Page 14 - Drumul_socialismului_1970_09

«I «4

DRUMUL SOCIALISMULUI •;* Nr. 4870 A VINERI 4 SEPTEMBRIE 1970

EFICACITATEA CRESCINDA h reparaţiile şcolare,

A DECIZIILOR, REZULTAT promisiunea nu ţine

AL LEGALITĂŢII ioc de tencuială

Scriam la începutul lunii au­
SI TEMEINICIEI LOR găseau construcţiile şcolare, crări s-au terminat abia la în­
ceputul lunii... decembrie |l).
gust despre stadiul în care se
„Term enul" se va repeta oare
reparaţiile capitale şi curen­ şi în anul acesta?
te. precum şi despre concluzia La I.G.C.L. Deva. ni s-a
ivesc anumite neajunsuri şi tiu a realiza temeinicia şl lega­ care. de altfel, se impunea de spus ■ „ducem lipsă de oa­
greutăţi şi pot asigura. In &- litatea deciziilor adoptate. la sine : necesitatea strinqen- meni", „avem greutăţi cu trans­
(U rm a re . d in . p o g . ! ) cest fel, desfăşurarea In bune La Ghelar. deşi prin decizii tă a term inării lucrărilor pî­ portul materialelor" şa.m.d.
condiţiuni a întregii activităţi. Si prin planurile de muncă a­ nă la 15 septembrie a.c„ data Sinqurul lucru care nu ni s-a
O aclîvitale rodnică, cu re­ doptate se stabilesc sarcini începerii noului an de învăţă­ spus este cum va putea be­
cu propuneri $i măsuri concre­ zultate din cele mai bune, des­ mânt. neficiarul (a se citi ■ şcolafull
te. jar deciziile ce se adopta să făşoară în această privinţă co­ concrete, vicepreşedinţilor şi Au trecut de atunci 30 de să înveţe printre schele şi mo­
celorlalţi membri ai comitetu­
fie temeinic fundamentale, e­ mitetele executive ale consi­ zile. loz
ficiente şi in conformitate cu lui executiv nu li se cerc să Şcoala generala de 0 ani din comuna Foit. Acest lăcaş de instruire şi educaţie a tinerei generaţii, In general, situaţia s-a a­ La Şcoala generală Cozia
legile statului. liilo r populare municipal Pe­ informeze organul asupra mo­ deşi a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, este gata sâ-î primească pe şcolari. mcliorat, ritm ul lucrărilor a numai de vreo 2-3 zile au a-
troşani şi orăşenesc Brad. cele
Datorita îndrum ărilor şi aju­ din comunele Toteşti, Dobra, dului cum şi-au dus la îndepli­ Foto : P. MIRON crescut simţitor, în multe zone părul doi meşteri zidari, ve­
torului acordat, a Intrat în nire sarcinile încredinţate prin ale Judeţului şcolile sînt deja niţi pentru reparaţii capllale.
practica comitetelor executive Sarmizeqetusa, Sâlaşu de Sus, decizii. Aici, In urma analizei pregătite pentru primul clopo­ dar. după „ritm u l" pe care l-au
Boşorod si altele care.
tinind
procesului
instructlv-educaliv
ca, la elaborarea proiectelor seamă de îndrumările date de ţel. dar... impus (lucrul începe pe Ia ora
de decizii, să fie atraşi şi să Comitetul executiv al Consiliu­ în şcoli, în decizia prin care Cînd mecanismul La ora aciuată un număr de 10 a.m.) ne îndoim de respec­
s-a adoptai planul de măsuri,
participe un număr cît mai lui popular judeţean, manifes­ ă fost însărcinat cu aducerea 50 săli de clasă (la 4 august, tarea termenului de 15 sep­
mare de factori, care au con- tă exigenţă şi răspundere în ei la îndeplinire secretarul co­ ele erau tn număr de 268) aş­ tembrie. Esle nevoie aici de
tigen|ă directă cu problemele elaborarea şi adoptarea decizii­ teaptă începerea lucrărilor de tîmplari, electricieni, zidari, e
analizate, acest 'lucru fâcîn- m itetului executiv, în loc ca a­ reparaţii cu re nte : mai preca­ nevoie de o cantitate dublă He
du-se numai pe baza unei te­ lor, în organizarea muncii pen­ ceastă sarcină să fie dată v i­ economico—financiar merge ră este însă situaţia reparaţi­ cherestea pentru repararea ta­
tru finalizarea lor, Este demn de
cepreşedintelui de resort. Aşa
meinice cunoaşteri a situaţiei evidenţiat faptul că m unicipiile se face că vicepreşedintele şi ilor capitale care nu au înce­ vanelor. Pentru începerea lu­
din teren. în contact viu cu Deva şi Petroşani au realizat ceilalţi membri ai comitetului put nici acum Ja şcolile din crărilor a existat chiar o pro­
realităţile, cu oamenii şl Insti­ fiecare, în cadrul întrecerii pa­ executiv au comunicat secreta­ Zam. M intia. Buceş. Vulcan. misiune a I G.C.L, Deva, care
tu ţiile care au atribut*)i în do­ triotice. lucrări în valoare de rului stadiul rezolvării sarci­ Sibîşelu Nou şi Balşa : la alte a fixat ziua de 10 august. N u­
meniul respectiv. In acest iei. peste 10 milioane lei. Aseme­ nilor stabilite şi acesta a rapor- 10 şcoli reparaţiile capitale se mai că promisiunea {neonora­
perioada de pregătire a ana­ nea rezultate bune s-au obţinui lat apoi. foarte sumar, comite­ cu „ f rinele“ puse tergiversează inadmisibil de ta — n.n.) nu line loc de...
lizei, de elaborare a proiectului ŞÎ la comune. La Boşorod, de tului execuliv. In loc ca legă­ mult. tencuială...
Prin urmare, cu mai puţin
Desiqur, unele cauze invo­
de decizie, este o cercetare a­ exemplu, predarea din contrac­ tura să se facă direct Intre eo- de două săptămîni pînă la în ­ cate de către constructor, ca
tentă, o mobilizare a tuturor po­ tări la lapte se lace ritm ic, m ilelul executiv şi vicepreşe­ ceperea noului an şcolar, mai de pildă, lipsa braţelor de
sibilită ţilor pentru a se cunoaş­ chiar cu depăşiri şi s-a încasat dinte, se foloseşte. In mod gre­ I.C.R.T.l. Deva volumul aces­ crete Şl eficace. Reamintim întllnim şcoli unde. datorită muncă — chiar dacă le tre­
te realizările, lipsurile şf greu­ în întregime. încă din prima şii. ca intermediar, secretarul. tora se ridică la peste 11,2 conducerilor întreprinderilor întîrzierilor în efectuarea re­ cem în categoria motivelor o-
tăţile dintr-un domeniu de ac­ jumătate a anului, întreg debi­ După cum este binecunoscut, milioane lei, O.C.L. produse că această perioadă, cînd se paraţiilor capitale şi curente, bicclive — nu scuză practica
tivitate, o continuă căutare a lul de 160 000 lei la contribu­ principiul muncii şl conducerii industriale Hunedoara şi Pe­ desfăşoară acţiunea de con­ preqătirile se găsesc Intr-o si­ qreşîtă a planificării muncii d o
unor soluţii practice pentru ţia voluntară în bani a cetăţe­ colective implică participarea troşani 3.5 şl respectiv 1,8 mi­ tractare pentru anul viitor, con­ tuaţie dificilă. De pildă, semne şantierele şcolare.
obţinerea unor rezultate şi nilor, s-au executat peste 1 000 nemijlocită a întregului comi­ darea acestor „provizii" nejus- lioane lei. Existenţa aceslor stituie un bun prilej pentru de întrebare ridică reparaţiile Consiliile populare comuna­
toate unităţile economice
de
mal bune în activitatea de mp trotuare, Iar lucrările a­ tet executiv, a unui număr cît lificate, s-au întocmit tot felul stocuri de mărfuri aduce mari de la şcolile de pe raza comu­ le, Inspectoratul şcolar jude­
viito r, pentru îmbunătăţirea sti­ gricole de recoltare şl treleriş mai mare de persoane, la elabo­ de planuri de măsuri, s-au luat prejudicii eficienţei economi­ a-şi oferi disponibilităţile de nei C îrjiţi. Aflată în Imediata ţean si mai ales constructorii
materiale acolo unde acestea
lu lu i şl metodelor de muncă s-au terminat în timp optim. rarea şi înfăptuirea deciziilor, Iar şi angajamente solemne, dar în ce întrucît, pe lîngă faptul că sînt cerute în mod curent de vecinătate a municipiului De­ trebuîe ca In zilele care au
ale organelor locaţie ale puterii In comuna Sălaşu de Sus s-a secretarul comitetului executiv, mod practic nu s-a făcut a­ sînt acoperite cu credite res­ procesele de producţie. Con­ va. ceea ce presupune exis­ mai rămas să-şi înteţească e­
de stat şl aplicarea cu consec­ încheiat acţiunea de electrifica­ care are un rol important In proape nimic. Ba mai mult, tante, ele comportă cheltuieli comitent cu aceasta, comenzi­ tenta unor condiţii favorabile forturile. să-şi mobilizeze 'oa­
ventă în întreaga lo r activitate, volumul lo r este în creştere suplimentare, care, în final, executării din timp a tucrâri- te forţele pentru ra noul an
re a satelor, s-au terminat lu ­ respectarea legalităţii, îşi poa­ fată de primul trimestru cu nu pot fi acoperite prin rea­ le pentru aprovizionarea cu
a principiului muncii şl con­ crările de canalizare şi ali­ le aduce o contribuţie fruc­ lizarea preţului de vînzare. materii prime, materiale şi lor. acestea slnt lotuşi mult de invăţămint să găsească
ducerii colective. întărind în mentare cu apă a satului Peş­ tuoasă Si la urmărirea realiză­ peste 16,7 milioane lei. „Re­ piese de schimb să se emită întîrziale. Şî ne duce qîndul şcolile apte să-şi înceapă ac­
acelaşi timp răspunderea per­ tera. rii sarcinilor, dar el nu poate cordul" in acest sens îl deţine N oile reglementări privind )a nivelul şl structura impusă la situaţia similară de anul tivitatea
Hune­
Combinatul siderurgic
sonală pentru Îndeplinirea sar­ fi In nici un caz transformat in ­ doara, care prin crearea sto­ creditarea unităţilor economi­ în mod real de procesul de trecut, cind. respectivele lu ­ C. DROZD
cinilor din sectorul de activi­ Cu toate aceste rezultate po­ tr-un m ijlocitor între organ şi curilor supranormallve a scos ce precizează că stocurile su­ producţie. Aceasta, la rindul
pranormative nu pot li aco­
tate încredinţat fiecărui mem­ zitive, trebuie să arătăm însă cei care răspund direct şi per­ din circuitul productiv fonduri perite cu fonduri din buzuna­ său, presupune o cunoaştere
bru al com itetului executiv. că. în activilatea unor corniţele sonal de îndeplinirea sarcini­ perfectă a realităţilor din în­
executive, mal persistă încă în valoare de 71 milioane lei. rul statului sau altor unităţi. La lumina focului de tabără
Este evident Insă că munca destule neajunsuri In elabora­ lor stabilile prin decizii. O ast­ Avînd în vedere proporţiile Ele vor fl trecute în totalita­ treprinderi, o determinare şti-
nu term inat o dată cu adop­ rea. adoptarea, urmărirea şi fel de practică nu face allceva combinalului, desigur aceste te la îm prum uturi restante cu inlifică a stocurilor.
tarea deciziilor. De abia acum în­ finalizarea deciziilor. Sînt ca­ decît să estompeze răspunde­ imobilizări nu creează greutăţi o dobîndă de pînS la 12 la su­ A neglija acum asemenea In seara aceea, doua limbi de foc înroşeau amurgul.
cepe adevărata activitate pen­ zuri, ra cele întllnil.e la comu­ rea, transformînd momentul de* financiare, dar în schimb di­ tă. Desigur această tehnică de cerinţe majore în activitatea Una — deasupra Călanului. Izvorîlă din inima bateriilor
tru soluţionarea problemelor şl nele Vaţa de Jos. Soîmuş. Hă- valorificare a întregii munci în- minuează eficienţa, frustrează creditare obligă unităţile eco­ de conducere Şi planificare, a de cocs, alia — la Bretea Şirei, pe malul apei repezi cp
fructificarea cu maxima efici­ rău. Tomeşli şi Ghelar. unde lr-o simplă formalitate birocra­ economia de fonduri cu care nomice să preîntîmpine şi să nu ţine seama de noile regle­ coboară din munji. Din preajma focului, încins lîngă
entă a so lu ţiilo r adoptate. Co­ redactarea deciziilor se face tică. s-ar putea obţine un Impor­ lichideze asemenea anomalii mentări în domeniul aprovizio­ cînlecul apei, creştea larma celor aproape 100 de eonii
mitetele executive, trecînd la formal, birocratic, cu sarcini Se ştie că orice activllate de tant volum de producţie şi, din activitatea lor. Ba, mai nării tehnico-materialc, înseam­ ce-şj luau. prin clnt şl ioc, prin vers şi voie bună. ră­
popularizarea măsurilor şl sar­ generale şi atribuţii de servi­ astăzi constituie o experienţă Im plicit, de venit naţional. In mult, se prevăd măsuri disci­ nă a ajunge din nou cu ma­ mas bun de la tabăra hunedoreanâ. Veniseră din Mehe­
cinilor stabilite, pentru a atrage ciu. Din conţinutul acestora re­ pentru măsurile de mllne. aju­ aceeaşi situaţie slnt şi Cen­ plinare îm potriva acelora care gaziile pline şi, practic, să în­ dinţi şj Dolj să petreacă două săptămîni din recreaţia
masele de cetăţeni 'la înfăptu­ trala cărbunelui Petroşani, cu se fac vinovaţi de gestiona­ registrăm sl Pe mai departe verii în judeţul Hunedoara şi acum. Ia lumina focului
iese că secretarii comitetelor tă la orientarea activităţii de de tabără, răsfoiau cu ochii, m intii frumuseţile oferile
irea lor, trebuie să 1e transmi­ executive respective nu cu­ viitor, la adoptarea unor decizii 16.1 milioane lei. C.E.I.L. De­ rea neraţională a fondurilor aceeaşi situaţie 1n care ne qă-
tă şi factorilor competenţi în­ nosc dispoziţiile legii nr, 57/ Şi acte cît maf eficiente. De a­ va, cu 7,6 milioane lei, Regio­ din dotare. Acestea constituie sim la ora actuală. Formulăm de geografia si istoria acestor locuri. Că rine ar putea
sărcinaţi să le traducă în viaţă. 1968 şî. ca atare, nu fac trim i­ ceea, nu trebuie uitat că deci­ nala de căi ferate Deva, cu motive in plus pentru care această concluzie bazaţi pe spune unde s-au simţit mai mîndri de vatra strămo­
Ele trebuîe $3 dea o mare a- terile cuvenite la articolele de ziile nu sînt un scop în sine, cl 3.9 milioane lei, M.L. Brad, cu comitetele de direcţie, consi­ considerentul real că. prin re­ şească : în cetăţile dacice din M unţii Orăştiei saiv în
tentie organizării muncii pen­ lege care reglementează ma­ mijloace Juridice pentru stabi­ 2,3 milioane lei şi altele. liile de administraţie ale cen­ preajma vesligiilor de la Sarmizeqetusa Ulpia
tru înfăptuirea deciziilor, u r­ teria respectiva. Cînd se anali­ lirea unor drepturi ş! obligaţii, O situaţie cu totul anorma­ considerarea modului cum sînt Traiana ? Cine ar putea spune care dintre jocurile copi­
mărind permanent cum sînt zează, de exemplu, activitatea mijloace pentru realizarea sar­ lă se înregistrează la „M arm u­ tralelor, cadrele din aparatul folosite fondurile materiale şi lăreşti, învăţate aici, le-au lost mai dragi : conrursu!
realizate sarcinile s! respecta­ ra“ Simeria,. unde. ca urmare financiar contabil trebuie să băneşti, prin găsirea soluţiilor de pescuit în apele Streiuluî sau «Cel mai frumos cîntec
de pază obştească, de prevenire cinilor din domeniile de activi­ din satul meu" ?
te termenele. Finalizarea deci­ şi stingerea incendiilor, tre- tate de care răspund consiliile a unei insuficiente preocupări Înţeleagă că im plicaţiile sto­ celor mai eficace, în economia
ziilor Implică răspunderea co­ buîe să se facă trim itere la populare municipale, orăşeneşti pentru desfacerea producţiei curilor supranormative se râs- judeţului este perfect posibil In ziua aceea, cînd nu departe de lim bile de foc ale
lectivă a com itetelor executi­ ort. <10. Iii. i i cînd se analizează si comunale. Aceasta Impune fabricate, a unei aprovizionări frînq negativ asupra activită­ Călanului. o altă flacără înroşea amurgul, copil din jude­
ve. cît şl răspunderea perso­ realizarea fondului centralizat ca elaborarea şt adoptau^ jj- neraţionalfr cu materii şi ma­ să se asigure ciclului a p ro vizio -i ţele Mehedinţi şi Dolj-îşi luat'răm as bun de la meleagu­
nală a fiecărui membru al al 6tatului la produse vegetale nor decizii legale şl temeinice, teriale, sînt imobilizate lon- ţii economice pînă dincolo de nare-producţie-desfacere o e~- rile hunedorene printr-un entuziast ..La revedere tabără*'
său Fiind permanent informate Si animale la ort. 36, lit. c ; Iar cu sarcini concrete ş| urm ări­ duri în valoare de peste 9.4 zidurile întreprinderii. ficienţă economică mult spo­ dragă".
milioane lei, care se oqlindesc
şi Ia curent cu stadiul de în­ cînd se analizează probleme de rea cu perseverentă a eficientei In întregime în îm prum uturi Pentru realizarea marilor o­ rită.
deplinire a măsurilor şl sar­ stare civila sl autoritate tute­ acestora, prin aducerea la fn- restante cu dobindă majora­ biective ce le revin pe linia
cinilor stabilite, ele pot Inter­ lară 1a art. 37, alineatul ultim dep’ inire a măsurilor stabilite, tă. întreprinderea este pusă în creşterii eficienţei, cadrele din
veni operativ atunci cînd se ş.a m.d. Aceasta se Impune pen- să constituie o preocupare e- situaţia de a nu putea efectua economia Judeţului nostru tre­
sentială. de răspundere, a tu­ în mod normal plăţile către
turor comitetelor executive. Se­ furnizori. preţul de cost se buie să privească cu toată răs­ • I o • V • • f 1« • ) •
punderea gestionarea fonduri­
cretarii au datoria de a con­ împovărează cu mari cheltu­ lor materiale şi bâneşli. Este ile din istoria organizam tormaţiunilor şi
tribui la selecţionarea celor mai ieli neeconomicoase, iar ren­
CLUBUL-FACTOR importante probleme ce se su­ tabilitatea esle considerabil necesar, în prim ul rînd, să se
pun spre analiză şi de a ve­
diminuată.
ghea ca deciziile elaborate să In depozitele şi magazinele treacă de urgenţă la lichida­
nu contravină legilor stalului, unităţilor comerciale continuă rea stocurilor supranormative mijloacelor de stingere a incendiilor
EDUCATIV CU VIR­ ducerea în viaţă, o eficienţă cit să se acumuleze mărfuri greu de materii şi materiale, semi­
asiqurindu-le astfel, prin tra­
fabricate
şi lent vandabile, care nu sînt
finite,
$i produse
mal ridicată. cerule de consumatori. La prin luarea unor măsuri con- 'Focul, ocest element ol progresu­ tul opei la Incendii sini cunoscute u scărl ţl oufocare au (ost Im portul«
lu i uman, a însemnat dlntofdcauna tllo je loarte variole : vasele de lut după 1923 de Io fa b ricile din s lo i
TUŢI MODELA TOARE ji un mare pericol pentru ajm ţi roa­ p u ito le pe umeri de către cărâtorii nâlate, specializate în u tilo |e
do apă — ..a g v o rir. burdufurile de
dele muncii sole. Concomitent cu Io-
D eţi dolo a
stingere a
Incendiilor.
„iip h o d B i", transportate pe
piele —
lo ji/e o acestei u rio je torte a noto­
rii in ajutorul om ului, s-au câ ula l ji căruţe, ior, mai lin iu . pampole de cu u tila je de stingere o incendl lui
a fo it impusă do numărul incendi Im
g o lit m ijloace de lu(Ao îm potnvo oc- m ină fără lurtuo ţi apoi cele cu fur­ m ori, ea nu * o realizat la nivnlvi
In anul 1953, o d o ló cu doscM derea jo n tie ru lu i nocional al li- ţiu n ii ei anorhice, distructive, m ijloo- tun. cerinţolor, lopt co o lacul co nrv |t
netotului, Io Hunedoara lua flin (6 clubul „C onstructorul", destl- ce corc au evoJuot o dotă cu pro­ Din suita de pompe folosite la pom pieri so-ţi piordâ viaţa, OC-! n
not o rganizării plăcute ţ i e l ¡ciento a tim pului lib e r a l tin e rilo r con­ gresul om enirii. stingerea Incendiilor cunoscute ţl pe nînd cu curaj la stlngcreo încerci
structori hunodoreni. Cu enlu iia sm u l specific începuturilor i-ou în­ C ercetările arheologice ou desco­ te rito riu l ţă rii noastre evidenţiem ; • lor m ari.
jghebat alunei fo rm o |ii coral», do dansuri, lan la ró , m utică popu­ perit urme m oterioie ale unor incen­ prim a pompă Inventată de C te i'b 'O t,
lară fi u jo o râ . D ebutul a to»1 prom iţă to r j i astfel num eroţi tineri d ii m ari, care au Izbucnit de a Iun in ţec. III i e.n., ponrjpo Iul Heron, ¥
au început să Irecvonters cu re gu la ritate clubul... gol tim p ulu i. A ţa , spre exem plu, dm tec. II. cu dispozitiv de aruncore In august 1944, la chemarea Par­
...A n ii au trecut. A ctivltafoa clubului t-a lă rg it fi s-a d iversifi­ se pot am inti Incendiile de Io J i Io­ a apel in plan orizontal ţl. vertical ; tid ulu i Comunist Român, ou p o rfin
cat, in fu n cţie de ce rin ţe le o c elo ro ţi tin eri, ce alcătuiesc m ojori- va (1800 î.e n .), P opeţti - Novaci pompa lui lan Von der Hayde, In pot la insurecţie, a lă tu ri de a rm n -i
lotea v liito to rilo r »Unici f i de m ultiplele p o s ib ilită ţi de d llu io re a (secolul III i.e .n .), C oiatis-M angoiio venlatorul furtunului, Io s firjitu l tec. ţi de lorm oţiuni.lo de luptă potriui
cu lturii. A stlel, un onum lt gen de a c tiv ită ţi ou m enireo de o răs­ (secolul III r.e .n.), cetatea Istria (se­ ol XVII-lea ţi dispozitivul ocettula de că, patru com panii de pom pieri. Im
punde perm anent unor întrebări actuale din dom eniul Ideologic. In colul II i.e .n .), M ănăstirea Radu Vo­ transportare o apei dinlr-un loc mal om i sociolism utui se pune un accent
această a rie de preocupări se înscriu e ip u n e rlle fi d e ib a le rile le ­ dă — B ucureţll. Curtea nouă dom- jos către unul mai sus etc. deosebit pe o rgo n lio re o prevenirii >•
gate de docum entóle Congresului a l X-leo a l P.C.R., pe problem e neoicâ dm Dec Iu S pini - Bncureţli In orînduirea feudală, pe te rito riu l cendlllor ţl, concom itent, pe întări mo
luptă o u n ită ţilo r
C apacităţii de
de p o litică e ite rn ă f.o . In dom eniul edu co ţici etice, so o rg o n iie o io (1812). cunoscută sub denum irea de ţă rii noostre b o/a o perăm îm potriva
ie ri de d is c u ri, devenite tra d iţio n a le , în detchidereo carota au loc Curtea Arsa. focului distrugător o constituiau bres­ fo rm aţiunilor de pom pieri pentru n-
in tiln lrl cu Juriţfl, ptolesori f i însoţite de p ro ie cţii, 7oato aceste ac­ In legătură cu Incendiul din 1812. lele de m eseriaţi. In scopul observă­ pârorco dc incendii.
ţiu ni urmăresc, In prim ul rind, e d u ca ţia m u ltila te ra la a tinăruIul tlâ m ărturie ţi descrierea locuia de rii incendiilor, ou fost creole turnuri In orînduirea noastră socialistă,
contemporan. com ele Logarde - că lă to r Ironcoi in obsorvatoore : C olţea - B ucureţll ; poza contro Incendiilor o căpătat -r ^
pronunţat caracter de mosă, to ţi
De a ici apare — după cum afirm a directorul H orlo iurca — Jara Românească. Io acea dată — In C hindia — Tlrgoviţle ; G olio — lo ţl ; lă ţe n ii ca p a b ili d<* muncă avînd in
„te n d in ţa clubului de a deveni un puternic factor edueotiv cu vir­ lucrarea sa apărută Io Porls In 1824. Sfatului — Braţov ; Foîţorulul de ioc dolo rire a p o trlo llco de a participa i
tu ţi m odelatoare. Testul de verificare a m odulul In care se re a li­ lucrare expusă in o rig ina l la Muzeul — C lu| ) S fatului - Sibiu ele. prevenirea ţi stingerea incendii tar,
zează acest deziderat II constituie com portarea Io locul de muncă, Pom pierilor din Bucureţll M ăsurile de prevenire a Incendiilor cu m ijloacele pe core le au Io irs-
In societate, integrarea In normele v ie ţii cotidiene” . U nul dm cele moi catastrofale in ­ sini ilustrate de docum entele vrem ii dem ino. D otorea u n ită ţilo r ţi form a­
Tot pentru o i atrage pe tineri fi o contribui la m odelorea ca­ cendii cunoscute In istoria Bucureţtiu- prin d iferite pi tace dom neţli co: pi- ţiilo r de pom pieri se recllzeozo
racterului lor, se organizează a cţiu n i 1a nivelul taberelor de fo n ­ lu ■ a fost cel itb u cn it la 23 m arile tacul domnesc din 1792 ; onoforeoua tâzi cu m oţm i moderne, ereote
ilor. Specificul muncii do constructor o b lig ă la ace9l lucru, deoore- 1647. Din docum entele vrem ii re iu llâ m arelui aga din anul 1794 ; pltocul industria noastră socialistă la cel >‘i
ce, unii lînerl nu au p o sib ilila to o să frecventeze prea des clubul. că ou ots I 850 de clă d iri — o cin ­ domnesc din 1827 etc., care overll- înalt nivel ol tehnicii m ondiale - gu-
In momentul de fa ţă . in cadrul club u lui, e ils tâ o form aţie de cim e din o ro ţ —. liin d distruse inlreg io u p op u laţia ţi stobileou unele mă­ tapom pele I M B -49. I M 0.-33, S.R -
muzică populară, a lcă tu ită din 2fl In strum entijtl, una de muzică contrul com ercial ţl partea de răsă­ suri privind prevenirea Incendiilor. 56. m otopompo IM B -5J. Au fost <o«v
ufâaro, de dansuri, brigodă artistică, in care ¡fi dau In liln ire un rit, pînă la Borlera Vergului. Restu­ ★ U ruite m a ţlni spaciole dc stingerea
număr însemnat de a r liţii am atori de la I.C S H- Pentru lem ei se rile de m olerlale descoperite in uim o In prima |um ălate a secolului ol incendiilor, adecvate specificului m*
organifeazâ cercuri de d actilo g ra fié f i croitorie. săpăturilor arheologice din 1956 in XlX-lea, crescînd num ărul obiective dustriol. Printre ocasteo se nume «ţ
Un rol deosebii In înlreţin e re o unei bógale vieţi cultural#; II P iaţa de Flori stau m ărturie a aces­ lor Industriale ţl aglom erările de con­ A.P.C.S.R.—104/1959, ţi m oţina specia­
exorcito b ib lio le ca. Prin varietatea fondului de că rţi, b ro fu rlle fl co­ tui c a ta ilro lo l Incendiu. strucţii, In m a|orltote din lemn, se lă dc lucru cu spumă SR -M d.-tlH O v
le cţiile de Ziare pe care le posedă, co constituie o puternică sursă D eivoltorea to rte lo r do producţie pune problema unei p o le moi tem ei­ prevăzute cu cabine pentru tronsj. ?•
de, cunooflore, de continuo inform are osupra evenim entelor. Celor jl ereţtereo num ărului de Incendii, nice îm potriva Incendiilor, fapt core tul servanţilor, accesibile pe o>lce
40 000 de volume e iis tc n tc II se vor adăuga b ib lio te ci volante de cu urm ări din ce In ce mol grave, determ ină în fiinţa rea dn u nltâ ţl de teren, in co n d iţii grele. M oţina do
fa n lie r, preconizate o se în fiin ţa nu peste m ulto vreme. A cţlu n ilo nu delorm inat luarea unor măsuri de pom pieri m ilita re In oraţele mai m ori. lucru cu spumă este in măsură •r»
spocifice. cor» au loc de 4 ori pe lună cu c itito rii, serile literare, prevenire, dezvoltarea ţl lorglreo g o ­ Aceste u n ită ţi au luat fiin ţă in tim producă !n zece m inute o c o n tito i-
m edolioanele (ezem ple : ,,90 do o ni de la nofterea Iul Tudor Ar- mei u tlla |e lo r de stingere a incen­ pul o cţiu n ii de re în fiin ţare o ormo- de spumă core so asigure stinge#oo
d iilo r. Astfel, pe te rito riu l D aciei ro­
ijhezi*', „N îc o lo e Bălcescu", „P oezii inchlnote p a lrio i f i zilei de 23 mane, acţiunea de com batere a In­ tel naţionale Astfel, in 1835. se ln- unei suprofeţe incendiate de clrva
August"), o ip u n e rilo însoţite de d e ib a te ri. de tip u l „20 de onl de cendiilor se realiza de către cologi- ffin ţe o iă prim o „R oată de pojornl- 1 000 mp. Ea este folosită pen-iL»
Io m oartea lui Troian V uia", organizólo de către bib lio teca ra Ro- lle la b rllo r, cantonărilor jl nocturni­ c ie " la la ţi. iar In 1845 „R o o la de stingerea Incendiilor grove, de mur!
dica M oldovan. sînt întotdeauna urm ărite cu intere», contribuind in Complexul de sere intereooperatist Sintandrei. Aspecţ din sera nr. 6 unde se execută lor, o rg o n lio tl In fo rm a ţii de stingere pom pieri* din B ucureţll, ca ulterior p ro p o rţii, In Industria petrolieră i>
ocelo)! tim p Io constilulreo unui clim at bogat de acum ulări spi­ să se creeze asemenea u n ită ţi ţi Io chim ică.
copilitul şi palisatul roşiilor. a Incendiilor, apoi, mol îln lu , de
rituale. către tolum bogll >1 „ste a g u rile de G a la ţi, Roman, Bacău. H u ţl. Tecuci, Printre cele mol noi ţl m o d e s t
M. BODEA Foto: V. ONOIU foc” , pi no tn a doua (um&lole o se­ Tg. Frumos. tip uri de m a ţlni loloslte la stingerea
colului a l XVIII-lea. Pentru transpor- „R oa ta de pom pieri* din Bucu- incendiilor, tobricote in ţora noosu i
re ţti s-a acoperit de glorie cu prl se numără outofunul de stins Inter,
lejul m arii b ă tă lii d in Dealu S p irli. d il ţi m oţina specială pentru «va-
OBlU i h .i —. im potnvo Invadatorilor otom ani, lor cuoreo fum ului, gazelor ţi dc ll«jrn|.
nat
de
pe
tim p
Autotu
o ile u n ită ţi de pom pieri ţl au dove­
noapte.
d it eroismul In râzbolul ponlru Inde­
înzestrat
i
blindo)
protecţie
i vizită la un mare colos Un om cu piept larg, vîn- pendenţă din anul 1877-1876. de stms ţl Incendii este cantro călduri
In
Tronsilvanlo ţl in Banat. Intre
de
(instala ţie term ică ţl in sta la ţii
iderurqic e o continuă pen­ MiNDRiE de mmm jos, cu o privire senină. cu onli 1873-1877, se orgonizeozâ, în p rin ­ a u io s ira p ire ), ceea ce perm ite - |» t*
are intre faptul real şi cel firo argintii apărute poale cipalele lo c o lilă ţl, a socia ţii civile de polrunderoo in im ediata apropinr«
a i tastic. închipuit şi lantas- prea devreme în tuciuriul pă­ pom pieri. Pe te rito riu l |udeţului Hu­ o locului — aruncarea unui jet Iu.;.,
prim ele
form aţii
do
nedoara.
civila
te puternic pină la 100 m.
este fluxul propriu-zis al rului. Un om — cum îmi de­ pom pieri ou luot fiin ţă în lo c a lită ­ A n o ln in d dezvoltarea o c liv llă ţii de
i ducţiei. spiTala proceselor clarase Andrei Ilie, secretarul ţile Boia de Cri j ţl Dobra (1881) — luptă im potrivo focului d e a lu n rj.i
i :are sînt supuse minereul, cai­ comitetului de partid de la liin d printre cele moi vechi form aţii istoriei, com parativ cu ceo din i«ia-
civile de pom pieri din ţară
la Pe-
et ul şi cocsul. vRealâ şi obiş- furnale — neobosit şt mîndru lrIla , în 1910 ţi Io B lâjenl. In 1929. po actuală, se poote desprinde -•»
mod deosebit g rija pa core portldu*
H ţâ este munca din fiecare mul de cocs este mai redus în cald — eliminînd prin aceasta trolează uscarea Jgheaburilor furnalul nr. 1, aşa s-a Jntim- de. munca sa. A învăţat asta olo căror drapele se găsesc la Mu ţi conducerea dc stol o ou fo ţă 0-s
i a Jurnaliştilor. UTiaşul an­ acest an cu 134 kg pe tona procesul de Tăcire şi încăr­ de 8 ori pe schimb? Nu e un plat şî mai luna trecută cînd în cei douăzeci de anî de cînd zeul Pom pierilor din Bucureţll. Aces­ doloreo fo rm a ţiilo r do pază cowiro
te fo rm o ţll erou creole din pom pieri
I nai de forţă vie, alcătuit de fontă",.. care manuală a furnalului — mare lucru, dar maistrul ştie la instalaţia de răcire apăruse lucrează la furnale- Şi de la el voluntari. Iar o parte erau profesio­ incendiilor, pentru Operarea bunur' S»
poporului de furio oarbă a flăcări c.
n oameni pricepuţi Si des- — „La noi — îmi spunea N i- din mulţimea ce aştepta p ri­ că dacă materialul refractar un defect ascuns ce amenin­ învaţă astăzi si Jurnaliştii Ioan n a li. subvenţionaţi din fondurile p ri­
furnalului.
stagnarea
ţa
cu
nu e uscat suficient se poate
iic i• aşa cum ne-am ob»ş- colae Pîlly. şeful secţiei fur­ ma descărcare, cele mai mari Lucoiu. Petru Andraş, Vaier m ăriilor. Locotenent colonel SAVU MIRON
In ce p rlveţle dotarea pom pierilor
,i» să ne recunoaştem seme- nale — vechimea activă şi emoţii Je avea lonaşcu. Nu că pierde o descărcare. Deşi era In tură liberă a sosit Huzoni, Zaharic Ştefăncscu, cu u lllo je . este de reţinut co prim ele Grupul de pompieri al judeţu'u
de mai bine de un pâlrar mîndria de Jurnalist Înseamnă nu era totul pregătit. Dar era Cum altfel s-ar explica ac­ într-un sullet la uzină şi după cauperistul Petru Mardan sau autopompe-clsterne, motopompe, outo- Hunedoara
tocmai semnificaţia cifrelor de prea multă lume acolo — con­ tivitatea şi curajul lui Ion Bon- jumătate do oră defectul a dozatorii Tralan Barbu şl lo-
l veac. care vorbeaţi. Să vă dau un ducerea uzinei, tovarăşi de la tea, şeful echipei de lăcătuşi ? fost remediat.
in ritm urile impetuoase de sif Dănău.
ir.;vollare, „faptul real" că­ exemplu M aistrul lonaşcu -judeţ — şi aceste prezenţe ¡1 Acest om. a cărui inteligenţă ...Ridicindu-şi o clipă ochii ...Ceasornic perfect sincroni­
milă trăsătură sintetică a u- Munteanu îşi desfăşoară activi­ stînjencau parcă. Cînd a so­ nu se manifestă prin vorbe ci de pe paginile studiului la ca­ zat cu mersul producţiei, colec­ Peste 1200 tone fier
prin intervenţii prompte, are o
tuI indicator, a unei cifre ce tatea in jurul furnalului de sit momentul descărcării şi şti- singură deviză : Remedieri în re lucra, un calcul complet al tivu l furnalului nr. 2 de la
H fiecare 7* e înlocuită de o peste douăzeci de ani. Aceas­ cul n-a cedat, lonaşcu a uitat încărcăturii avînd în vedere Călan face parte din marea vechi colectat
,11a, cu o nouă semnificaţie, tă vechime, capitalizată într-o de prezenţa celor din Jur şi timpul cel mai scurt I Călăuzit influenta utilizării gazului me­ familie pentru care munca o
de această deviză, el nu (ine
r-iseîndâ. De multe ori am vastă experienţă şi iscusinţă, printr-o intervenţie hotârilâ a cont de condiţiile grele — ga­ tan, tovarăşul Nicolae Pîlly a devenit de multă vreme o Organizaţiile de tineret de pc şantierele I C.S. Hune­
i undit munca Jurnaliştilor l-a făcut să devină unul din evitat eşecul noului procedeu. concis : „Sub aceste fapte, chestiun© de onoare. Iar p ri­ doara. îndrumate de comitetul coordonator U.T.C., or­
, ,n cifre. Uneori am afirmat cei mai de preţ oameni ai noş­ De aceea, cred, preocuparea ze, abur, temperaturi înalte — mărunle la prima vedere, dar mul fapt ce îl conslaţi în m ij­ ganizează in permanenţă acţiuni Pentru slrînqerea fleru­
în care e nevoit de multe ori
h, ar - „In acest cincinal In d r tri. Şi avem mulţi asemenea maistrului şi a oamenilor săi care poartă amprenta mîn- locul acestor oameni, alături lui vechi.
, , de utilizare au crescut la oameni, In uzina noastră cen­ nu înseamnă rutină, o simplă să intervină pentru a asigura driei profesionale cred că de pricepere, hărnicie, spirit O activitate meritorie au desfăşura! organizaţiile şi
j, palele dîn Călan cu 150 kg tenară. achitare de sarcini ci o înaltă respectarea graficului de func­ trebuie căutată semnificaţia inventiv este mîndria de fur- tinerii de la şantierul II. care au coleclat 160 tone. şan­
nalist. ce radiază de pe chi­
I’. fontă pe metru cub de vo- In 1967 cînd repunerea în responsabilitate morală. A ltfel ţionare a furnalului. Aşa s-a realizărilor noastre". purile lor. tierele I şţ IV care au xlrîns 400 şl respectiv 350 tone
lier vechi, cantităţi ce au şi fost predale ta I.C.M.
lu«n util..., iar comparativ cu funcţiune a furnalului s-a fă­ cum s-ar explica seriozitatea întîmplat şi în cazul înlocui­ A poi' l-am avut în faţă pe
65 la aceste furnale consu- cut după un nou procedeu la cu care maistrul Munteanu con­ rii aparatului de încărcare la maistrul lonaşcu Munteanu. ILIE COJOCARU