ca, avînd în vede
terializează ele in practică ? lui. Din discuţia purtată am zie la cauciuc, iar altul )-am a căror înlăturare grabnică se sînt cuprinşi fn alte sectoare rii de stat, si a comitetelor lor
Din relatările inginerului înţeles că în unitate se află scos dîn brazdă pentru că a impune cu multă tărie, orice de învăţămînt — în meserii ca executive, ca organe ale admi secretarul Comitetului executiv ol re necesitatea şi oportunitatea
Gheorqhc irim ie, de la C.A.P. şi o maşină de împrăştiat în vea cadrul plugului strîmb şi lntîrziere în această privinţă re solicită un baqaj mai bo nistraţiei de stat, se desfăşoară Consiliului popular judeţean elaborării sî adoptării unor de
Sîrbî, am reţinut citeva aspec grăşăminte chimice, dar acţiu nu făcea arătură de calitate soldîndu-se cu pierderi irecu gat de cunoştinţe teoretice. Sntr-o strînsă şi permanentă le' cizii, să aleagă cu matură chib
te care reflectă o slabă preo nea va începe... în curînd. corespunzătoare. * perabile de recollă. In ansamblul pregătirilor di flătură cu masele larqi de ce zuinţă problemele pe care tre
cupare a conducerii unităţii Serioase neajunsuri se sem tăţeni, care sînt atrase $i par apărarea avutului obştesc, buna buie să le analizeze, să se
respective (si a interlocutoru nalează in leqătură cu asigu ticipă tot mai activ la condu gospodărire a fondurilor mate documenteze temeinic asupra
lui bineînţeles) pentru a pre- rarea Şi pregătirea seminţelor. cerea treburilor obşteşti, far riale $î băneşti, pentru respec acestora pentru a putea stabili,
qătî cu răspundere producţia Inginerul cooperativei ne spu actele lor — deciziile — ţinînd tarea şi apărarea intereselor şi prin decizia respectivă, sar
viitoare de cereale păioase. nea cu multă seninătate că seamă de interesele şi cerinţele drepturilor cetăţeneşti. cini concrete şi eficiente, mo
— In ceea cc priveşte recol „aşteptăm să primim un vagon populaţiei, vizează, prin conţi In urma aplicării noii legi, dalităţile de aplicare promptă
ta de qrîu a anului următor, de qrîu împrumut, iar condi nutul şi finalitatea lor importan aria de preocupări ale consiliilor şî consecventă a acestora cît
ne spunea inginerul, s-a făcut ţionalul se va începe cît maî te sectoare de activitate si sînt populare şi a comitetelor lor Sl efectuarea unui control sis
amplasarea culturii, s-au exe repede". Asupra dalelor cînd mijloace juridice eficiente pen executive s-a lărqit mult, cu- tematic sî exigent asupra dis
cutat arături pe 17 hectare si va sosi sămînţa şi cind se va prinzind noi sfere $i domenii poziţiilor prevăzute în docu
s-au asiqurat 20 de tone de termina pregătirea ei planează tru realizarea sarcinilor. dc activitate. Acestora le re mentul adoptat.
seminţe. însă incertitudinea. In plus, nu Potrivit prevederilor legii ctr vine acum sarcina de a elabora Comitetul executiv al Consi
Despre restul lucrărilor nî se cunoaşle nimic in legătură privire la organizarea si func şi asigura realizarea planului liului popular judeţean, în ac
s-a vorbit doar la timpul v i cu calitatea şi valoarea biolo ţionarea consiliilor populare, de producţie în agricultură; tivitatea pe care o desfăşoară
ilor deşi unele dintre ele. tre gică a seminţelor din produc în intervalul dintre două sesi orqanizarea şi asigurarea bu pentru sprijinirea şi îndruma
buiau să fie dc multă vreme ţie proprie, deoarece nu s-a uni, coQutetole executive înde nei funcţionări a institu ţiilo r de rea comitetelor executive sub
terminale, Este vorba în pri luat si nici nu s-a trimis nici plinesc şi atribuţiile consiliilor invăţămint. cultură şî artă. să ordonate. şî-a îndreptat atenţia,
mul rînd de efectuarea arătu o probă pentru analiză. populare, cu excepţia celor nătate, comerţ etc. Acordarea în mod deosebit, asupra modu
rilor pe o suprafaţă de 55 hec In fata unei asemenea situa care sînt de competenţa exclu uncî larqi autonomii consiliilor lui de elaborare, adoptare şi
tare. unde qrîul urmează să se ţii alarmante inginerul şef al sivă a organelor locale ale pu populare în exercitarea puterii fin.alizarc a deciziilor cu stric
Insămînteze în oqor. Terenul unitătîi era destul de optimist, terii de stat. Această reglemen de stat pe plan local atrage ta respectare a leqalităţii. A-
respectiv neiiind ocupat cu aiirmînd că „dacă anul va fi tare relevă importanţa pe după sine. în mod firesc, o lăr- vînd în vedere rolul important
nici o cultură în acest an (?)> bun, putem obţine o recollă care o reprezintă deciziile pe qire şî mai mare a sferei de pe care îl au secretarii comi
putea să fie arat cu m ult timp mare". Cu asemenea pregătiri care le elaborează si le adoptă preocupări în conducerea, în tetelor executive municipale,
înainte. însă înqinerul invoca sînt puţine speranţe că dorinţa comitetele executive pen drumarea şi controlul activită orăşeneşti şi comunale în ela
motivul că „solul este prea respectivă se va îm plini. Să tru rezolvarea m ultiplelor ţii unităţilor economice $i so- borarea deciziilor ce urmează
greu". Cauzele reale ale în nu fi tras oare cooperatorii lor sarcini în dezvoltarea a fi adoptate, aceştia au fost
târzierii sînt însă altele. In .lin Sîrbi nici o concluzie in economică si social-culturală cial-culţurale din raza lor dc îndrumaţi să manifeste cea mai
ziua cînd am vizitat unitatea legătură cu cauzele care au a unităţilor adm inîstraliv-teri- activitate şi întăreşte, totodată, mare qvijă în alegerea şî
(cu ţoale* că ni s-a spus că un (Scut ca in acest an produc torialc respective. Deciziile a dhlîqaţia de a analiza şi re selecţionarea problemelor ce
tractor se află în brazdă), la ţia de qrîu să fie mai mică cu doptate sînt un ajutor valoros zolva unele probleme, chiar
ora 12, cînd se putea lucra din peste 900. kq la hectar fată de pentru organele, instituţiile şî de interes republican, sau dc urmează a fî analizate, pen
plin la arături, 3 tractoare prevederile planului ? Deocam întreprinderile suhordonate si a face propuneri orqanelor tru ca dezbaterile să se soldeze
stăteau aliniate lînqă grajduri dată. faptele confirmă că nu I reflectă qrija comitetelor exe centrale competente pentru so
le cooperativei. Ba mai mult. Cu toate că producţia de cutive pentru îndeplinirea şi luţionarea lor.
mecanizatorul Petru Nan, în qrîu obţinută în acest an la depăşirea sarcinilor în toate Ţinînd seama de aceste sar (Continuare in pag^ a 2-a)
plină campanie, era absent de C A P. Răduleşti a fost cu zeci cini şi atribuţii, apare în mod
la serviciu, deoarece se ocu de tone su^ prevederi, nici re (joxneniile do activitate, pentru evident obligaţia orqanelor lo