Page 15 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 » . S8I0 « VINSRI « SEPTcMBRIE 1910

in sezonul estival POST - SCRIPTUM LA
Grijă sporită |

X * • v u • Ï O • • fertilizării solului
linen pe cărările patriei CRONICA MECIULUI
La coopertiva agricolă din
Orăşile se lucrează Intens in
Pe zi ce trece, turismul elş- teva din constantele puncte de vederea asigurării unei te­
tigă tot mai m ulţi adepţi. Şi. atracţie. melii trainice producţiei v ii­ JIUL — U.T. A.
nu în mod întlm plător tinerii Pentru hunedoreni. nordul toare de grîu. Intre alte ac­
constituie majoritatea celor Moldovei, cu amintirea vre­ ţiuni, fertilizării solului I se
care. Ja siirşit de săptămînă, m urilor lui Ştefan cel Mare, acordă o deosebită grijă. Ca
în zilele de vacanţă, pornesc cu comorile de « T tă si docu­ dovadă, pînă acum s-au
să cutreiere ţara, să „tulbure" mentare ale salbei da mănăstiri transportat In cîmp peste 290 de fotbal, m-am obişnuit cu unele schimbări In componenta
Jiniştea unor vechi aşezări, să moldovene, casele memoriale, tone îngrăşăminte organtye, Ecourlla înfrlnqeriî echipei de-astea, Nu-i nimic, va Irece echipei. Faptul ar aduce după
citească „pe viu " noua carte noile „cetăti", peisajul cald al d|n cele 470 tone planificate, Jiul In prima etapă a campio­ sine şi unele modificări |n con­
a tării, spre a se pătrunde de Văii Oltului, impresionantul lucrarea aflindu-se in plină natului, pe teren propriu, şi înfrînqerea asta. Iml parc
frumuseţile neasemuite ale na­ defileu al Jiului, însoritul li­ desfăşurare. nu s-au stins şi ele vor... ră­ insă râu. Credeam mai mult in duita şi sîrquinta în preqălire
turii, atlt de darnice pe me- toral — constituie elocvente La administrarea îngrăşă­ suna. poale mai puternic şi echipă, Doar ne-am înţeles bi­ a fiecărui jucător. In prezent,
leaqurile româneşti. puncte de atracţie. m intelor se folosesc zilnic dramatic, peste două, trej eta­ ne înaintea jocului. Fiecare la Jiu) sint posihilîlăti ca înlrc
Cercurile de turism iniţiate Excursiile adevărate, cu ruc­ un greifer si 4 remorci, a- pe. Posibil ca acest eşec să se ştia ce arc de lăcut. Nu s-ar Ii jucători să sc declanşeze o
la nivelul m unicipiilor, oraşe­ sacul ţn spinare, cu cerul a­ cordîndu-se prioritate apli­ repercuteze defavorabil asupra întîm plat asa dacă se respec­ concurentă, în sensul bun al
lor comunelor, la fiecare În­ coperiş şi pămlntul pat. îşi au cării lor pe suprafeţele unde următoarelor jocuri. Lucru în- tau Indicaţiile. Ion Constantin cuvîntului. pentru ocuparea
treprindere ori instituţie, des­ totdeauna farmecul lor deose­ griul urmează după culturi tr-adevăr qrav. După meci nu n-avea absolut nimic, nu a a­ postului titular în echipă; se
făşoară o activitate deosebit bit. Şi, n-au fost ocolite nici dc cereale păloase. De ase­ ne-am putut apropia, aşa cum cuzat nici o durere înaintea elimina astfel acea autolinişii-
de bogată pentru a răspunde cabana Rusu, nici Parinqul, doream, cu mîna întinsă, de an­ meciului, ca după cîteva minu­ re ce domnea pe vremuri, cînd,
setei continue de cunoaştere, Straja. Oasa, Suru, Obîrsia Lo­ menea, pentru producţia de trenorul Ion Bâlânescu. Era te să-ml ceară să-l schimb (M. ori era pregătit, ori nu, liecarc
•iîecffice tinerelului contempo­ trului, Cinciş, Valea Runculuî, | grîu a anului următor se vor prim ul său meci oficial la Jiul. M ijlocaşii n-au stăpînit m ijlo­ jucălor ştia că nu are contra­
ran. Valea Slreiului. Au trecut ,.e- i mal folosi 43 tone Ingrăşă- Debutul Însemna şi pentru/ an­ cul terenului, s-aui avîntat la candidat. Problema cea mai
Peste 30 000 de tineri din xamenul m untelui* peste 15 000 i minte chimice. trenor un fel de examen în faţa gol. Nici ei, nici înaintaşii n-ati acută-se pune însă la com­
cele 236 de cercuri turistice de tineri. Iar vorba din bă- exigentului public din Petro­ pulul să-l dea şi au venit fun­ partimentul defensiv: în lotul
din judeţul nostru au partici­ trln i că „doar începutul e şani. Este cazul să notăm, să daşii Georgescu şi GeorgevicI actual există vreo 8 fun­
pat la numeroase excursii si qreu" se adevereşte şi în ca­ apreciem atitudinea publicului la gol — o altă gravă qreşcală. daşi, dar numai ci ti va au
drum elli — prin B.T.T. — la zul celor mai încet convinşi faţă de noul antrenor; U.T.A. n-a făcut altceva decît drept de joc în acest an. Se
sfîrsit de săplâmînă, alţi 16800 la prima excursie. Cine a luat nici un fel de reacţii, re­ să calmeze jocul sl să specule­ puneau mari speranţe în talen­
si-au petrecut vacanta Ja mun­ o dată calea muntelui, cine a proşuri, aşa cum se mai ze greşelile noastre abundente, tatul junior Caramalis, com­
te sau la mare, în diferite ac­ înserat o dată în preajma u­ I i întîmpla uneori. Spectatorii profitînd si de slăbiciunea ce­ ponent al lotului naţional, care
ţiuni turistice, Iar 1 400 au fost nei sltne, a dormit sub spuza | Un grup de tineri, din Va- au înţeles tnlrînqerea e- lorlalţi doi fundaşi. Cu jocul în prima echipă a C orvinului
trim işi în taberele pentru tine­ de stele si a văzut minunea j lea Jiului, Hunedoara, Deva chipej aşa cum trebuia, neefiu- lor rapid, ne-au surprins per­ nu-şj prea qăsea loc. Caramalis
ret — datnonstrînd încă o dată focului scăpărat din două as- j şl Brad a pornit într-o ex- tind „ţapul îspăşilor” în per­ manent pe picior qreşit". a preferat, firesc, să joace la
mai mult irezistibila atracţie chiute şi hrănit cu lemnul par­ I ciirsle de cinci zile prin nor- soana conducătorului tehnic al Analiza în secţie a meciului. Jiul. unde a fost solicitat si
exercitată de m irajul drumu­ fumat al bradului, cu qreu va î du! Moldovei. echipei. Firesc, noul antrenor, a$a după cum ne-a Informat unde ar avea loc. Dar discuţii­
lui. al noului, al naturii. n a i rezista tentatiel drum eţi­ : Organizată de Biroul de în srurlul timp ce î-a slat la tovarăşul Mircea Biriş, preşe­ le pe tema transferului încă
Frumuseţile mereu noî. me­ ilor. i turism pentru tineret de pe dispoziţie pentru preqâLire, nu dintele C.J.E F.S.. „a evidenţiat mai dăinue, si dacă nu se vor
reu proaspete ale meleaqurllor Sezonul estival găseşte, cu I Mnqă Comitetul Judeţean al a avut posibilitatea să cunoas­ toate aceste abateri ale jucă­ rezolva, un talent va rămîne
hunedorene ne-au făcut gaz­ ; U.T.C.. excursia urmăreşte o că în amănunţime potenţialul torilor de la sarcinile de joc. pc tuşă ccl puţin un an. ceea
de ospitaliere a 24 800 de tu- fiecare an, tot mai mulţi ti­ | cunoaştere mai profundă de echipei, al fiecărui jucător în Portarul Stan, jucătorii Stoker, ce ar fi un păcat.
r¡sJ.i. Cetăţile daco-romane, nu­ neri pe cărările patriei. i către tineri a frumuseţilor parte. De aceea, după părerea R. Popa si Libardi au repetat,
meroasele puncte istorice ale j naturale, a comorilor de noastră, este demnă de toată verbal, în faţa tuturor, ce au în orice caz. viito ru l va cris­
judeţului, încintătoarele prive­ FLORIN DRAGULICI taliza o nouă echipă Jiul, cu o
i artă şi cultură ale pitoreşti- aprecierea măsura antrenorului avut de făcut pc teren $î ceea concepţie proprie de joc, care
lişti ale Apusenilor ori Rete­ activist, Comitetul judeţean \ lor meleaguri moldovene. I de a introduce pe teren echipa ce au/ făcuţ de fapt, calificin- să militeze pentru îndeplinirea
zatului au constituit doar ci- al U.T.C. standard, consacrată. Nu esto obiectivului propus. Pledează
vorba despre o măsură de pru­ du-şi sinqurl, în procente, în ­ pentru această anticipaţie at­
denţă — aşa cum vor încerca deplinirea obiectivelor de joc*. mosfera sănătoasă din sinul lo­
unii să speculeze. Antrenorul Tot în şedinţa de analiză s-au
ştia că acea echipă este realiza­ stabilit sarcinile acestei sâptă- tului, munca asiduă a antreno­
NOUA STAGIUNE LA TEATRUL toarea unor succese remarca­ care se urmăreşte eliminarea rului Ion Bălănescu, încrederea
mini de
prin
antrenament,
bile. este redutabila echipă re­
jucătorilor în el înşişi şî
în
cunoscuta pe toate terenurile
din (ară. Dar aceeaşi echipă a­ lipsurilor manifestate în primul posibilităţile antrenorului, care
¡•a impresionai prin seriozita­
vea de îndeplinit, pe teren, în meci, pentru a aborda jocul cu
te, personalitate, disciplină, fer­
faţa campioanei U.T.A., unele Rapid de pe alte poziţii. Eslc mitate . capacitate, prin boqa-
DE STAT „VALEA JIULUI“ sarcini, precis trasate fiecărui notabil faptul că în sinul echi­ tele cunoştinţe teoretice şi
jucător In parte.
După meci,
pei nu s-a Instaurat demorali­
practice. V iitorul, sperăm, va
l-am abordat totuşi pe antre­ zarea, ci, dimpotrivă, domneşte
Noul bloc turn, M 1, dat de curînd in folosinţa la Deva. nor, cerîndu-i opinii la jocul un optimism mobilizator. confirma şl ne va face să uităm
cit maî repede eşecul din p ri­
echipei: ne-am exprimat şi re­ După primul „experiment* e
Noua staqiune a scenei pe- tru „A va ru l" a fost solicitată poemele „Ţiqaniada" şi „Trei Foto : V. ONOIU mul meci.
iroşenene se deschide în luna Elena Pătrăşcanu — Veakis, vite ji", pregătit sub îndrumarea gretul pentru rezultatul întîlni- posibil ca antrenorul Ion Bă-
octombrie, dar pregătirile în pictor scenograf la Teatrul Na­ maestrei Sadova rii. „De alîţia ani toi pe terenul lănescu/ să procedeze şi la N. STANCIU
vederea ridicării cortinei au în­ ţional din Bucureşti. Isi dau Bineînţeles, nu va lipsi nici
ceput chiar in vechea staqiune, concursul deci două forţe artis­ teatrul pentru copii, care s-a junul deschiderii Festivalului ,,George
cînd s-a fixat un proiect reper­ tice de primă mărime, a căror bucurat dc succes în stagiunile RADIO Enescu"; 15.00 G oieto rod¡o ¡ 19.20 ✓ \
torial susţinut de sase titlu ri. prezenţa va spori preslîqiul trecute. Rămînc dc văzut dacă C inlecul e pretutindeni ; 19,35 Dm co-
mooro folclorului nostru m urieal; 20,05
De dala aceasta proiectul a a­ Teatrului „Valea J iu lu i”. „Neaţă şi Nătălleaţă" va ieşi Tobleto do sooró; 20,10 M icrorecitol întreprinderea
vut în mică măsură un carac­ Din aceea$i dorinţă de rid i­ biruitoare din lupta cu alte tex­ PROGRAMUL I : 6.05—9,30 M urică Denise Constonlinescu : 20.20 Arghe-
n o n a ; 20.25 2ece m elodii prelcro te ;
ter provizoriu, pentru că patru care permanentă a calităţii v ii­ te ce vor ii supuse discuţiilor $1 o c tu a lllo ti; ^ 30 Ate.iau. Schiţă de 21.00 A tenţiune, p ărin ţi I; 21.20 Ae-
din piesele selecţionate au rămas toarelor spectacole, vor mai fi in şedinţele consiliului artistic, m onografie c u ltu ra la ; 10.'0 C uri de tor I Intarpreţi de murică uşoară —
lim bo jp o n lo lo ; 10.30 M e lo d iile ono-
definitiv in repertoriul teatrului. invitate $1 alte personalităţi, vizlnd completarea repertoriu­ tim p u rilo r; 11,05 Selectiuni d n ope- Morcela Rusu; 21.30 Moment p oetic; de transporturi
seni — M anolo
Esco­
21,35
Solistul
roto N eopole Jub sărutul focului de
Este vorba de „Doamna spirl- reputaţi regizori şi în acelaşi lui cu noi lucrări. Roscel; 11,13 Monuete instrum entale: bar; 22 00 R adiojurnal; 22 20 Sport ;
duş", de Calderon de la Bar­ timp pcdaqoqi de seamă, care La capitolul debuturi actori­ 11,30 De ţoale pentru to ţi... tâ n jii'; 22.30 Jo rr; 23,00 Concert de murică
ca. ..Pleacă berzele', de Ion să dinamizeze viata teatrului, 11.45 SfoIul m edicului; 13.00 Din mo- uşoară; 0.03-3.00 Estrada nocturnă. auto Deva
PROGRAMUL II : 6,00 Program mu­
Minulescu, „A varul* de M o­ să valorifice din pljn potenţia­ ceşti, menţionăm doar numele 2ica popoorelor; 12,15 M u iicâ uşoa­ nco! dc d im in ea ţă; 7.00 R adiojurnal;
ră ; 12,25 Ş tiinţa Io î l ; 12.30 M olodli
liere. ..Părinţi te rib ili' de Jean lul artistic al actorilor noştri. lui Radu Neaq, absolvent al p o p u la re ; 13.00 R o d 'o ju /n a l; 13.10 A- 7,15 Program m u ilco l de dim ineaţă 17.00 Sumarul ie rii. Cam pionatele
Cocteau. Au manifestat interes faţă de In­ I A.T.C. Bucureşti, care. după vanprem ierâ cotidiană; 13.22 M elodii (continuare) : 8 10 la t Ino in te; 6.25 ¡nterno|ionola al« României
interpreţi
— W ilhelm
Furtwón-
M ori
la lupte libere ţi greco-
La primele două. repetiţiile vitaţiile făcute reqizorîi Lucian colaborări in studenţie cu de Petre Fimloscu |i Enrico Fonc<otti: g le r; 9 00 Form oţii de o m oto ri; 9,15 romane ; recrutează tineri născuţi în anii 1950, 1951 şl
m uncă
populara ;
13.45
Solişti
de
au începui cu două săplămînl Ghiurqhîescu, Petre Sava Bâ- 14.00 Caleidoscop m urico'; 14.40 Pu­ Mur>că populară din M untenlo: 9,45 16.00 T u riim -vo ca nţâ *70"; 1952 pentîu şcolile de şoferi profesionişti, care
înainte de vacanţă, sub condu­ leanu, David Esrlq, Sorin Grî- Teatrul C. I. Tănase, va face blicitate ra d io ; 14.50 M urico ooou- M atineu te a tra l: 11.06 Recital de o­ 16.20 Com inul ; încep cursurile după cum urinează :
peră, Elena V ă ta fu ; 11,20 Jacuri popu-
19.15 A n u n fu ri-p u b lic ilo te ;
cerea regizorului Marcel Şo­ qorescu. . prim ii Dâşi pe o scenă drama­ lo râ ; 15,00 Roia vinturilo»; 15,25 Com­ lore; 11,30 M erole sonor; 12,03 A- 19.20 1001 de ie ri ;
ma. susţinut scenoqrafic de Revenind la repertoriu, tre­ tică în rolul La Fleche din petito rul soptăm înli — Antonio Vi- vonprem ieră co tidia n ă; 12.15 Concert 19.30 Telejurnalul de le a râ :
Aurel Florea. buie să recunoaştem că o sin­ „A varul". volcR: 16.00 R odlojurnal; 16.20 Cintâ de prín r; 12.35 Emisiune literoră ţ 20.00 R elledor ; — ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI
(continuare) ;
13 00 Concert dc p rim
20.15 Film o rtiilie - „V o n o ţia . lu­
Piesele reprezintă doi autori gură piesă românească este to­ Ion Bogro j l Tita Bârbulescu ; 16 40 13.30 Corteo ttlinţlM că ; 13.40 Pagini na }i tu " ; TURNIŞOR-SIBIU - 01. 10. 1970
ce figurează pentru prima dată tuşi prea puţin pentru repre­ MIRCEA MUNTEANU M utlcâ de prom enodâ: 17.05 Pentru din apérelo Mamo soacră de Georgo 22.00 24 d« ore înaintea începerii — ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI
Slcphănoscu : 14.08 M e lo d ii !âutăro}1<;
pe afişele teatrului nostru, a- zentarea dramaturgiei naţiona­ p atrie ; 17 35 Interpreţi de murică 14.30 M utică usooră: 14,55 S tllnţo celui de-al V-lea Festival ji CILNIC-REŞIŢA ~ 01. 11. 1970
Concurj internaţi ¿nai „G eor*
vind de altfel prezente rare pe le. De bună seamă că acesteia secretar literar la Teatrul p o p u lară ; * 16.00 A rii din operele : Io rl : 15,00 Fragmente din opera M i­ ge Enescu" - reportoj ;
srenele româneşti, in special I se vor alătura cît de curînd de stat „Valea Jiului" Petroşani 18,10 Revisto econom ică; 16.25 In o* cul M arat de M oseagni; 15,30 Cintâ 22.30 Teleiurnolul de neapt« ; — ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI
22,45 închiderea
«m isiunii.
..Pleacă berzele". Sperăm că altele, conform tradiţiei tea­ trio C obon; 15.40 P ublicitate rodia : AIUD — 15. 11. 1970.
surprizele oferite publicului să trului. Ne qţndim în prezent la 16.00 R adiojurnol; 16 20 M u rico ^ o-
fie dintre cele mai plăcute. atU lucrări de D. R. Popescu. A u­ wîclu secret („M in e ru l" ): Moor- joară ; 1*.30 Tribuna ro d lo ; 16,45 Po- CONDIŢII :
din punct de vedere al carac­ rel Baranga. Paul Everac, Paul CINEMA teo unui birocrat („7 N oiem brie") ; gini celebre din opereta: 17,00 M u­
terului cvasi inedit al lexlelor, Cornel Chîtîc şi. in special, la AN IN CASA : A furisitul de bunic rică uşoară; 17 35 Teatru se ria l; 16,00 — absolvenţi a 4—8 clase,
cît si in ceea ce priveşte natura piesa 1 ui Radu Bădîlâ ..Patru (,,M uncitoresc") ţ PETRILA: Cele 3 Itm eror folcloric m urlcol ; 16,30 Curs necalificaţi în nici o meserie.
transpunerii scenice. oameni fără nume" dedicată nopţi ole unei iu b iri („M u n cito ­ de limba spaniolă: 18,50 365 de cin- In caz că locurile nu se vor completa, se
Reprezentantele leatrului aniversării a 50 de ani de la DEVA ; Jor.darmul se Im o o ió resc") ; VULCAN: A jte o ptă pînă teco; 19,00 Revista şlagărelor; 19.30
francez clasic şi contemporan, înfiinţarea Partidului Comunist („P a tria ") ; Fraţii Saroyan („A r­ se inlunocă („M uncitoresc") : D erbaleri culturale; 19.50 Noapte bu­ primesc şi candidaţi cu vlrsta cuprinsă între
— ..A varul' şi „Părinţi te rib ili" Român. ia") ; SIMERIA ; M oll Flanders U R I C A N I • Fom ijia Tolls („7 nă. copil, Povestea M u ric a n ţli; 20.00 Cu adincă durere anunţăm 20—35 ani.
(„M u resu î") ; H U N E D O A R A; Vtă- N o ie m b rie "); ORAŞUE ; O pcro- Pagini coroio clasice! 20.25 Persono- încetarea dîn viaţă, dupq o
— depăşesc faza de descifrare Tot Ia capitolul spectacole ¡•Ierul („C on stru cto ru l") ¡ -S trăinii ţi:uneo „lo o n tin o " („P a tria ") ; înscrierile se fac Ia autobazele Deva, Alba
a sensurilor conţinute de texte, festive amintim participarea la („S iderurgiM ul") ; CALAN; Ghici litóle « Iul George Encicu. moment ■ ungă şi grea suferinţă, a
cine vine Io cină T („11 Iunie” ) ; C ăldura („F la că ra ") ; GEOAGIU- de răscruce !n istoria culturii româ­ neuitatei noastre soţii, mamă, Iulia, Petroşani, Brad, Sebeş, Hunedoara, Haţeg,
conlurîndu-li-se viziunea regi­ două manifestări culturale de TEtlUC : Teslamenlul dr. M ab'ise 9 A I: P.âibunâterul; HAŢEG? Ces- neşti: 21.00 Seoră de operă; 22,45 soră, bunică, străbunică, cum­
zorală pe care le-o conferă amploare. Centenarul „Astra", („M in e ru l") ; PETROŞANI : Argo- te lul condam naţilor ( „ Popular") ; De lóate pentru ta ţi., turiştii : 23,05 nată, mătuşă, Preoteasa E­ Aiud şi Cîmpeni, de unde se primesc şi relaţii
mon superdiobalienl (,,7 N oiem ­ BRAD; Pctreccroo („S leauo ro­ suplimentare.
Marietta Sadova, cunoscută pu- cu ..Trei crai de la răsărit", si Soptăm ina cu lturii bulgare: 23,31 D i­ leonora Florea, Rapolt, născuta
b rie ") ; Procesul („R ep u b lica ” ) ; ţi« ") ; GURABARZA : Beato ( „ M i­ vertisment po teme populare Ironce-
plicului nostru şi din nu prea aniversarea a 150 de ani de la Glodeonu. Familia îndurerată.
LUPENI: Această fomele („C u l'u - n e ru l") ; ILIA : U rm ârlroa („L u ­ re. aron|om ent de Yves Prin; 24.00—
îndepărtatele spectacole semna­ moartea Iul Ion Budai-Deleanu, r o l" ) ; IO N E A : Joc dublu in ser- m ina") . 1.00 N oslolglo p la iu ri 1er natale In
te de cunoscuta regizoare. Pen­ cu un montaj dc versuri din creaţia Iul Goorge Enescu.
necesar pentru o trăi în pădure,
O LUME DISPĂRUTĂ (V) De exemplu, un vînător sau un Consumatori de energie
unica lume pe care o cunosc.
războinic are întotdeauna asu­
pra sa un orc, mai multe săgeţi,
puţină otrovă de curora, cîteva
'Urmare din nr. 4 865) vechi ar atrage mînia zeităţilor de munţi şi voi, cu vegetaţia lor de călugărul Cocco şî trăind eu lemne cu care să poată aprinde
asupra tribului. abundentă, capobilâ să descura­ însumi printre woikos, om putut focul, o mandibulă de „pecari" electrică !
WAIKAS, FIII LUNEI_
După ce am mers corn un ki­ jeze şî pe cel mai îndărătnic ex­ să cunosc cele moi stranii as­ folosită in chip de perie şi ciţi-
„Curiaro" noastră înghite ulti­ lometru prin desişul pădurii, plorator. cuvîntul misionarilor a pecte ale vieţii lor. Am înţeles va dinţi de rozător, ingenios
mii metri care ne moi despart de ne-am aflat în faţa unui „cho- răsunot in gol. Triburile de indios curînd că au propriile lor norme tronsformaţi în daltă ad-hoc.
ţărm. Din perdeouo verde a pă­ puno", oraşul waikaşifor. Totul ou rămas credincioase străve­ morale, discutabile din punctul Toate acestea nu cintăresc la un
durii, o mulţime de woika» se re­ din Jur te îndeamnă să meditezi" chilor legende si credinţe, proeti- nostru de vedere ; sînţ însă în­ Ioc mai mult de trei kilograme. Ştiaţi c ă ...
ped de pe moluri înspre noi. la îdeea că s-or puteo să nu cînd endoconibolismu!, consu- totdeauna goto să exalte binele Woikos sînt poligomi. Abia
Cîţiva se agaţă şi se suie în om- mol ieşi de aici viu. Sub un unic mînd halucinogene, vînînd si şi să condamne răul. Ceremonia născute, fetele sînt hărăzite co
borcaţiunea noastro, ce ni se pa­ acoperiş, de formă rotundă, îşi războindu-se cu săgeţi învenina­ consumării oaselor morţilor este soţii unuia dintre bărbaţii tribu­
re acum prea fragilă. Riscul de află sălaşul vreo 20 de familii, te. umblînd dezbrăcaţi, fără a-şi considerată capabilă să asigure lui.Dacă un copil se naşte exce­
a ne trezi cu toţii in apele rîului fiecare dintre ele strînsâ in jurul pune probleme de ordin etico- pacea spiritelor respective, core siv de mic. este înecot si woikos încălcarea dîspoziţiunilor regulamentului - dacă consumatorul nu permite acce­
nu este cu totul exclus. Două unui foc. In mijlocul esplanadei, moral. dobîndesc dreptul la odihna în sînt încredinţaţi că in lacul lui se pentru utilizarea energiei electrice, aprobat
zile am călătorit în susul rîului moi fumegă încă oasele unei fe­ Aparent, intre woikos si lumea „caso tunetelor". Toţi cei care vor naşte doi gemeni. Caracteris­ sul furnizorului pentru citirea, verificarea,
Ocamo pino să - i întîlnim pe a ­ te moarte de curînd şi care fuse­ civilizată reprezentată de călu­ au uds sau au făcut în vreun fel tică pentru înfăţişarea waikoşî- cu H.C.M. 2763/1968, atrage după sine di­ înlocuirea sau montarea contorului ;
ceşti indios care ne-au întîmpî- se Incinerată cu cîteva ore îno- gărul Cocco nu se stabileşte nici rău cuiva sînt izolaţi de lor. în comparaţie cu toţi ceilalţi verse sancţiuni şi despăgubiri materiale. - dacă consumatorul restabileşte în ori­
nat cu „efuziunile" lor, ce e inteo venirii noostre. Oamenii un contact. Dor, cînd mîsionorul restul tribului pentru a-şi ispăşi indios, este coafura care for­ Vă redăm mai jos cîteva din dispoziţiile ce mod o legătură întreruptă de furnizor ;
drept cam zgomotoase. După aceştia sînt foarte superstiţioşi şi, o fost lovit de o cumplită boală, greşeala. mează oe creştetul copului o mai importante din acest regulament :
cum am aflat de Io însoţitorii în acelaşi timp, susceptibili ; de care l-a adus în pragul morţii, Ca probă a primitivităţii lor, „coronillo" ce semnifică luna din - dacă furnizorul nu poate citi contorul
mei, ne aflam in mijlocul tribu­ oceea simulăm că nu dorim să woikoş au fost aceia care l-ou semnolăm că waikas nu cunosc care consideră că descind. W ai­ Ari. 117. - Furnizarea energiei electrice două perioade de facturare consecutive.
lui „uăbutouteri” . Bărbaţii nu au asistăm la macabrul ceremonial. îngrijit. „Dacă ai fi murit — ¡-au agrieulturo şi nici creştereo ani­ kas mai înseamnă şi „oamenii se face numai pe bază de contract. Art. 256. — Neplata energiei in termen de
cu mult peste un metru şi jumă­ Din colţul în care ne-au găzduit, mărturisit ciudaţii oameni - om malelor domestice, cu excepţia care ucid", deşi sînt în general Art. 1 1 9 . - 0 dată cu semnarea contrac­ 5 zile de la facturare sau incunoştinţare
tate, iar femeHe sînt chiar moi putem vedea cum unul dintre fi încins un foc mare, te-om fi cîinelui. Mănînco fructele copa­ paşnici. Disputele dintre woikos tului consumatorii depun o anticipaţie (ga­ atrage după sine o penalizare de 1 fa sulă
mici. Umblă cu toţii goi sau, aceşti oameni strînge oasele şi ars şî om fi mîncat oasele". A- cilor pe care le găsesc în pădure. se desfăşoară după un ritual ranţie) egală cu consumul de energie e­
le pisează pînă fe transformă în eeostă mărturisire îţi poate da Cu ajutorul arcurilor cu săgeţi pe fiecare zi de intirziere, calculată fa va­
citeodotâi îşi pun un minuscul specific Adversarii, unul în fota
şorţ ; îşi pictează corpul cu pulbere. Intr-o zi, conform celuî fiori, dar trebuie să te gîndeşti îşî moi dobîndesc şi un alt tip celuilalt, îşî dau lovituri alterna­ lectrică pe 30 de zile. Nedepunerea antici­ loarea facturii, începînd din a 6-a zi şi
dungi roşii sau negre, culoarea mai vechi obicei al .oamenilor că ea sintetizează marea consi­ de hrană ; păsări, topiri, şerpi, tive. Cu un par, ales speciol pen­ paţiei atrage după sine sistarea furnizării pînă la achitare, dar nu mai mult de 30
neagră o tatuojului indicind waikas — endoconibolismu! — toţi deraţie de care se bucura Coc­ mici animale de pădure. Işî să­ tru duel, primul izbeşte tonsura energiei electrice. de zile.
semnalul de război sau de lup­ membrii tribului, rude şl prieteni, co : el se convertise într-unul rează mîncoreo cu cenuşo unor ctdversorului care orimeste lovi­ Art. 124. — Furnizorul are dreptul să de­ La expirarea celor 30 de zile, se sistea­
tă între membrii tribului. Bărba­ vor mînco oceastâ pulbere ames- dintre ai lor. Este un lucru efec­ plante care conţin clorură de tura intr-o manieră solemnă. conecteze de la reţeaua sa instalaţiile e-
ţii mînuiesc cu pricepere arcurile tecotă cu frunzele copacilor. tiv verificat că woikos nu ma­ potasiu. Waikas trăiesc în ceo I.a rîrtdul său, îl loveşte pe celă­ ză furnizarea energiei electrice, iar dacă
cu săgeţi, Iar femeile îşi poortă Timp de o lună am avut prile­ niacă oasele străinilor sau ole moi insuportabilă climă din zo­ lalt în acelaşi chip si. de cele tectrice ale consumatorilor, care consumă consumatorul nu achită energia consuma­
jul să cunoaştem o mulţime de duşmanilor. Contînuînd să se na ecuatorială : căldura umedă energia electrică fără contract.
copiii !n spate. Vorbesc cu toţii mai multe ori, lupta se termină tă, penalizările şi taxele de rebranşare nici
în ocelaşi timp, cu voce striden­ triburi woikos : „logueiteros". „la- amestece printre aceşti oameni. este istovitoore. temperatura nu cu un croniu zdrobit. Este un Furnizorul are dreptul sâ întrerupă fur­ în următoarele 15 zile, se procedează la
tă şi ritmată şl, in culmea entu­ bropoteros", „acocoiteros", „o- Cocco o ajuns să-l înţeleagă si scade niciodată sub 40° şi eşti nizarea energiei electrice şi în următoarele
buiteros" şî „pieioscîteros”. In să le descifreze dorinţele. Şi. asaltat continuu de cohorte îna­ tip de „violenţă ordonată" pe desfiinţarea branşamentului.
ziasmului, ţopăie în jurul nostru care waikas o folosesc pentru cazuri :
ca nişte lăcuste. Aproape că nouo escopodâ m-ou însoţit că­ deşi poate părea doar o închi­ ripate de insecte, de care băşti­ In cazul desfiinţării branşamentului, le­
nioi nu ne-om dat seama cînd lugărul misionar Luîgi Cocco şi puire. woikos au ajuns $î ei să-l naşii se apără agitîndu-si toi a-şi rezolva neînţelegerile şi Art. 191. - Dacă consumatorul sustrage gătura electrică se restabileşte numai după
am descins din barcă şi ne-om venezuelanul Edqard Gonzălez înţeleagă treptat-treptat pe albii timpul mîinile. Teritoriul lor nu chestiunile de onoare dar şi energia electrică. plato energiei consumate a penalizărilor şi
Nino, singurii veritabili cunoscă­ care au venit să-i întîlnească este net definit. Se pore că o­ pentru... a consolîdo prieteniile.
şi pomenit pe o potecă îngustă. — dacă consumatorul nu achită facturile a unei taxe de 97 de lei pentru branşa­
Mergem in şir indian, însă stra­ tori oi ocestor fii ai iungleî. Ast­ în inima pădurii, otît de greu cupă întreaga zonă, otît de p u ţin Din fericire pentru noi, nu o m
niu este că noi sîntem cei care fel. călugărul Luîgi Cocco a po­ de străbătut. Primele punţi de le­ explorată, a cursului superior ol fost consideraţi suficient de me­ pentru energia electrică consumată in ter­ mentele aeriene şi 112 lei pentru branşa­
deschidem procesiunea Aceasta posit pe pămînturile woikoşîior gătură între oceastă lume pier­ fluviului Orinoco, teritoriu cu- rituoşi pentru o astfel de de­ men de 35 de zile de la înştiinţarea de mentele din blocuri.
deoarece un waika nu dă nîcio- cu zece ani in urmă si o pus ba­ dută în inima junqlei şî civiliza­ orînş între Venezuela şî Brazi­ monstraţie omicală. Consumatorii pauşolîşti vor fi obligaţi a-şi
dată dreptul de o merge în spa­ zele upei misiuni religioase la ţia noostră ou fost oruncate pe­ lia. plată ; procura contor.
confluenţa rîului Ocamo cu Ori­ ste prăpastia timpului. Oomeniî aceştia nu posedă (Agerpres)
tele unui străin, pentru că o astfel
de încălcare o obiceiurilor stră­ noco. In acest labirint complicat Groţîe Informaţiilor furnizate nimic şî totuşi ou tot ce le este (Va urma)